cls.

a V-a

10p. 1.Dictare
15p. 2.Citeşte cu atenţie versurile şi răspunde la următoarele cerinţe:
“Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa,deodată,
Toamna cea întunecată.”
(George Topârceanu)
a.Desparte în silabe cuvintele din ultimul vers.
b.Notează un cuvânt cu sens asemănător pentru întunecată .
c.Descoperă predicatul şi subiectul.
50p. 3.Pornind de la semnificaţia versurilor de mai sus, redactează o compunere
despre toamnă.
10p. 4.Vorbeşte-mi,despre tine, în câteva rânduri.
5p. 5.Notează testul.
10p.-din oficiu

cls.aVI-a

10p. 1.Dictare
15p. 2.Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la următoarele cerinţe:
“ Mic cât un fir de linte,mişca picioruşele fragede şi ocolea, de pe
margini, frunzişoara care-l adăpostise.”
(Emil Gârleanu)
a.Notează un sinonim şi un antonim pentru cuvântul fragede.
b.Alcătuieşte familia lexicală a verbului a mişca.
c.Analizează un substantiv.
50p. 3.Imaginează un dialog cu un gândăcel.
10p. 4.Vorbeşte-mi, în câteva rânduri, despre cel mai bun prieten.
5p. 5.Notează testul.
10p.-din oficiu

1
 cls.aVII-a

10p. 1.Dictare
25p. 2.Citeşte cu atenţie versurile şi răspunde la următoarele cerinţe:
“Când văd pe maidane copiii jucând
În soarele vesel al zilei de vară,
Zăresc strecurându-se pală-ntre dânsii
Fantoma pierdutei copilării…..”
(Victor Eftimiu)
a.Desparte în silabe cuvintele copiii,strecurându-se
b.Descoperă un diftong.
c.Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului vara.
d.Precizează valoarea morfologică a cuvântului jucând.
e.Subliniază un epitet.

40p. 3.Pornind de la semnificaţia versurilor de mai sus, redactează o compunere

despre copilărie.
10p. 4.Vorbeşte-mi, în câteva rânduri, despre modelul tău moral.
5p. 5.Notează testul.
10p.-din oficiu

cls.aVIII-a

10p. 1.Dictare
25p. 2.Citeşte cu atenţie versurile şi răspunde la următoarele cerinţe:
“Numai iubirea dintre părinţi şi copii
E sămânţă.”
(Ana Blandiana)
a.Descoperă un diftong.
b.Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului sămânţă.
c.Precizează cazul şi funcţia sintactică ale substantivelor.
d.Ilustrează, în enunţuri,valorile morfologice diferite ale verbului a fi.
50p. 3.Pornind de la semnificaţia versurilor de mai sus, redactează o compunere
despre respectul şi preţuirea pe care le datorăm părinţilor.
5p. 4.Notează testul.
10p.-din oficiu

2
 TESTE DE EVALUARE

VOCABULAR ŞI FONETICĂ
cls. a V-a

25p 1.Precizează cuvântul de bază,sufixele şi prefixele:

-băietan
-frăţesc
-(a)înlemni
12p 2.Notează câte un sinonim şi câte un antonim pentru:
-curat
-subţire
-frică
10p 3.Subliniază forma corectă:
-feminin/femenin
-mânuşă/mănuşă
-panglică/pamblică
-patrat/pătrat
-siringă/seringă
10p 4.Alcătuieşte familia lexicală şi câmpul lexical pentru cuvântul nor.
9p 5.Exemplifică diftongul,triftongul şi hiatul.(câte 2 ex.)
8p6.Desparte corect în silabe:artă,rouă,atlet,aerian,examen,cinste,constructor,punctuaţie
16p 7.Alcătuieşte enunţuri cu fiecare cuvânt de la exerciţiul 6.
10p.-din oficiu

cls.aVI-a
varianta 1

6p 1.Exemplifică diftongul, triftongul şi hiatul. (câte 2 exemple)

10p 2.Desparte în silabe: punctuaţie, inegal, despre, declaraţie, subliniere.

6p 3.Precizează cuvântul de bază şi rădăcina:

-strămoş
-îndepărtat
-bărbăteşte

6p 4.Introdu în enunţuri cuvinte compuse. (3 exemple)

6p 5.Descoperă cuvintele obţinute prin conversiune:

“…Dar aista e un leneş…fără pereche…” (Ion Creangă)
“…începuseră să înflorească galben cornii.” (M. Sadoveanu)

10p 6.Alcătuieşte familia lexicală şi câmpul lexical pentru cuvântul nor.

10p 7.Indică sinonime pentru cuvintele:enigmă, ipocrit, a relata, avar, nemărginire.

3
 6p 8.Ilustrează, în enunţuri, omonimia cuvintelor: ban,cer.

10p 9.Formează antonime cu ajutorul prefixelor pentru:cult, a creste, logic, pur, credincios.
.
10p 10.Alcătuieşte enunţuri cu o pereche de paronime.

10p 11.Corectează enunţurile următoare:

Între cele două ţări s-au stabilit relaţii de întrajutorare reciprocă.
După doi ani, l-au revăzut din nou la o consfătuire.

+10p din oficiu

cls.aVI-a
varianta 2

10 p. 1.Precizează numărul de litere şi numărul de sunete: chiot, margine, geam,

cinema, pix.
15 p. 2.Descoperă diftongii, triftongii şi vocalele în hiat :
“Culege oboseala ca
pe-o suavă floare…”
(Vasile Voiculescu)
Se jertfeau pentru ţară.

10 p. 3.Desparte corect în silabe: inegal,subliniere, dreptunghi, bunătate, punctaj.

21 p. 4.Precizează cuvântul de bază, rădăcina, sufixele şi prefixele: tineresc,

înfrunzire,(a) deznoda, copilărie.

18 p. 5.Grupează în coloane diferite cuvintele obţinute prin derivare, compunere şi

conversiune;
“Feţişoara lui,
Spuma laptelui;” (Mioriţa)
“ Pornirăm la vale pe Podul Mogoşoaiei.”(Mihail Sadoveanu)
Lucrează la C. F. R.
“….începuseră să înflorească galben cornii.”(M. Sadoveanu)
“….dar aista e un leneş…”(Ion Creanga)

6 p. 6.Notează diminutive şi augmentative (câte 2 exemple).

10 p. 7.Alcătuieşte familia lexicală şi câmpul lexical pentru cuvântul frunză.

10 p. –din oficiu

4
 cls.aVII-a

13 p. Grupează pe coloane diferite diftongii, triftongii şi vocalele în hiat:

“Munţii noştri sunt bogaţi ca soarele. Au aur şi argint în toate
buzunarele…Sunt pietre sunt cărbuni, cu care desenează locomotivele aburi pufosi.Au fier,
var, sare, dar ce n-au? (Marin Sorescu)
Îi întâlneai la fiecare pas.

8 p. Desparte corect în silabe: altfel, a dezaproba, european, funcţie, subiect.

12 p. Descoperă cuvintele derivate,precizează rădăcina, sufixele şi prefixele:

Replantarea aceasta de la Dumnezeu e puternică.

9 p. Alcătuieşte enunţuri cu trei cuvinte compuse.

12 p. Notează câte un sinonim şi câte un antonim pentru:adevăr,succes,a completa,

continuu.

12 p. Ilustrează în enunţuri omonimia cuvintelor:milă, timbru şi polisemia verbului a

sta

9 p. Corectează enunţurile: În primăvară se vor organiza alegeri electorale.

Concluzia finală a lucrării a fost apreciată de toţi participanţii la această manifestare
comemorativă în memoria marelui romancier epic Liviu Rebreanu.

5 p. Construieşte enunţuri cu paronimele calitate-caritate

10 p. Alcătuieşte, cu ajutorul metodei ciorchinelui, familia lexicală şi câmpul lexical

pentru cuvântul pădure.

10 p –din oficiu

5
 cls.aVIII-a

12 p. 1.Identifică diftongii, triftongii şi vocalele în hiat:

“Căci unde-ajunge nu-i hotar
Nici ochi spre a cunoaşte.”(Mihai Eminescu)
“ Răsună, trist, de glasuri,
Câmpiile pustii,….”(George Bacovia)
Se gândeau la examen.

10 p. 2. Desparte corect în silabe: inegal, lingvist, subliniere,constructor, a

dezamorsa

8 p. 3. Subliniază cuvintele obţinute prin conversiune: Tânărul care stătea

dedesubtul crengilor desfrunzite avea un ce straniu.Părea un îmbolnăvit incurabil de
melancolie.
12 p. 4. Realizează enunţuri în care cuvintele voce, ploaie, a încolţi să aibă, pe rând,
sens propriu şi sens figurat.

9 p. 5. Notează sinonime neologige pentru belşug, asemănător, făţarnic.

9 p. 6. Alcătuieşte câte un enunţ cu antonimele cuvintelor benefic, egoist, viciu.

6 p. 7. Ilustrează în enunţuri polisemia verbului a ridica (5 ex.)

8 p. 8. Asociază substantivelor adjectivele corespunzătoare:

lac, ton, comentariu, traducere
literal,literar, glacial, glaciar

6 p. 9. Recunoaşte tautologiile: “Dealu-i deal şi valea-i vale,

Mândra-i mândră, până moare.”(Folclor)

10 p. 10. Corectează enunţul: Pentru a urma în continuare o formă de învăţământ

potrivită, părinţii mi-au dat mai multe exemple pilduitoare din biografiile scrise ale
vieţilor celebrităţilor renumite.

10 p. din oficiu

6
 PĂRŢI DE VORBIRE FLEXIBILE
pronumele şi adjectivul pronominal
cls. a VI-a
35p.1.Recunoaşte pronumele personale şi precizează, pentru fiecare, funcţia sintactică:
“Mama mi-l cânta şi ea
Şi la viersul lui cel dulce
Puiul ei se potolea
Şi-o lăsa frumos să-l culce.” (Şt.O.Iosif)
20p.2.Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti pronume posesive(2ex.), adjective
pronominale posesive(2ex.), pronume demonstrative(2ex.) si adjective pronominale
demonstrative(2ex.)
15p.3.Creează enunţuri potrivite pentru ortogramele: cea/ce-a/ce a cel/ce-l.
20p. 4.Corectează formele greşite:
Celălant a fost recomandat pentru post.
Omului acesta i s-a ascuns adevărul.
Casa aceia s-a construit de curând.
Situaţia lor era aceeiasi.
+10p. din oficiu

Părţi de vorbire flexibile

cls a VII-a 1

55p. 1.Analizează substantivele, locuţiunile substantivale, pronumele şi adjectivele

pronominale:
“Poezia nu este lacrima
ea este însuşi plânsul.”
(Nichita Stănescu)
“În peisajele lui Grigorescu, care nu au decât cer şi pământ, e o viaţă
misterioasă.”
(Alexandru Vlahuţă)
Ce veste ai aflat?
“….nicio gânganie nu mişca un fir de iarbă…”
(Dimitrie Anghel)
“…se uita cu băgare de seamă.”
(Ion Creangă)
Acesta îi spune manechinului: - Cristina, te iubesc!
Ai săi au învăţat toate piesele.
35p. 2.Ilustrează în enunţuri toate tipurile de adjective pronominale învăţate.
10p.-din oficiu

7
 cls. a VII-a 2

60 p. 1. Analizează verbele şi substantivele (primele 5 exemple) :

“Zmeii cunosc şi instituţii de sănătate,care sunt de două feluri:spitale unde

se vindecă rănile şi bolniţe,în care fiecare zmeu,contra unei mici sume,poate căpăta o
frumoasă boală de piele,un cucui,o cicatrice,un neg,o tumoare sau orice altă malformaţie
ornamentală.” (Mircea Cărtărescu)

9 p. 2. Ilustrează în enunţuri diatezele verbului.

16 p. 3. Exemplifică locuţiunea verbală şi locuţiunea substantivală.

( câte 2 exemple)

5 p. 4. Descoperă un diftong în fragmentul din primul exerciţiu.

10 p. – din oficiu

8
 FIŞE DE LUCRU
cls. a V-a
verbul şi substantivul

1. Conjugă verbul a citi la toate timpurile modului indicativ.

2. Ilustrează în enunţuri valorile morfologice ale verbului a fi.

3. Analizează verbele la modul indicativ şi substantivele din textele următoare:

“În munţii noştri astăzi zăpezile torc leneş,

Izvoarele îngheaţă în clinchete subţiri,
Şi caprele de munte nervoase prin poiene-şi
Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.”
( Nicolae Labiş)

Basmele spuse lângă soba caldă au fermecat copilăria nepotului, a părinţilor

şi a bunicilor.

Peste zăpezi sania zboară. În casă, mama face cozonaci şi mirosul lor ne
îmbată. Aşteptăm nerăbdători înserarea. Ea este clipa curată în care glasurile gingase ale
copiilor aduc urări de mult belşug. Le vom face daruri colindătorilor, mulţumindu-le că ne-
au urat.

- Bunicule, ne spui o poveste?

cls. a V-a
articolul şi substantivul

1. Grupează pe coloane diferite substantivele nearticulate, substantivele articulate cu

articol nehotărât şi substantivele articulate cu articol hotărât:

“Iarna s-a înăsprit pe la Crăciun.Viscolul se zbătea chiuind…Răscolea troiene…

Zgâlţâia ferestre şi se prelingea pe sub uşi, împrăştiind o pulbere îngheţată de zăpadă…
Lumina era tulbure şi posomorâtă.” (Cezar Petrescu)

2. Descoperă şi analizează substantivele în cazul nominativ:

A venit iarna. Din cer cad fulgi mari. Pământul e o mantie albă de nea.

Făgăduiala dată e datorie curată.

Recunoştinţa este o floare rară.

9
 “Eu sunt o fetiţă cuminte şi mă duc la bunicii mei.” (Mihail Sadoveanu)

cls. a V-a
pronumele
1. Analizează pronumele personale din textele de mai jos:

*- Alo! Răzvan?
- Da.
- Dana la telefon. Mi-ai spus să te sun ca să mergem să-i cumpărăm lui
Alexandru un cadou pentru ziua lui.
- Voi aţi discutat ce-am putea cumpăra?
- Noi n-am hotărât nimic şi am cerut părerea părinţilor noştri. Ei ne-au sfătuit
să-i luăm mamei lui un buchet de flori, iar pentru el să căutăm un cadou
amuzant.
- Eu mai am de scris un exerciţiu la gramatică şi peste o jumătate de oră sunt în
colţul străzii.
- Bine! Îl sun şi pe Victor. Salut!
- Salut!

*Te doare măseaua. Ce doctorie îţi recomandă Mitică?

- Rădăcină de cleşte.
*La restaurant:
- Iaurt ai ? întreabă el.
- Este.
- Dă-mi vreo câţiva centimetri.
( I. L. Caragiale)

2. Construieşte enunţuri cu ortogramele: ai / a-i, iar / i-ar, la /l-a, nea / ne-a, nul /nu-l.

3. Imaginează un dialog cu o floare. Foloseşte forme accentuate şi forme neaccentuate

ale pronumelui personal.

10
 cls. a VI-a
verbul
1. Trece un verb de conjugarea I (gr. 4) , de conjugarea a II-a (gr. 3), de conjugarea
a III-a (gr. 2), de conjugarea a IV-a (gr. 1) la modurile infinitiv şi gerunziu.

2. Analizează verbele la modul infinitiv (gr. 1 şi 3) şi verbele la modul gerunziu

(gr. 2 şi 4) :

“ Metafora este modul de a visa al umanităţii.”( George Călinescu)

“ Din fundul clasei unde ajunsese, cel de la Prăvale- Baba a pornit înspre
catedră, bocănind ca o catană.” ( Ionel Teodoreanu)

“ A-ţi scrie amintirile este a mânui umbre…”( Demostene Botez)

“ …cu ochii lucind, Magda părea îmbătată de fuga calului.” (Mihail Sadoveanu)

“ Şi nu ne mai săturam privindu-l.” (Ioan Slavici)

“ …cântau pe rămurele fără a se sfii de nimeni.” ( Petre Ispirescu)

11
 cls. a VII-a verbul şi substantivul

Descoperă verbele şi substantivele şi realizează analiza acestora:

“Zmeii cunosc şi instituţii de sănătate,care sunt de două feluri:spitale unde se vindecă rănile şi
bolniţe,în care fiecare zmeu,contra unei mici sume,poate căpăta o frumoasă boală de piele,un cucui,o
cicatrice,un neg,o tumoare sau orice altă malformaţie ornamentală.Personalul medical e format exclusiv din
zmeii cu colţi.Aceştia sunt vestiţi pentru rapiditatea cu care rezolvă definitiv fiecare caz pe care nu-l pot
vindeca.
Învăţământul este general,obligatoriu şi gratuit.Doar că,zmeii născându-se cu toate cunoştinţele
necesare,la şcoală se duc numai cei bătrâni,care-au uitat aproape tot.Îi vezi,cocârjaţi,cu ghiozdanele-n
spinare,îmbrâncindu-se şi ţipând pe străzi.Adesea sunt urecheaţi de propriii lor copii şi nepoţi sau puşi să
spună câte o poezie.Învăţământul începe cu universitatea,continuă cu colegiul şi şcoala medie.Încununarea
studiilor o constituie grădiniţa,dar puţini sunt zmeii care se pot lăuda că au ajuns atât de
savanţi.Preşedintele Academiei trebuie să facă dovada că a absolvit şase luni de creşă.
Fizica zmeiască ne învaţă că spaţiul are doar două dimensiuni.A treia,deşi o văd prea bine,o neagă
cu încăpăţânare.În toată ştiinţa fizicii,de altfel desfăşurată pe sute de pagini,nu întâlneşti decât o singură
formulă:E=mc².(Eficienţa este Magia Capetelor Pătrate).Zmeii cred şi în existenţa atomilor:brânza e
compusă din atomi de brânză,buzduganul din atomi de buzdugan,zâmbetul din atomi de zâmbet.
Chimia lor nu combină numai substanţe între ele,ci şi stări sufleteşti,fenomene ale naturii,acţiuni sau
pasiuni.Aurul modelat într-o stare de spirit tristă e alt metal decât cel prelucrat la o petrecere.Cetăţile se
construiesc pe ploaie,ca să înnegureze sufletul inamicului.
Nu sunt cunoscute matematica şi statistica.Numerele sunt considerate superstiţii.Niciun zmeu nu ştie
câte degete are.De ce ar şti?....
PROVERBE
Nenorocirea vine întotdeauna Cel care uită vreun bine făcut
Exact în clipa în care te loveşte. Nu şi-l aduce aminte,şi-atât.

Mai neplăcute decât lucrurile bune Lucrurile care par înspăimântătoare

Sunt întotdeauna cele rele! De multe ori sunt chiar aşa.”

12
 cls. a VIII-a
sintaxa frazei
varianta 1

Citeste cu atenţie versurile:

“Copilo,pune-ţi mâinile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.”
(Lucian Blaga)

Cerinţe: 1.Notează un sinonim şi un antonim pentru cuvântul veşnicie.

2.Descoperă un diftong.
3.Precizează valoarea morfologică a cuvântului mei şi alcătuieşte un enunţ în care să
aibă o altă valoare morfologică.
4.Explică folosirea virgulei.
5.Analizează complementul direct.
6.Precizează felul subordonatei.

cls. a VIII-a
sintaxa frazei
varianta 2

I Citeşte cu atenţie versurile şi răspunde la cerinţele de mai jos:

“Limba nu e vorba ce o faci,

Singura limbă, limba ta deplină,
Stăpână peste taine şi lumină
E aceea-n care ştii să taci.”

(Lucian Blaga-Catren)

1.Indică un diftong.
2.Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului “lumină”.
3.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor:ce, ta, deplină, peste.
4.Aplică algoritmul de analiză a frazei.

II Descoperă subordonata şi precizează felul acesteia:

“Faptul de a te fi născut este atât de mirabil, încât este mai degrabă asemuitor
întâmplării decât legii.”

(Nichita Stănescu)

13
 cls. a VIII-a
sintaxa frazei
Aplică algoritmul de analiză a frazei:
1.“Trec furnici ducând în gură de făină marii saci.
Ca să coacă pentru nuntă şi plăcinte şi colaci;
Şi albinele-aduc miere,aduc colb mărunt de aur,
Ca cercei din el să facă cariul,care-i meşter faur.”
(Mihai Eminescu)

2.”Şi când stătea şi când vorbea şi când umbla pe uliţă,el se uita mereu la dreapta şi la
stânga şi-napoi,ca să vadă dacă nu se mai iveşte cineva care să-l întrebe despre Huţu.”
(Ioan Slavici)

3.”Dar Păunaş se deşteptase şi începuse să plângă şi i se părea Agripinei că numai vuietul

pârâului acoperea destul de bine ţipetele lui.”
(Gala Galaction)

FIŞĂ TEHNICĂ
(sugestii de abordare a textului liric)
cls. a V-a / cls. a VI-a

1. Citeşte de mai multe ori opera literară .

2. Caută în dicţionar cuvintele necunoscute.

3. Notează o trăsătură a operei literare ilustrată în poezie.

4. Descoperă câmpurile lexicale şi fixează tema .

5. Observă compoziţia (strofe, versuri),precizează măsura şi rima.

6. Încearcă să desprinzi o idee poetică din fiecare strofă.

7. Identifică verbe şi pronume personale de persoana I şi a II-a.

8. Exemplifică figurile de stil şi imaginile artistice învăţate.

9. Comentează semnificaţia titlului.

10. Exprimă sentimentele pe care le-a trezit în sufletul tău lectura poeziei.

14
 FIŞĂ DE LUCRU
cls. a VII-a

1.Aplică fişa tehnică (Cum citim o poezie lirică? )

2.Continuă poemul început mai jos, folosind cuvinte cu sens figurat:

Sunt un fluture venit din amintire…

3.Exemplifică , bazându-te pe textul poetic, figurile de stil studiate.

4.Construieşte metafore, pornind de la cuvintele : pădure, freamăt, lună, tei, înger

5.Asociază sentimentul pe care îl transmite poezia cu o culoare.

FIŞĂ DE LUCRU
cls. a VIII-a

1.Aplică fişa tehnică (Cum citim o poezie lirică? )

2.Continuă poemul început mai jos, folosind cuvinte cu sens figurat:

Sunt un fluture venit din amintire…

3.Exemplifică , bazându-te pe textele poetice, figurile de stil studiate.

4.Construieşte metafore şi personificări, pornind de la cuvintele : iubire, noapte,

sărut.

5.Asociază sentimentul pe care îl transmite poezia cu o culoare.(Motivează

alegerea)

15
 JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE- ESEUL DE 5 MINUTE
aplicaţie
cls. a V-a

„Când l-a găsit, când i-a văzut aripa ruptă, a înţeles că era pierdut;dar şi-a ascuns durerea, ca
să nu-l deznădăjduiască pe el...
De-atunci au început zile triste pentru bietul pui; se uita cu ochii plânşi cum fraţii lui se
învăţau la zbor dimineaţa şi seara; iar noaptea,când ăilalţi adormeau sub aripa mamei, el o
întreba cu spaimă:
— Mamă, nu e aşa că o să mă fac bine? Nu e aşa c-o să merg şi eu să-mi arăţi cetăţi mari şi
râuri, şi marea?
— Da, mamă, răspundea prepeliţa, silindu-se să nu plângă.
Şi a trecut vara. Au venit ţăranii cu plugurile de au arat miriştea; prepeliţa s-a mutat cu puii
într-un lan de porumb de alături; dar peste câtăva vreme au venit oamenii de au cules
porumbul, au tăiat cocenii şi au întors locul; atunci s-a mutat în nişte pârloage din marginea
lăstarului.
În locul zilelor mari şi frumoase au venit zile mici şi posomorâte, a început să cadă bruma şi
să se rărească frunza lăstarului. Pe înserate se vedeau rândunici întârziate zburând în rasul
pământului, ori pâlcuri de alte păsări călătoare, iar în tăcerea nopţilor friguroase se auzeau
strigătele cocorilor, mergând către miazăzi.
În inima bietei prepeliţe era o luptă sfâşietoare. Ar fi vrut să se rupă în două: jumătate să plece
cu copiii sănătoşi, care sufereau de frigul toamnei înaintate, iar jumătate să rămână cu puiul
schilod, care se agăţa de ea cu disperare. Suflarea duşmănoasă a crivăţului, pornită fără veste
într-o zi, a hotărât-o. Decât să-i moară toti puii, mai bine numai unul — şi fără să se uite
înapoi, ca să nu-i slăbească hotărârea, a zburat cu puii zdraveni, pe când ăl rănit striga cu
deznădejde:
— Nu mă lăsaţi! Nu mă lăsaţi!
A încercat să se târască după ei, dar n-a putut, şi a rămas în loc, urmărindu-i cu ochii până au
pierit în zarea dinspre miazăzi.
Peste trei zile, toată preajma era îmbrăcată în haina alba şi rece a iernii. După o ninsoare cu
viscol, urmă un senin ca sticla, aducând cu dânsul un ger aprig.....”

( Ioan Alexandru Brătescu- Voineşti)

Eseul de 5 minute – Imaginează finalul povestirii.

16