VARIANTA 1

EXAMENUL DE CORIGENŢĂ
CLASA A VII-A

Citeşte cu atenţie textul şi răspunde cerinţelor formulate mai jos.

Într-o zi, copilaşul cel mai mic al lui Padeş sta la vatră şi se juca zvârlind în foc găteje, ca
să privească cum ţiuie şi se zvârcolesc, vii ca nişte şerpişori luminoşi. Umblând astfel cu mâna
prin vreascuri să le aleagă, dete de o ramură mai moale şi mai cărnoasă, pe care încercă
zadarnic să o rupă: vreascul, negru şi alunecos, se mlădia sub mânuţele lui în toate părţile.
Tocmai se pregătea să-l arunce în jar aşa întreg, când intrară pe uşă cei doi fraţi ai lui mai
mărişori. Copilul le arătă creanga ciudată pe care numaidecât cel mare i-o smulse.
- E o curea, strigă el bucuros, ia să vedeţi cum mă încing eu cu ea!
Şi-şi încolăci brâul subţirel, peste cămaşă cu mlădiţa ce se supunea ascultătoare ca o
cordea, plimbându-se aşa, mândru, prin odaie.
Mijlociul ceru să încerce şi el cureluşa, că şi el cărase crengile, unde fusese găsită. Nu
putea să se facă numai unul singur stăpân pe ea. Fratele mai mare se împotrivi cu hotărâre să i-
o împrumute. Celălalt puse mâna să i-o smulgă. De unde harţă şi încăierare. Cel mic, năpăstuit,
se porni să plângă şi să strige că dacă e pe bună dreptate, cureaua e a lui, că el a găsit-o întâi.
În toiul gâlcevei , când câteştrei trăgeau de cureaua buclucaşă, se ivi sora mai mare,
sărind să-i împace. Şi, cu autoritatea palmei ridicate, luă vreascul din mâinile celui mai
arţăgos. Dar numaidecât îl azvârli, înspăimântată, ţipând ca luată de iele:
- E şarpe…
(V. Voiculescu – Şarpele Aliodor)

A.
1. Încercuieşte semivocalele din cuvintele: ţiuie, cureaua, vreascul. (6p.)
2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care s-au obţinut cuvinitele: numaidecât,
subţirel, (palmei) ridicate. (6p.)
3. Indică sinonime contextuale pentru cuvintele subliniate. (6p.)
4. Motivează utilizarea cratimei în structura: plimbându-se aşa, mândru, prin odaie . (6p.)
5. Extrage, din text, o conjuncţie, o prepoziţie şi un adverb. (6p.)
6. Indică funcţia sintactică a cuvintelor evidenţiate: Copilul le arătă creanga ciudată. (6p.)
7. Rescrie corect enunţul: Iluştri noştrii arbitrii vroiau să creieze impresia că nu aranjază meciuri. (6p.)
8. Numeşte modul de expunere predominant în text. (6p.)
9. Explică reacţia surorii celei mari din finalul fragmentului. (6p.)
10. Prezintă două argumente prin care să justifici apartenenţa fragmentului citat la genul epic.
(12p.)

B. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi animalul tău preferat. (24p.)
În elaborarea compoziţiei tale vei avea în vedere:
- evidenţierea trăsăturilor animalului tău preferat;
- exprimarea sentimentelor faţă de acesta;
- respectarea normelor de ortografie, de punctuaţie şi de exprimare;
- respectarea limitelor de spaţiu indicate;

Se acordă 10 p. din oficiu.

SUCCES! 
 VARIANTA 2

EXAMENUL DE CORIGENŢĂ
CLASA A VII-A

Citeşte cu atenţie textul şi răspunde cerinţelor formulate mai jos.

JOCUL CULORILOR
  NU-L ŞTIŢI?
Păcat! Dezvoltă imaginaţia, spiritul de observaţie, simţul culorilor, şi mai ales se poate juca peste tot.
Acasă, în tramvai, la şcoala. Cînd unul pronunţă o culoare, tu trebuie să-i arăţi un obiect în care se găseşte
acea culoare, şi asta rapid, cît numără pînă la cinci. Altfel, pierzi jocul. E un joc pasionant. Uiţi de toate,
de joc, profesori, de lecţii şi, fără exagerare, chiar de recreaţii.
— Verde!
—Uite! în panglica mea. 
— Galben!
  — în lănţişorul de la gît. 
— Albastru!
— în dunga de la ciorap...
  — Violet. Violet o dată, violet de două ori; violet de trei ori...
  — În călimară! Uf! De-abia l-am găsit! Fata răsuflă uşurată. La tablă profesorul desenează harta
Africii, iar în clasă nu se aude decît mersul mărunt al creioanelor pe maculatoare... şi şoptit, spre uşă:
 — Maro... Maro unu, maro doi... 
— La pantoful meu... 
— Nu e maro, dragă, e cafeniu. 
— E tot una, dragă. Maroul nu e cafeniu?
— Nu e, dragă. Cafeniul e cum e cafeaua, şi maroul, cum e castana. La tablă profesorul vorbeşte despre
Marea Roşie. Dar dînsul nu joacă jocul culorilor...
M. Sântimbreanu – Recreaţia mare

A.
1. Precizează numărul sunetelor din cuvintele: exagerare, ciorap, acea. (6p.)
2. Rescrie, din text, un cuvânt obţinut prin compunere şi două prin derivare. (6p.)
3. Indică sinonime contextuale pentru cuvintele subliniate. (6p.)
4. Motivează utilizarea cratimei în structura: să-i arăţi. (6p.)
5. Extrage, din text, o conjuncţie, o prepoziţie şi un adverb. (6p.)
6. Indică funcţia sintactică a cuvintelor evidenţiate: La tablă profesorul desenează harta Africii. (6p.)
7. Rescrie corect enunţul: Iluştri noştrii arbitrii vroiau să creieze impresia că nu aranjază meciuri. (6p.)
8. Numeşte două moduri de expunere întâlnite în text. (6p.)
9. Exprimă-ţi, în 3-5 rânduri, opinia în legătură cu preocupările elevilor din timpul orelor. (12p.)
B.
Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi un joc real sau imaginar. (30p.)
În elaborarea compoziţiei tale vei avea în vedere:
- prezentarea unui joc real sau imaginar şi a regulilor acestuia;
- exprimarea opiniei faţă de acest joc;
- respectarea normelor de ortografie, de punctuaţie şi de exprimare;
- respectarea limitelor de spaţiu indicate;

Se acordă 10 p. din oficiu.

SUCCES! 