Clasa aVIII-a –limba romana

Construcțiile cu pronume reflexive- sunt construcțiile în care forma neaccentuată (cliticul) a

pronumelui reflexiv aflat în cazul dativ sau acuzativ însoțește un verb (se spală, își spune) și, în
caz excepțional, un substantiv.
Uneori, construcția cu pronume reflexiv conține și forma accentuată a pronumelui reflexiv:
Nu numai pe noi, ci și pe sine se amăgește.
Pronumele reflexiv poate intra și în componența locuțiunilor verbale: a-și bate joc, a se face de
râs.
Construcțiile cu pronume reflexive sunt de două feluri:
› construcții în care pronumele reflexiv nu are funcție sintactică și intră în structura verbului,
neanalizându-se separat: Ana se gândește la tine.
› construcții în care pronumele reflexiv are funcție sintactică: – de complement direct, când este
în cazul acuzativ: Ionel se cunoaște destul de bine.
– de complement indirect, când
este în cazul dativ: Ionel își atribuie un rol nemeritat.
– de complement posesiv, când
este în cazul dativ și se află într-o structură ternară, însoțind un verb, dar asociindu-și și un
substantiv: Ana și-a pregătit costumul.
– de atribut pronominal în dativ,
când este adjunctul unui substantiv: Mă imaginez la casa-mi., situație foarte rar întâlnită în limba
română vorbită.
În construcțiile în care pronumele reflexiv nu are funcție sintactică, acesta nu poate fi reluat
prin forma accentuată sau nu poate fi înlocuit printr-un pronume personal.
În construcțiile în care pronumele reflexiv are funcție sintactică, verbul acceptă:
› înlocuirea pronumelui reflexiv cu un pronume personal: Ana se supraestimează./Ana ne
supraestimează;
› reluarea pronumelui reflexiv printr-o formă accentuată: Ana se supraestimează pe sine/pe ea.
› reluarea pronumelui reflexiv care sugerează reciprocitatea cu un grup pronominal – unii pe
alții, unul cu altul, unii altora etc.: Copiii și-au trimis mesaje unii altora.
› reluarea pronumelui reflexiv aflat în structură ternară cu un pronume personal sau un adjectiv
pronominal posesiv: Ionel își pregătește temele lui/sale.
Există situații în care pronumele reflexiv însoțește un verb care permite, în context, un
complement de agent, exprimat sau neexprimat: Fișele se împart de către profesor.; Fișele se
așază pe bancă (de către elevi). Aceste construcții se numesc pasiv-reflexive.
 Exerciții

 Identifică pronumele reflexive din textul de mai jos și precizează cazul acestora.

Colegii mei din echipa de teatru a școlii se pregătesc pentru premieră. Își doresc ca
spectacolul să aibă succes și se gândesc la bucuria resimțită atunci când publicul se va ridica
în picioare și îi va aplauda. Își spun că totul va fi conform așteptărilor și se încurajează
reciproc.

 Identificați construcțiile cu pronume reflexive din enunțurile și din fragmentul de mai jos. În
care dintre acestea pronumele reflexiv are funcție sintactică și în care nu are funcție
sintactică?

Pisica s-a jucat cu ghemul de lână.

Adrian se lingușește zilnic pe lângă bunica.
Vecina mea se văicărește toată ziua.
Nu m-aș fi descurcat, dacă nu erai lângă mine.
Corina și-a spus că e mai bine să te implice și pe tine în proiectele ei.
Bogdan s-a însănătoșit și a venit la școală.
Prietena mamei și-a croit paltonul.
Se gândește la excursia pe care o vom organiza.
Mihai s-a codit să-mi răspundă.
Fetița s-a rușinat în fața atâtor oameni.
„Nici Take, nici Ianke nu se simt în stare a se elibera de prejudecățile timpului și ale
etniei lor. […] Omenia personajelor, abia schițată până acuma, se dezvăluie în actul și planul
al doilea: pridvoarele și curțile interioare ale clădirilor. Aici totul este mai cald, mai apropiat,
despărțitura este o simplă convenție gospodărească, peste care vecinii își trec reciproc
gustările.“

Copiază, în caiet, tabelul de mai jos și completează-l cu pronumele reflexive
corespunzătoare, extrase din enunțurile de mai jos.

Complement direct Complement indirect Complement posesiv

Bunicul și-a spălat mașina și a dus-o în garaj.
Copilul se șterge cu prosopul albastru.
Eu îmi voi așeza lucrurile în ordine, iar tu îți vei șterge biroul de praf.
Vărul meu își va cumpăra un bilet pentru spectacol.
În tabără, ne-am împrietenit ușor.
Își cumpără tot ce dorește, fără să își impună vreo restricție.
Ne vom instala cortul în luminiș. 
Oamenii se privesc înainte de a-și vorbi.
Mă voi prezenta singur în fața clasei.