Trasaturile curentelor literare.

Pasoptismul - Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi (1840) (asimilarea simultana a

curentelor: iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient adica primele forme de
realism)
 caracterul national al lucrarilor
 valorificarea istoriei nationale
 inspiratie din folclor
 tema istorica imbinata cu tema romantic

Romantismul Luceafarul (1883) si Floare Albastra (1873) de Mihai Eminescu

 afirmarea individualitatii, originalitatii, spontanitatii
 expansiunea eului liric
 evadarea din realitate in fantezie
 respingerea regulilor impuse de clasicism
 interestul pt. mister, mituri, simboluri, folclor, trecut istoric, natura, spatii exotice
 preferinta pt personaje exceptionale in situatii exceptionale
 antiteza (planul terestru - planul cosmic, om superior - om inferior)

Simbolismul in Plumb de George Bacovia (1916)

 atitudini poetice sau stari sufletesti specifice acestui curent literar: spleen-ul, angoasa,
oboseala psihica (noi dupa BAC lol), disperarea, apasarea sufleteasca, nevroza
 corespondenta sintre cuvinte si elemente din natura (ex: cuvantul plumb are drept
corespondent in natura un metal greu, de culoare cenusie, maleabil ce sugereaza starile
sufletesti asociate cu acest metal: greutate sufleteasca, angoasa, instabilitate psihica, etc)
 versul liber, ca noutate prozodica, rima fiind considerata o simpla conventie, accentul
punandu-se pe forma si ritmul versului
 tema generala a poeziilor simboliste o constituie conditia nefericita a poetului intr-o societate
superficiala, meschina
 poezia simbolista apeleaza la toate simturile omului, pentru o receptare totala si profunda a
starilor poetice exprimate (ex: cromatic - plumb, gri)

Traditionalismul in Baltagul de Mihail Sadoveanu (1930)

 istoria şi folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie
 preocuparea pentru satul romanesc ca vatra a spiritualitatii autohtone
 spaima de civilizatia citadina, vazuta ca sursa a degradarii morale
 intoarcerea spre trecut ca unic reper moral salvator
 cultivarea aspectelor traditionale (obiceiuri, sarbatori, costume, muzica, gastronomie), în
opozitie cu cele straine
  predilecţta pentru teme precum pamantul şi muncile campului, legatura cu pamantul, cultul
neamului şi al inaintasilor, continuitatea generaţiilor, intoarcerea inlocurile natale, casa si
biserica
 insistenţa asupra temei religioase, mai ales în lirica, prin evocarea scenelor biblice
semnificative şi autohtonizarea lor
 tipologia preferata: haiducul, răzeşul, ciobanul, calugarul sau preotul

Realismul in Ion de Liviu Rebreanu (1920), Enigma Otiliei de George Calinescu (1938) si Baltagul de
Mihail Sadoveanu (1930)
 teme: parvenitismul, avariția, imoralitatea,singuratatea etc.
 motive: parvenitul, avarul ,zgarcitul
 compozitie: obiectiva, narator omniscient și omniprezent
 subiecte: inspirate din realitate
 conflicte: sociale, psihologice, politice
 personaje: intruchipeaza mai multe categorii sociale, complex caracterizate, reprezinta tipuri
umane
 se utilizeaza tehnica detaliului

Modernismul in Testament de Tudor Arghezi (1927), Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de

Lucian Blaga (1919), Joc secund (1930) si Riga Crypto si lapona Enigel (1924) de Ion Barbu.
 preocuparea pentru o poezie de cunoastere, poezia devenind o modalitate de contemplare a
lumii
 se impune estetica uratului (trasatura prezenta in poezia lui T. Arghezi)
 apar metafore surprinzatare,revelatorii (in poezia lui Blaga)
 se observa intelectualizarea emotiei (in poezia lui Barbu)
 o caracteristica dominanta a limbajului ar fi ambiguitatea
 depersonalizarea, dezumanizarea, metamorfoza
 noul limbaj se caracterizeaza prin: preferinta pentru versul alb/liber si tehnica
ingambamentului (procedeu de versificatie constand in continuarea ideii poetice in versul
urmator, fara a marca aceasta prin vreo pauza)

Neomodernismul in Leoaica tanara, iubirea de Nichita Stanescu (1964)

 socheaza asteptarile cititorului
 poetica a existentei si a cunoasterii
 reinterpretarea miturilor
 abordarea moderna a marilor teme ale liricii
 ambiguitatea limbajului impinsa pana la aparenta de nonsens
 imagini artistice rare