afirmarea individualitatii, originalitatii, spontanitatii expansiunea eului liric evadarea din realitate in fantezie respingerea regulilor impuse de clasicism interestul pt. mister, mituri, simboluri, folclor, trecut istoric, natura, spatii exotice preferinta pt personaje exceptionale in situatii exceptionale antiteza (planul terestru - planul cosmic, om superior - om inferior)
Simbolismul in Plumb de George Bacovia (1916)
atitudini poetice sau stari sufletesti specifice acestui curent literar: spleen-ul, angoasa, oboseala psihica (noi dupa BAC lol), disperarea, apasarea sufleteasca, nevroza corespondenta sintre cuvinte si elemente din natura (ex: cuvantul plumb are drept corespondent in natura un metal greu, de culoare cenusie, maleabil ce sugereaza starile sufletesti asociate cu acest metal: greutate sufleteasca, angoasa, instabilitate psihica, etc) versul liber, ca noutate prozodica, rima fiind considerata o simpla conventie, accentul punandu-se pe forma si ritmul versului tema generala a poeziilor simboliste o constituie conditia nefericita a poetului intr-o societate superficiala, meschina poezia simbolista apeleaza la toate simturile omului, pentru o receptare totala si profunda a starilor poetice exprimate (ex: cromatic - plumb, gri)
Traditionalismul in Baltagul de Mihail Sadoveanu (1930)
istoria şi folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie preocuparea pentru satul romanesc ca vatra a spiritualitatii autohtone spaima de civilizatia citadina, vazuta ca sursa a degradarii morale intoarcerea spre trecut ca unic reper moral salvator cultivarea aspectelor traditionale (obiceiuri, sarbatori, costume, muzica, gastronomie), în opozitie cu cele straine predilecţta pentru teme precum pamantul şi muncile campului, legatura cu pamantul, cultul neamului şi al inaintasilor, continuitatea generaţiilor, intoarcerea inlocurile natale, casa si biserica insistenţa asupra temei religioase, mai ales în lirica, prin evocarea scenelor biblice semnificative şi autohtonizarea lor tipologia preferata: haiducul, răzeşul, ciobanul, calugarul sau preotul Realismul in Ion de Liviu Rebreanu (1920), Enigma Otiliei de George Calinescu (1938) si Baltagul de Mihail Sadoveanu (1930), Moara cu noroc de Ioan Slavici(1881),O scrisoare pierdută de I: L: Caragiale(1884) teme: parvenitismul, avariția, imoralitatea,singuratatea etc. perspectiva narativa: obiectiva, narator omniscient și omniprezent subiecte: inspirate din realitate conflicte: sociale, psihologice, politice personaje: intruchipeaza mai multe categorii sociale, complex caracterizate, reprezinta tipuri umane(tipologii) se utilizeaza tehnica detaliului
Modernismul in Testament de Tudor Arghezi (1927), Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de
Lucian Blaga (1919), si Riga Crypto si lapona Enigel (1924) de Ion Barbu. preocuparea pentru o poezie de cunoastere, poezia devenind o modalitate de contemplare a lumii se impune estetica uratului (trasatura prezenta in poezia lui T. Arghezi) apar metafore surprinzatare,revelatorii (in poezia lui Blaga) se observa intelectualizarea emotiei (in poezia lui Barbu) o caracteristica dominanta a limbajului ar fi ambiguitatea depersonalizarea, dezumanizarea, metamorfoza noul limbaj se caracterizeaza prin: preferinta pentru versul alb/liber si tehnica ingambamentului (procedeu de versificatie constand in continuarea ideii poetice in versul urmator, fara a marca aceasta prin vreo pauza)
Neomodernismul in Leoaica tanara, iubirea de Nichita Stanescu (1964)
socheaza asteptarile cititorului poetica a existentei si a cunoasterii reinterpretarea miturilor abordarea moderna a marilor teme ale liricii ambiguitatea limbajului impinsa pana la aparenta de nonsens imagini artistice rare