Curente/directii/orientari literare trasaturi

1. Realismul = curent cultural literar aparut in Franta in prima jumatate a sec. al XIX-lea, ca o
tendinta de reprezentare obiectiva a realitatii sociale contemporane.
-

Reprezentarea veridica a realitatii

Verosimilitatea (credibil, iluzia realitatii, spatiul si timpul au stransa legatura cu realitatea; se

insereaza evenimente politice, economice, sociale, faptul divers)

Inspiratia din realitate (intamplari reale, evenimente autobiografice)
Descrieri detaliate (medii interioare, exterioare, portrete, fizionomii)
Tendinta de a reflecta specificul epocii contemporane autorului
Prezenta personajelor in mediul lor de viata si in circumstante tipice
Personajele sunt tipice in raport cu timpul si spatiul (istoric, geografic, social) : taranul,

intelectualul, arivistul, avarul, sceleratul, invinsul de viata, inocentul

Interesul pentru sfera economica si sociala (forta banilor, mediul afacerilor, crima organizata)
Lipsa idealizarii = refuzul infrumusetarii artificiale a realitatii -> STIL ANTICALOFIL
Critica la adresa societatii timpului
Obiectivitatea naratorului manifestata prin perspectiva narativ-obiectiva, ubicuitatea

(omniprezenta) si omniscienta acestuia -> stil sobru si impersonal

Preferinta pentru specii narative : romanul, schita, nuvela psihologica
dramatice: comedia, drama

2. Naturalismul = ramura a realismului; in stiinta, naturalismul inseamna revenirea la natura si om

(Emile Zola La terre ) ; natura umana este un produs natural al societatii determinat de
-

ereditate, mediu si circumstantele istorice

Analiza starilor filozofice ale individului
Consecintele ereditatii
Cazuri clinice

3. Romantismul = miscare cultural-literara afirmata in primele decenii ale secolului al XIX-lea in

Europa
*manifestul literar al curentului il reprezinta textul Prefata din drama Cromwell Victor
Hugo
*romantismul a aparut ca o reactie la clasicism
- cultivarea sensibilitatii, imaginatiei si a fanteziei creatoare
- -tendinta evadarii din realitate sub forma visului sau a somnului
- -cultivarea cadrelor nocturne
- -Interesul pt traditie, istorie, folclor nationale
- Prezentarea unor eroi exceptionali (geniul, ingerul, demonul, inteleptul, patriotul,
- Importanta acordata sentimentelor omenesti IUBIRII
- Cultivarea temei naturii imbinata cu tema iubirii
- Descoperirea infinitului spatial si temporal
- Largirea vocabularului poetic prin introducerea arhaismelor, a regionalismelor
- Utilizarea unor procedee stilistice specific curentului (antiteza si comparatia dezvoltata)
- Amestecul genurilor si al speciilor literare in cadrul aceluiasi text ( balada, legenda,
poemul eroic, nuvela istorica/fantastica genul epic); meditatia, elegia si romanta genul
-

liric
Drame istorice si melodrama
Primeaza spontaneitatea, sensibilitatea + mister, straniu, sublim, feeric, macabru
Salvarea de spectrul mortii
Dinamismul interioritatii (personaje)

4. Parnasianismul (curent european) - curent literar de la sfritul secolului XIX. *Parnasianismul

a aprut ca o reacie (neo-clasic) la romantism, cultiva expresia impersonal, descriptiv,
ornamental i cizelat, raportat la peisaje exotice, dar i la obiecte de art, crora le consacra
poezii de virtuozitate formal (sonet, rondel)
-

se cultiva o poezie picturala, rece, obiectiva, cu structuri savante

Impersonalismul (lirism impersonal);
natura obiectivat n viziuni ntemeiate pe receptarea strict senzorial a lucrurilor; cultivarea
formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) i a tiparelor prozodice

alambicate;
elogiul civilizaiilor (arhetipale i interfereniale), al mitologiilor, religiilor, geografia liric
devenind planetar;

surprinderea spaiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, i lauda
obiectelor sau lucrurilor din sfere nalte (nestematele, metalele rare)

5. Simbolismul = reprezinta un curent literar european aprut n Frana n a doua jumtate a

secolului al XIX-lea. A aprut ca o reacie la estetica pozitivist a parnasianismului i a
naturalismului, dar i la retorismul declamativ al romantismului.
* Simbolismul romnesc ncepe cu precursorul Al. Macedonski, ntr-un articol din 1892, Poezia
viitorului, publicat n Literatorul.
- corespondenta (legaturi secrete dintre lucruri)
- sugestia (cale de transmitere a corespondentelor)
- sinestezia (procedeu de combinare a mai multor imagini poetice de tip senzorial cu
-

scopul de a crea o imagine unitara)

muzicalitatea(senzatie interioasa in directa legatura cu atmosfera poeziei, realizata
prin: refren, laitmotiv, repetitia unor sunete, versul liber, pauze (linia de pauza,

puncte de suspensie)
teme literare : iubirea neimplinita, sortita esecului, moartea, natura loc al
corespondentelor-, conditia poetului si a poeziei + tema orasului (targul de

provincie- parcuri, gradini, statui, natura citadina)

privelisti melancolice, triste,
anotimpul preferat:toamna
femeia nefericita, isterica, bolnava
moartea este asociata neantului, agoniei, bolii
poetul= decadent, damnat
imagini vagi, obscure
stari sufletesti nedefinite (reverie, visare)
obsesia pentru culori (alb, violet, negru, rosu, galben)
motive literare: spleen, reveria, vagul, iluzia, culorile, spatiul exotic, instrumente

muzicale (clavir, vioara, pian), parfumuri, flori, nevroza, solitudinea,

dezumanizarea
ambiguitate

6. Modernismul = directia culturala manifestata la inceputul secolului al XX-lea ca reactie la

traditionalism, prin care se propune sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana a
vremii.

*A fost promovata de catre Eugen Lovinescu in cadrul cenaclului si al revistei Sburatorul, la care
au activat majoritatea scriitorilor interbelici: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Liviu
Rebreanu, George Calinescu si Camil Petrescu.
-

Cultivarea artelor poetice

Fantezia metaforica
Diversificarea limbajului poetic
Diversitatea prozodica
Magia limbajului
Exprimarea eliptica
Lirismul
Poezia filozofica
Ingambamentul

*expresionismul
-

Teme si motive :tristetea metafizica, moartea

Lumea cosmosului
Angoasa existentiala
Spiritualizarea trairilor
Frenezia redusa la senzatii

7. Traditionalismul = directie/orientare literara din perioada interbelica aparuta ca reactie la

modernismul lovinescian
*a fost promovat de revista Gandirea aparuta la Cluj in 1921 sub directia scriitorului Camil
Petrescu; ulterior s-a mutat la Bucuresti sub conducerea lui Nichifor Crainic, ideologul acesteia
prin articolul Sensul traditiei.
-

Elogiul spatiului natal

Poezie spiritualizata
Cultul valorilor considerate romanesti, crestine
Pretuirea folclorului romanesc (mituri, legende)
Asocierea poeziei cu eticul (arhetipul, exemplarul)
Geografia spirituala