CONSTRUCȚII CU PRONUMELE REFLEXIVE

- Forma neaccentuată a pronumelui în dativ / acuzativ care însoțește un verb

Ex: se spală, își spune
Construcțiile cu pronume reflexive sunt:
1. Pronumele reflexiv NU are funcție sintactică, intră în structura verbului
Ex: Mama se gândește la mine.
se analizează împreună cu verbul
2. Construcții în care pronumele reflexiv ARE funcție sintactică
a) Complement direct (în acuzativ)
Ex: Ana se cunoaște bine.
(pe cine cunoaște? – pe sine, se) – CD (complement direct) exprimat prin
pronume reflexiv
b) Complement indirect (în dativ)
Ex: Ana își atribuie un gest necugetat.
(cui atribuie? – sie, își)- CI (complement indirect) exprimat prin pronume reflexiv
c) Complement posesiv (în dativ) – când insoțește un verb urmat de un substantiv
Ex: Ana și-a făcut ghiozdanul.
(cui a făcut? – sie, își) – CP (complement posesiv) exprimat prin pronume reflexiv
d) Atribut pronominal (în dativ)
Ex: Mă văd la casa-mi
(cui casă?- mea, mi)- Atr. pron. (Atribut pronominal) exprimat prin
pronume reflexiv

!!!
formă accentuată
Când nu are funcție sintactică, pronumele reflexiv NU poate fi înlocuit cu o
Ex: Mama se gândește la mine.
Nu poate fi înlocuit NU are funcție sintactică

!!! Când are funcție sintactică acesta se poate înlocui cu:

1. Pronume personal
Ex: Ana se apreciază. Ana ne apreciază.
2. Pronume reflexiv formă accentuată
Ex: Ana se apreciază. (pe mine)
3. Reluarea pronumelui reflexiv care sugerează reciprocitatea (unii pe alții, unul pe altul,
unii altora).
Ex: Elevii și-au trimis scrisori. (cui au trimis? – unii altora)
4. Reluarea pronumelui reflexiv cu un pronume personal sau cu un adjectiv pronominal
posesiv
Ex: Ana își pregătește ghiozdanul. (al ei/al său)
CONSTRUCȚIILE PASIV-REFLEXIVE
-sunt construcțiile în care apare un complement de agent exprimat sau neexprimat
Ex: Lucrările se împart (de către cadrul didactic).