-valoare neutra Ac si D fara f.s. ex:A luat-o la sanatoasa, Ii dau. -dativ posesiv(se inlocuieste cu un adj. posesiv) ex:M-a impresionat parerea-ti(ta). Sau pot fi precedate de prepozitii cu G: A sosit inaintea-ti. -D etic(fara f.s)- arata participarea afectiva a vorbitorului Ex:Vor sa mi te fure. -pronumele de politete are G la pers a II-a. Pronumele reflexiv: -Are doar Ac si D -Formele neaccentuate de pers I si a II se diferentiaza de cele ale pronumelui personal prin acordul cu subiectul. Ex:Eu ma duc vs El ma cheama. -formele neaccentuate intra de obicei in alcatuirea diatezei reflexive a verbelor dar pot avea si f.s atunci cand verbele au anumite valori: Subiectul face actiunea si tot el o suporta(se imbraca, se spala) Exprima reciprocitatea actiunii(se bat, se iubesc) Subiectul participa la actiuni in interes propriu(isi cumpara ceva) Subiectul face ca actiunea sa se desfasoare(se tunde, se opereaza) Reflexive posesiv (se inlocuieste cu un adj posesiv): Isi ia ghiozdanul(sau) -nu au f.s cand verbele au urmatoarele valori: Actiunea are sens impersonal: se cuvine se intampla. Exprima transforarea: se ingrasa Arata participarea intense la actiune: se mira, se gandeste. Se inlocuieste cu forma diatezei passive:a se intinde(sunt intinse) Pronumele reflexive neacc au f.s de CD, CI, A in D. -in cazul existentei a doua forme legate de pronume neaccentuate, prmiul e reflexiv iar al doilea personal: si-o, si-l- Pronumele posesiv -adjectivul pronominal posesiv poate primi articol posesiv cand: Se afla inaintea subst:a sa carte. Subst. este articulat nehotarat sau nearticulat: O carte a sa, aceasta carte a sa. Cand intre subst si adj se afla o alta parte de vorbire: Cartea cea noua a sa Cand subst este articulat hotarat si adj sta imediat dupa el, nu mai este insotit de articolul posesiv.: Cartea sa. 1 -posesivul fara articol nu poate fi decat adj posesiv pronominal. -la persoana a Iii-a plural imprumuta formele pronumelui personal: a lor si nu poate fi adj, spre deosebire de a sa. -adj are f.s de a adj, cu exceptia situatiei in care se afla in AC precedat de prepozitie de G. Pronumele demonstrative -Cartea acesteia este noua-pronume -Cartea aceasta este noua-adjectiv -adjectivul de identitate sta intodeauna inaintea subst. -demonstrativul Acela are forme simplificate pentru N-Ac(cela, cel, ceea, cea, ceia, cei, celea, cele,) si pentru G-D (Celuia, celui, celeia, celei, celora, celor). Pronume nehotarat -nu consideram cuvintele putin si mult pronume nehotarate deoarece au mai degraba caracteristici ale adjectivului. -formele tuturor si atatora la D pot fi folosite cu prepozitia la: Le-am dat la toti(D) sau pentru G si D a si la:le-am dat la cativa, cartile a cativa. -careva, altcareva, altceva, altce si cele sunt doar pronume, pe cand fiece,niscai, niscaiva, niste, sunt foar adj. -unul, una:pentru N-ac:un, o. G-D:unei, unui. -pronumele nehotarat unul, una-cand devin adjctive pierd articolul hotarat:alt, alta, alti, alte. Iar vreunul, vreuna devin vreun, vreo. -G-D(tuturor, tuturora) ca adj doar tuturor. Pronumele interogativ Ac,N-care. G-D carui Pronumele negative -doar niciunul devine adjectiv dintre toate.
Acordul in cruce: al-m/n, a-f=sg ai-m/ale-f/n=pl carui-masc/n, carei-f=sg caror-toate genurile pl.
Valorile cuvantului de:
-pronume relativ(care) ex:Fata de o vezi e prietena mea. 2 -prep. Plus Ac: Lucrarile corectate de profesori. -prepozitie-parte a unei loc prep. In functie de, in caz de. -conjunctie(daca,sa,incat): De taceai, filosof ramaneai. Vino de iei apa. A baut de s- a imbatat. -conjunctie, parte a unei loc. Conjunctionale: chit de, chiar de, in caz de.
Locutiuni pronominale nehotarate:
-nu stiu(care, cine, cati), nu se stie(), Te miri(), Doamne freest(). Te miri ce: -loc. Pron. Nehotarata: cumpara te miri ce(ceva) -loc. Adj. pron. Neh.: Cumpara te miri ce fleac. -subst articuat:cumpara un te miri ce.
Valorile cuvantului tot:
-pron. Neh. Marturisesc tot -adj. pron. Neh. Marturisesc tot adevarul -subst articulat Marturisesc totul, universul e un tot unitar. -adverb:Tot marturisesc adevarul.