Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diateza reflexiva actiune este produsa si suportata de subiect , acestei diateza apartin
numai verbele insotite de pron reflexiva , aceste pron stau in fata vb dar si dupa
(gerunziu : gandindu-ma) .Ele se analizeaza cu vb si pot fi in Ac sau D
Cand pron refleiv se poate inlocui cu pron personal sau subst in acelasi caz el nu mai
este marca sintactica a Dr ci este CD sau CI , devenind o parte de prop distincta .In
asemenea situati nu mai avem deaface cu Dr ci cu Da insotite de compleente exprimate
prin pronume reflexive
… subiecte gramaticale
Complemenul de agent este partea de vorbire care arata cine este autorul actiuni
exprimate de un verb aflat la Dp Intrebari : de cine ? de catre cine ? . Este exprimat
prin subs , pron , adj sau nueral in Ac precedate de prepozitile de sau de cine
Vb care arata fenomenele ale naturi nu admit subiect , ele pot fi la Da ( a ploua , a
nimge , a fulgera ) , sau reflexive ( a se innopta , a se intuneca )
Unele vb impersonale pot advmite subiect nonpersonal ( Imi place munca ; S-a aflat
vestea ) acestea pot fi la Da ( a trebui , a placea , a ajunge , a rmane , etc ) sau la Dr (
a se sti , a se afla , a se manca , a se face , a se parea , etc ) .Cand se afla la un mod
personal vb pred au functia de Pv
Trebuia sa plecam
Pronumele :
Cu forme personale :
Personal propriu zis
Personal de politete
Reflexiv
Posesiv
De intarire
Fara forme personale
Demonstrativ
Interogativ
Relativ
Nehotarat
Negativ
l-am chemat
Formele de posesiv :
Dativul posesv :
Exprimat prin formele neaccentuate ale pron pers
Determina un subs legandu-se prin cratima de acesta ( mana-ti alba )
Adj ( albat-ti mana )
Vb ( ti-am ascultat sfatul ) Are functie da Apron
cand se leaga cu cratima de o prepozitie ( el sta inainte-ti ) are functia de Cc
daivul etic
exprimat prn forme le neaccentuate ale pron PERS
nu are functie sintactica cei stilistica , aratand participarea afeciva a
povestitorului la cele relatate ( Si cand ti l-am lovit odata … )
Pronumele reflexiv
Caracteristici :
are forme doar pt pers3 , pt restul pers se folosesc formele pron pers
se foloseste in D si Ac cu forme accentuate si nea cceentuate , nediferntiate
dupa gen si nr
nu se face atribut pronominal
Pronumele posesiv expriima ideea de posesie , inlocuiind atat numele posesorului cat si
cel al obiectului posedat
Caracterisitici :
Mea : Aadj à adj posesiv , pers 1 , se acorda in fgen , nr si caz cu subst „ cartea” ( f ,
sg , N)
Pron demonstrativ arata departarea sau apropierea obiectului ( in patiu sau timp ) sau
identitatea acestuia cu el inusi sau un alt obiect
Clasificare :
dupa fel :
de apropiere
de departare
de identitate
dupa structura
simple
compuse
poate deveni adj demonstrativ
Acesta : Aadj à adj dem de apropiere , e acorda in gen nr si caz cu subst copilul ( mas ,
sg , N )
Pron interogativ
Pron interogativ apare in prom interogativ si tine locul subst asteptat ca raspuns la o
intrebare
N-Ac :
Sg
Masc : care , cat, cine, ce
Fem : care , cata , cine
Pl
Masc : care , cati ,
Fem : care , cate
G-D
Sg :
Masc : caruia , cui
Fem :carei , cui
Pl :
masc ; carora , cator , cator , cui
fem ; carora , cator cui
Cine a venit ?
Care : Aadj à adj pron relativ se acorda in gen nr si caz cu subst fata ( sg , f , N )
introduce prop 2
Pronumele negative apar in propozitii cu forma vb negativa si tin locul unor subst din
prop afirmativa corespunzatoare
simple
N-Ac : nimeni nimic
G-D : nimanui
Compuse :
N-Ac nici unul/nici una/nici unii/nici unele
G-D nici unuia /nici uneia /nici unora
Pronumele negaive indeplinesc functile sinctactice ale subst din prop afirmativa
corespunzatoare
Adj pron negative sunt doar formele compuse , care preceda subst si-si modifica
forma : nici un ( baiat ) , nici o ( fata ) , acestea au funcie de Aadj
Nici un : Aadj à adj negativ , se acorda in gen nr si caz cu subst nor ( mas , sg , N )
Pronumele de intarire folosit azi ca numai adj pron, insoteste un subst sau un pron pers
cu scopul de a preciza pers desemnata de acesta
Insasi : Aadj àadj de intarire , pers 3 , se acorda in gen nr si caz cu subst „Maria”
( f , sg , N )
Numeralul
Numeralul poate fi :
Cardinal
Propriu zis
Colectiv
Fractionar
Multiplicativ
Distributiv
Adverbial
Ordinal
Doi au plecat
Doi : Aadj à numeral cardinal propriu-zis , simplu , val adj , se acorda in gen nr si caz
cu subst copii ( m , pl , N )
Numeralele cardinale colective exprima insotirea a doua sau mai multe obiecte
Numeralele :
Multiplicative
Arata in ce proportie creste o cantitate
Se formeaza prin derivare numerallui cardinal cu prefixul in- si sufixul –it
Are si sinonime neologici
Distributive
Exprima repartizarea si gruparea numerica a obiectelor
Se formeaza din numaralele cardinale propriu zisa precedate de adv care
Adverbiale
Exprima relizarea unei actiuni sau masura in care o caracteristica este
superioara sau inferioara fata de aceasea
Se formeaza din prepozitia de si nr cardinal si subst ori
Se folosesc ca sinonime si loc adv \
Adjectivul
Adjective :
Dupa structura
Simple
Compuse
Dupa flexiune
Variabile
Cu 2 terminatii ( 4 forme flexionare )
Cu 2 terminatii ( 3 forme flexionare )
Cu 1 terminatie ( 2 forme flexionare )
Invariabile
Gradele de comparatie :
Pozitiv
Comparativ
De superioritate
De egalitate
De inferioritate
Superlativ
Relativ
De superioritate
De inferioritate
Absolut
De superioritate
De inferioritate
Inalt : Npà adj propriu zis , simplu , variaboil cu 2 terminatii si 4 forme , se acorda in
gen nr si caz u cu subst Ion ( m , sg N ) pozitiv
Adverbul
Adverbe :
Dupa structura
Simple
compuse
dupa sens
de loc
de mod
de timp
cand insoteste un vb la indicatv , perfect compus , adv mai se intercaleaza intre auxiliar
si o forma de participiu : Nu a mai venit
Au grade de comparatie unele adv de mod provenite din adj , si cateava adv de loc si
timp ( frumos , departe , inainte )
Adverbele :
Adv nehotarate oricum , oricand , oriunde . etc , pot fi si ele elemente de relatie
subordoantoare in fraza
complement circumstantial
Aadv
NP
El merge repede
Adv pred : sigur , adevarat , bine , bineinteles , fireste , desigur , probabil , pesem ,
negresit
Loc adv pred : cyu sigurant , cu certitudine , fara indoaiala ,fara doar si poate , de la
sine inteles , de buna seama
Fireste ca va pleca
Negresit ca va venii
Conjunctia
Dupa sreuctura:
Simple
Compuse
Dupa raporturile sintactice pe care le indeplinesc :
Coordonatoare ( leaga parti de prop sau prop de acelasi fel )
Subordonaotare ( induc proopozitii subordonatoare )
Se pune virgul inainte a conj si loc conj urmatoare : fiindca , deoarece , caci , intrucat ,
desi , incat , din cauza ca , pt ca
Atributul
Intrebari : care? , ce fel de? ,a;l ,ai , ale , cui ? , cat ? , cata ? , cati ? , cate ?;
Adj propriu-zis
Adj provenit din vb la participiu
Vb la gerunziu si adv
Loc adj
Adj pron
Numeral cu val adj
Syubst
Loc subst
Numeral ( neacordat )
Acesta poate fi genitival , prepozitional ( in cazurile Ac , G , D ) apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prep (Ea ii
este nepoata matusii Ana .Acordare de burse studentilor este prioritara )
Atributul pronominal exprimat prin pronume .Acesta poate fii genitival , prepozitional , (in cazurile Ac , G , D )
apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prepozitie ( dativ posesiv )