Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În cazul genitiv, pronumele relativ se acordă în gen și în număr cu substantivul pe care îl înlocuiește, iar articolul
genitival se acordă în gen și număr cu substantivul determinat de pronumele relativ cu funcție sintactică de
atribut:
Pronumele negativ înlocuiește numele obiectelor prezentate ca inexistente. Pronumele negative apar numai în
enunțuri negative. Pronumele negative sunt: nimeni, nimic, niciunul, niciuna. Când sunt subiecte,
pronumele nimeni și nimic fac acordul cu verbul predicat doar la singular, chiar dacă se pot referi în enunț la mai
multe persoane. De exemplu: Nimeni dintre ei n-a răspuns. Nimeni și nimic nu îl oprește.
Funcțiile sintactice ale pronumelui negativ apar în tabelul de mai jos.
Caz Funcție sintactică Exemplu
N. subiect Nimeni n-a ieșit afară.
nume predicativ Vecinul meu nu este niciunul dintre ei.
Ac. complement direct Nu observ pe nimeni acolo.
complement prepozițional Nu mă gândesc la nimic rău.
nume predicativ Cartea nu este de la niciuna dintre voi.
atribut pronominal prepozițional Darul de la niciunul nu i-a plăcut.
circumstanțial de loc N-a mers la nimeni.
D. complement indirect Nu i-am spus nimănui secretul tău.
G. atribut pronominal genitival Caietul niciunuia nu este pe masă.
Când determină un substantiv și se acordă cu acesta în gen, număr și caz, pronumele negativ devine adjectiv
pronominal negativ. Adjective pronominale sunt niciun și nicio.
Adjectivul pronominal negativ are funcția sintactică de atribut adjectival.
Pronumele de întărire a dispărut din limba română contemporană. Astăzi, se folosește numai adjectivul
pronominal de întărire, care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul sau pronumele determinat și are rolul de a
preciza prin insistență persoana la care se referă.
Formele adjectivului pronominal de întărire sunt cele din tabelul de mai jos.