Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât

-(indefinit) se referă la o ființă, un obiect sau un ansamblu de ființe, obiecte, care nu

pot fi identificate sau cuantificate exact. (A strigat cineva. Oricine știe să facă asta. )
Forme si flexiune
Inventarul pronumelor și al adjectivelor pronominale nehotărâte este destul de mare,
comparativ cu al altor clase de pronume, iar între unități există diferențe importante
de comportament morfologic.
Din punctul de vedere al structurii nehotărâtele sunt:
-simple-neanalizabile în limba actuală: tot, unul, altul, mult, puțin, alde, anume,
atare, atât, cutare, nișteț;
-compuse:
a- pronume relativ+formanții FIE-(care/cine), ori-(care/orice/cât),
ori-+și-(cine/ce/care), oare-(ce/cine/care), -va(careva,cineva, ceva, câtva)
b-pronumele nehotărât simplu unul+ formantul vre-(unul)
c- adjectivul pronominal nehotârât simplu ALT+pronume nehotărât sau
relativ+particula-va (altcineva, altceva)
-locuțiuni pronominale-cine știe ce, cine știe cine, nu știu care, nu știu cine, nu știu
cât, te miri cine, te miri ce, te miri cât.
(a)Unele forme nehotărâte sunt populare (cutare, fitecine, niscai(va), altele
sunt învechite (neștine, fieștecare, altce, altcine).
(b)locuțiunile pronominale nehotărâte nu trebuie confundate cu grupările libere
corespunzătoare care au aceeași formă: Nu a făcut în viață cine știe ce. (loc.
pronominală nehotărâtă ,,multe). Cine știe ce film rulează azi. (grupare liberă formată
din pronume interogativ +verb+adjectiv pronominal relativ interogativ)
SERIA unul, altul, vreunul are o flexiune bogată și distinge pronumele de adjectivul
pronominal corespunzător prin segmentul final, identic formal cu articolul hotărât (A
venit alt om-adj pron/A venit altul-pron. nehot)

Forme:
Pronume-N-A (vre)unul/altul, (vre) una/alta, (vre)unii/alții, (vre)unele/altele
G-D (vre) unuia/altuia, (vre) uneia/alteia, (vre)unora/altora
Adjective –N-A (vre)un/alt, (vre) o/altă, (vre) unii/alți, (vre) unele/alte
-G-D (vre) unui/altui, (vre) unei/altei, (vre)unor/altor
(a) Adjectivul pronominal nehotărât UN se poate confunda cu articolul nehotărât UN
și cu numarul cu valoare adjectivală UN, dezambiguizarea fiind posibilă numai în
contextȘ Pe stradă trecea un om. (articol). Am văzut un om pe stradă și alt om în
clădire (adjectiv pronominal). Am văzut un om pe stradă și doi în clădire (numeral).
La N-A plural, ambiguitatea pronume-articol dispare, pronumele având forma UNII,
UNELE (unii oameni, unele soluții), iar articolul nehotărât, forma NIȘTE (niște
oameni, niște soluții).
La G-D, se folosește însă pentru ambele valori forma UNOR (forma NIȘTOR, nefiind
posibilă);
Am ascultat părerile unor oameni interesanți (articol)
Părerile unor oameni sunt interesante, ale altora sunt plictisitoare. (adjectiv
pronominal)
Conform DOOM2, numeralul cu valoare pronominală UNU se distinge formal și de
pronumele UNUL, însă această regulă se respectă rareroi în scrierea curentă;
Din cinci colegi a venit numai unu.(Numeral) Unul îmi plăcea, celălalt nu. (pronume
nehotărât).
(b)Nehotărâtul feminin VREO nu trebuie confundat cu advrebul VREO, care exprimă
aproximareaȘ Știi vreo sală de sport în apropiere? (adj.pron. nehot) Au venit vreo trei
copii. (adverb)
(c) Formele unul și altul întră în structuri reciproce de tipul S-au salutat unul pe altul,
în care nu se analizează separat.
TOT are forme diferite de gen, număr și caz, însă nu se folosește la genitiv-dativ
singular
N-A: tot, toată, toți, toate
G-D pl: tuturor(a)
Pentru relația de genitiv sau de dativ singular se folosesc prepozițiile A și LA plus
forma de nominativ-acuzativ a pronumeluiȘ plecarea a tot grupul. La plural, pentru a
marca o relație de DATIV sau de GENITIV, se poate folosi fie structura prepozițională
(Le-am spus la toți), fie forma marcată flexionar tuturor(a) (Le-am spus tuturor(a) ).
Pronumele (I-am ascultat pe toți) are aceeași formă cu adjectivul pronominal (I-am
ascultat pe toți copiii).
Forma de genitiv-dativ plural TUTUROR se poate folosi atât ca pronume (Le-am
spus tuturor), cât și ca adjectiv (Le-am spus tuturor copiilor), pe când TUTURORA se
folosește numai ca pronume (Le-am spus tuturora).
Pronumele tot se folosește în variație liberă cu TOTUL: Știe tot/totul pe de rost.
Mult și puțin au o flexiune bogată asemănătoare cu cea a adjectivelor cu patru forme,
așadar disting genul (mult, multă, puțin, puțină), numărul (mult, mulți, multă, multe,
puțin, puțini, puțină, puține) și cazul, mai ales la plural (mulți, multe, multor(a),
puțini(e), puținor(a). Au aceeași formă pentru pronume și pentru adjectivul
pronominal, mai puțin la genitiv-dativ plural, unde pronumele are-A final: Din toată
apa a băut numai puțină (pronume) A băut puțină apă (adjectiv pronominal) Le-am
spus multora (pronume) Le-am spus multor oameni.(adjectiv pronominal)
Pentru relația de dativ-genitiv se folosesc și prepozițiile A și LA, urmate de forma de
acuzativ: Datoria a mulți (oameni) (relația de genitiv), Le-am spus la mulți (oameni)
(relația de dativ)
Atât are o flexiune asemănătoare cu CÂT, distingând genul, numărul și cazul.
Are forme cu a și fără a final, care se folosesc însă nediferențiat atât ca pronume, cât
și ca adjective. Din toți banii am primit atâți/atâția (pronume) A băut atâta apă.
(adjectiv pronominal, feminin) A băut atâta lapte (adjectiv pronominal,
masculin/neutru)
Cuvinte atât, mult, puțin au statut ambiguu: formele de masculin, singular ale
pronumelui nehotărât sunt identice cu cele ale adverbelor în structuri de tipul: A citit
atât. A mâncat mult. A câștigat puțin. (pronume nehotărâte la masculin, singular sau
adverbe) Ambiguitatea dispare atunci când aceste forme sunt folosite ca adjective
pronominale (A mâncat mult pește) sau ca pronume la alte forme decât cea de
masculin, singular (Din plăcintă a mâncat multă.)
Compuse cu CÂT/CÂTVA și ORICÂT au flexiunea specifică lui CÂT: variază după
gen, oricât/oricâtă și număr (oricât/oricâți/oricâtă/oricâte), iar la plural și după caz
(câțiva/câteva, câtorva, oricâți/oricâte/oricâtor). Compusele cu CINE, CARE, CE se
împart în două categorii: a-ORICARE, OARECARE, FIECARE, CAREVA sunt
variabile și au flexiunea specifică lui CARE, iar ORICINE, OARECINE au flexiunea lui
CINE; segmentele ORI și VA nu-și schimbă forma.
(B)CEVA, ORICE, OAREC, ALTCEVA nu disting genul, numărul și cazul, la fel ca
elementul CE din componența lor.
Niște (ca și variantele sale populare NISCAI, NISCAIVA) are o formă unică folosită
numai la singular, numai pentru contexte de nominativ-acuzativ în combinație cu
substantive masive (nume de materie)ș Am mâncat niște pește și am băut niște vin.
Atunci când precedă substantive la plural, niște este articol nehotărât: M-am întâlnit
cu niște colegi.
Alde și anume sunt forme invariabile. Alde Ionescu s-au mutat în alt oraș. Voia să
găsească o carte anume.

Posibilități combinatorii
Nehotărâtele care funcționează ca pronume au toate funcțiile sintactice specifice
pronumelui. Sunt în această situație unitățile:
-careva, cineva, altceva, altcineva, oricine, oarecine, orișicine, care sunt
pronume în toate aparițiile
-atât(a), ceva, orice, oricât, orișicare, mult, puțin, tot, care au aceeași formă,
funcționează și ca pronume și ca adjective
-unul, altul, vreunul, care sunt pronume diferențiate formal de adjectivele
corespunzătoare (un, alt, vreun)
Funcțiile sintactice sunt:
Subiect/N - Cineva vine.
Nume predicativ/N-Prietenul meu este altul.
Complement direct/Ac- Pe altcineva am văzut.
Complement indirect/D Tuturor le-am oferit daruri.
Complement prepozițional/Ac-Vorbim despre oricine.
Atribut pronominal genitival/G- Cartea unora este interesantă.
Circumstanțial de loc/Ac-Am ajuns la cineva acasă..
Circumstanțial de timp/Ac-Am ajuns după toți.
Circumstanțial ce mod-Vorbește ca fiecare.
Circumstanțial de scop-Merge pentru alta.
Circumstanțial concesiv-Chiar fără careva, tot lua examenul.
Circumstanțial condițional-În locul altuia, îi dădeam o notă mai mică.
Circumstanțial de cauză-A plâns din cauza altcuiva.

Atribut adjectival- Altă fată m-a invitat la teatru.

-
Atunci când funcționează ca subiect, FIECARE impune verbului acordul la
singular. Așadar, construcții precum Erau multe lucruri pe masă și fiecare au ales
ceva sunt incorecte. Forma corectă este: Erau multe lucruri pe masă și fiecare a ales
ceva.
Nehotărâtele cu valoare exclusiv adjectivală (fiece, niște, oarecare, oarece,
alde), precum și cele care au pe lângă valoarea pronominală și valoare adjectivală,
îndeplinesc funcția sintactică de atribut: Avea o oarecare reține Atributre. Și-a
cumpărat alt laptop.

Compusele cu ORI+un pronume relativ (oricine, oricare, orice, oricât pot

funcționa ca pronume și adjective pronominale relative, având ca și acestea dublu
rol: Leagă o propoziție subordonată de un element din propoziția regentă și au
funcție sintactică proprie în propoziția subordonată. Orice am face, tot nu terminăm la
timp-element de relație și complement direct în propoziția 1.
Sunt de acord cu orice soluție alegi-element de relație și atribut în propozitia 2.