PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT

Pronumele nehotărât (indefinit) evocă o ființă/un obiect sau un ansamblu de ființe/obiecte care nu
pot fi identificate sau cuantificate exact.

A strigat cineva.

Oricine știe să facă asta.

CLASIFICARE:
Din punctul de vedere al structurii, nehotărâtele sunt:
Simple, neanalizabile în limba actuală: tot, unul, altul, mult, puțin, alde, anume etc.
Compuse din: - Pronume relativ+formanții: fie- (fiecare), ori- (oricine, oricare etc.)
ori- + și- (orișicine, orișicare, orișice), oare- (oarece), -va (careva, cineva, ceva, câtva);
- Pronumele nehotărât simplu unul + formantul vre- (vreunul)
- Adjectivul pron. nehotărât simplu alt+ un pronume nehotărât sau relativ +
particula –va (altcineva, altceva)

Locuțiuni pronominale: cine știe ce; cine știe cine; nu știu care; nu știu cine; nu știu cât;
te miri cine; te miri ce; te miri cât etc.
Atenție!!! Locuțiunile pronominale nehotărâte nu trebuie confundate cu grupările
libere necorespunzătoare, care au aceeași formă:
Nu a făcut în viață cine știe ce. ( E locuțiune pron. nehotărâtă ,,multe”)
Cine știe/ ce film rulează azi? (grupare liberă formată din pronume interogativ+verb+
adjectiv pron. relativ – interogativ).
Seria unul, altul, vreunul are flexiune bogată și distinge pronumele de adjectivul pronominal
corespunzător prin segmentul final, identic formal cu articolul hotărât (A venit alt (adj. pron.) om./ A
venit altul (pronume)). Prezintă forme distincte de gen, număr și caz.
Singular Plural
Masculin Feminin Masculin Feminin
Pronume N-A (vre)unul/altul (vre)una/alta (vre)unii/alții (vre)unele/altele
G-D (vre)unuia/altuia (vre)uneia/alteia (vre)unora/altora
Adjectiv N-A (vre)un/alt (vre)o/altă (vre)unii/alți (vre)unele/alte
G-D (vre)unuia/altui (vre)uneia/altei (vre)unor/altor

a) Adjectivul pronominal nehotărât UN se poate confunda cu articolul nehotărât

UN și cu numeralul cu valoare adjectivală UN, dezambiguizarea fiind posibilă numai în context:
Pe stradă trece un om. (articol)
Am văzut un om pe stradă și alt om în clădire. (adjectiv pronominal)
Am văzut un om pe stradă și doi în clădire. (numeral)
La N-A plural, ambiguitatea pronume-articol dispare, pronumele având forma UNII,
UNELE (unii oameni, unele soluții), iar articolul nehotărât, forma NIȘTE (niște oameni, soluții).
LA G-D, se folosește însă pentru ambele valori forma: UNOR (forma *niștor nefiind posibilă).

b) Nehotărâtul feminin VREO nu trebuie confundat cu adverbul VREO, care exprimă aproximarea:
Știi vreo sală de sport în apropiere? (adjectiv pronominal nehotărât)
Au venit vreo trei copii. (adverb).

c) Formele UNUL și ALTUL intră în structuri reciproce de tipul S-au salutat unul pe altul, în care
nu se analizează separat.

ALTE PRONUME NEHOTĂRÂTE

1. TOT are forme diferite de gen, număr și caz, însă nu se folosește la G-D singular:
N-A: tot, toată, toți, toate; G-D pl.: tuturor(a)
2. MULT și PUȚIN
3. ATÂT: atâta, atâția etc.
4. CÂT-CÂTVA, ORICÂT
5. NIȘTE are o formă unică, folosită numai la singular, numai pentru contexte de N-A în combinație
cu substantive masive (nume de materie):
Am mâncat niște pește și am băut niște vin.
Atunci când precedă substantive la plural, niște este articol nehotărât:
M-am întâlnit cu niște colegi.

POSIBILITĂȚI COMBINATORII
Nehotărâtele care funcționează ca pronume au toate funcțiile sintactice specifice pronumelui. Sunt
în această situație unitățile:
- careva, cineva, altceva, altcineva, oricine, oarecine, orișicine, care sunt pronume în toate aparițiile;
- atât(a), ceva, orice, oricât, orișicine, mult, puțin, tot, care, cu aceeași formă, funcționează ca și
pronume, și ca adjective;
- unul, altul, vreunul, care sunt pronume diferențiate formal de adjectivele corespunzătoare (un, alt,
vreun).

Funcțiile sintactice îndeplinite de pronumele nehotărâte sunt:

- Subiect: Oricine poate face așa ceva.
- Nume predicativ: El era altul;
- Complement direct: L-am așteptat pe altul;
- Complement indirect: Nu spun oricui secretul meu;
- Complement prepozițional: M-am întâlnit cu altcineva;
- Circumstanțial: Mă îndreptam către cineva. (de loc)