PRONUMELE DEMONSTRATIV

1. DEFINIŢIE

2. CATEGORII GRAMATICALE

3. CLASIFICARE

1. DEFINIŢIE
Este pronumele care ţine locul unui substantiv, arătând apropierea, depărtarea,
identitatea şi diferenţierea unui obiect în raport cu un alt obiect sau cu alte obiecte.

2. CATEGORII GRAMATICALE

Toate pronumele demonstrative au forme diferite după gen (M.F.N.), după număr
(singular şi plural) şi după cele patru cazuri (N.G.D.A.).

3. CLASIFICARE
Pronumele demonstrativ se clasifică în: de apropiere, de depărtare, de identitate şi
de diferenţiere.

PRONUMELE DEMONSTRATIV
PRONUMELE DEMONSTRATIV CU VALOARE SUBSTANŢIALĂ
PRONUMELE DEMONSTRATIV DE APROPIERE
1. DEFINIŢIE
Indică apropierea unui obiect în raport cu un alt obiect sau cu alte obiecte.
În Acesta este câinele meu, acesta indică apropierea obiectului respectiv (aici
câine) în raport cu altul care nu se află la aceeaşi distanţă faţă de vorbitor: Acesta de
aici este câinele meu.

2. FORME
Formele pronumelui demonstrativ de apropiere sunt: acesta, aceasta, aceştia,
acestea - forme literare; ăsta, asta, ăştia, astea - forme populare.

3. CATEGORII GRAMATICALE ŞI DECLINARE

3.1. GEN ŞI NUMĂR

Pronumele demonstrative de apropiere are forme diferite după gen şi număr:
acesta, ăsta: masculin şi neutru singular; aceasta, asta: feminin singular; aceştia,
ăştia: masculin plural; acestea, astea: feminin şi neutru plural.
3.2. CAZURI ŞI DECLINARE

Au forme după cele patru cazuri: N. G. D. A.

N. Acesta este colegul meu.

G. Părinţii acestuia sunt ingineri.
Maşinile sunt ale acestuia.
D. Maria i-a comunicat acestuia ceva.
A. Noi am vorbit cu acesta.

PRONUMELE DEMONSTRATIV DE DEPĂRTARE

1. DEFINIŢIE
Este pronumele care indică depărtarea unui obiect în raport cu alt obiect sau cu alte
obiecte care se află aproape de vorbitor. Acela (de acolo) este prietenul meu.

2. FORME
Formele pronumelui demonstrativ de depărtare sunt:
acela, aceea, aceia, acelea - forme literare
cel, cea, cei, cele - forme literare
ăla, aia, ăia, alea - forme populare.

3. CATEGORII GRAMATICALE ŞI DECLINARE

3.1. GEN ŞI NUMĂR
Pronumele demonstrative de depărtare au forme diferite după gen şi număr: acela,
cel, ăla: masculin şi neutru singular; aceea, cea, aia: feminin singular, aceia, cei, ăia:
masculin plural; acelea, cele, alea: feminin şi neutru plural.

3.2. CAZURI ŞI DECLINARE

Au forme după cele patru cazuri: N.G.D.A.
N. Aceea este prietena mea.
G. Prietenii aceleia sunt profesori.
Copiii sunt ai aceleia despre care am vorbit.
D. I-am scris aceleia.
A. Toţi s-au uitat la aceea din prima bancă.

PRONUMELE DEMONSTRATIV DE IDENTITATE

1. DEFINIŢIE
 Exprimă identitatea (Deşi am mai mulţi colegi, zilnic îi telefonez aceluiaşi) sau
non-identitatea (Studentul de azi nu este acelaşi cu cel de ieri) unui obiect cu alt obiect
sau a unor obiecte cu altele.

2. FORME
Formele pronumelui de identitate sunt: acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi

3. CATEGORII GRAMATICALE ŞI DECLINARE

3.1. GEN ŞI NUMĂR
Pronumele demonstrativ de identitate are forme diferite după gen şi număr:
acelaşi- masculin şi neutru singular; aceeaşi - feminin singular; aceiaşi - masculin
plural; aceleaşi - feminin şi neutru plural.

3.2. CAZURI ŞI DECLINARE

Au forme după cele patru cazuri: N.G.D.A.
N. La cursuri au fost şi azi aceiaşi.
G. Şi azi vorbesc cu prietenii aceloraşi.
Toate obiectele sunt ale aceloraşi.
D. Le voi scrie aceloraşi şi mâine.
A. Vreau să mă întâlnesc cu aceiaşi de ieri.

4. STRUCTURA
Pronumele demonstrative de identitate sunt compuse contopite din pronumele
demonstrative de depărtare + particula invariabilă -şi.

5. ORTOGRAFIE

a) Forma de feminin singular (aceeaşi) nu trebuie confundată grafic cu forma de

masculin plural (aceiaşi).
Forma de genitiv - dativ singular feminin se scrie cu -ei- (aceleiaşi), nu cu -ee-
(aceleeaşi).
b) Nu este permisă scrierea fără i final (*acelaş, aceeaş, aceiaş, aceleaş).

PRONUMELE DEMONSTRATIV DE DIFERENŢIERE

A. PRONUMELE DEMONSTRATIVDEDIFERENŢIERE
ŞIAPROPIERE
1. DEFINIŢIE
Indică, în acelaşi timp, diferenţierea şi apropierea în raport cu alte obiecte.
2. FORME
Formele pronumelui demonstrativ de apropiere şi de diferenţiere sunt:
cestălalt, ceastălaltă, ceştilalţi, cestelalte: forme care ar trebui considerate literare
ăstălalt, astălaltă, ăştilalţi, astelalte: forme populare.

3. CATEGORII GRAMATICALE ŞI DECLINARE

3.1. GEN ŞI NUMĂR
Au forme după gen şi număr: cestălalt, ăstălalt - masculin şi neutru singular;
ceastălaltă, astalaltă - feminin singular; ceştilalţi, ăştilalţi - masculin plural; cestelalte,
astelalte - feminin şi neutru plural.

3.2. CAZURI ŞI DECLINARE

Au forme diferite după cele patru cazuri: N.G.D.A.
Vezi: D. Bejan (p.139)
4. STRUCTURĂ
Pronumele demonstrativ de diferenţiere şi de apropiere sunt compuse contopite
din adjective demonstrative + pronume demonstrative:
cest, ceastă, ceşti, ceste + ălalt, alaltă, ălalţi, alalte
ăst, astă, ăşti, aste + ălalt, alaltă, alalţi, alalte

B. PRONUMELE DEMONSTRATIV DE DIFERENŢIERE

ŞI DEPĂRTARE
1. DEFINIŢIE
Indică diferenţierea şi depărtarea unor obiecte în raport cu altele.

2. FORME
Pronumele demonstrative de diferenţiere şi de depărtare sunt:
celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte - forme literare
ălălalt, ailaltă, ăilalţi, alelalte - forme populare

3. CATEGORII GRAMATICALE ŞI DECLINARE

3.1. GEN ŞI NUMĂR
Are forme diferite după gen şi număr: celălalt, ălălalt - masculin şi neutru
singular; cealaltă, ailaltă - feminin singular; celelalte, alelalte - feminin şi neutru
plural.
3.2. CAZURI ŞI DECLINARE
Au forme diferite după cele patru cazuri: N.G.D.A.
Vezi: D. Bejan (p.140)
4. STRUCTURĂ
Sunt compuse contopite din: pronume demonstrative + pronume demonstrative:
cel, cea, cei, cele + ălalt, alaltă, alalţi, alalte
ăl, aia, ăia, alea + ălalt, alaltă, alalţi, alalte

5. FUNCŢIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV

a) subiect: Acela nu va veni azi;
b) nume predicativ:
- în nominativ: El este acela cu care ai vorbit;
în genitiv fără prepoziţii (Maşinile sunt ale celuilalt) şi cu prepoziţii (Noi
suntem contra celora care n-au venit);
în acuzativ cu prepoziţii: Aceste maşini sunt ca celelalte;
c) atribut pronominal:
în genitiv fără prepoziţii (Prietenii acestora n-au venit) şi cu prepoziţii
sau locuţiuni prepoziţionale (Ura ta contra acestuia n-are nici un suport,
Am vorbit cu băiatul din faţa celeilalte);
în dativ cu prepoziţii: Toţi au spus că a fost o reuşită graţie celuilalt;
în acuzativ cu prepoziţii: Nici o scrisoare de la aceştia n-a prezentat
interes;
apoziţie: M-am plimbat cu băieţii din cartier, cu aceia pe care tu îi
cunoşti;
complement direct: Le chem pe celelalte;
complement indirect:
-în genitiv cu prepoziţii: El a protestat contra celor de pe coridor;
-în dativ fără prepoziţii: Le vom telefona acelora cu care tu ai vorbit;
-în acuzativ cu prepoziţii: Nu voi vorbi despre acestea;
complement de agent: Accidentul a fost văzut de către acela cu care ai vorbit;
complement circumstanţial de loc:
-în genitiv cu prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale: Nu sta înaintea
acestuia;
-în acuzativ cu prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale: Stau lângă acela;
h) complement circumstanţial de timp:
-în genitiv cu prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale: Am sosit înaintea
celui care a plecat primul, Nu voi pleca în decursul acestei săptămâni, ci în
decursul celeilalte;
-în acuzativ cu prepoziţii sau locuţiuni: A plecat după ceilalţi;
i) complement circumstanţial de mod în acuzativ cu prepoziţii: Au procedat ca
ceilalţi;
j) complement circumstanţial de cauză:
-în genitiv cu locuţiuni prepoziţionale: A întârziat din cauza celorlalte;
 - în acuzativ cu prepoziţii: A fost sancţionat pentru
ceilalţi;
k) complement circumstanţial de scop:
-în genitiv cu locuţiuni prepoziţionale: Lucrează în favoarea celuilalt;
-în acuzativ cu prepoziţii: Vine pentru celălalt.

PRONUMELE DEMONSTRATIV CU VALOARE

ADJECTIVALĂ
1. DEFINIŢIE
Pronumele demonstrative devin adjective pronominale când determină
substantive, se acordă cu acestea în gen, număr şi caz, dar nu înlocuiesc, în această
calitate, substantive.
A se compara acesta, ca adjectiv, din Băiatul acesta, va pleca la mare, cu
acestuia, ca pronume, din Prietenii acestuia vor sosi mâine.

3. CATEGORII GRAMATICALE

Adjectivele pronominale demonstrative au gen (masculin, feminin, neutru), număr

(singular şi plural) şi caz (N.A.G.D.) prin raportare la substantivele pe care le determină.

3. POZIŢIA FAŢĂ DE SUBSTANTIV

Adjectivele demonstrative de apropiere, de depărtare şi de diferenţiere pot sta, în
egală măsură, atât înaintea substantivului (acest elev, acest copil, celălalt copil), cât
şi după el (elevul acesta, copilul acesta, copilul celălalt). Când stau după substantive,
cele de apropiere şi de depărtare au formă identică cu a pronumelor (cu -a final).
Adjectivele demonstrative de diferenţiere apar, ca şi pronumele, fără -a (final),
indiferent de topica lor: celălalt elev, elevul celălalt.
Adjectivele demonstrative de identitate au topică fixă, adică numai în faţa
substantivelor, având formă identică cu a pronumelor corespunzătoare: acelaşi copil.
Vezi: D. Bejan (p.143-152)

4. FUNCŢIILE SINTACTICE ALE ADJECTIVULUI DEMONSTRATIV

Adjectivele demonstrative au întotdeauna funcţie sintactică de atribute
adjectivale pronominale. Adjectivul respectiv poate sta în cele patru cazuri:
N. Copilul acesta a sosit acum.
G. Părinţii acestui copil sunt profesori.
D. El este recunoscător acestui copil.
A. A vorbit cu acest copil.