Fără Gheorghe Barițiu presa românească din Transilvania nu s-ar mai fi

născut. Toate proiectele mari au nevoie de un imbold, de o persoană

care să le realizeze și să le dea aripi. Gheorghe Barițiu a dat aripi presei
din Transilvania.
Studiile au fost doar începutul activității culturale a lui Gheorghe
Barițiu. În 1838 a fondat la Brașov Gazeta de Transilvania. Acesta a fost
primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. De
asemenea, a început publicarea uneia dintre primele reviste literare
românești: Foaia pentru mine, inimă și literatură. Mai mult decât atât, cu
ajutorul său a apărut și Asociațiunea Transilvană pentru Literatură
Română și Cultura Poporului Român, cunoscută și sub denumirea
Astra, care a editat cunoscuta revistă Transilvania. Și, desigur, cea mai
cunoscută operă a sa, Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de
ani în urmă, a publicat-o la Sibiu în trei voluni ântre 1889 și 1891. Să nu
uităm că Gheorghe Barițiu a fost membru fondator al Societății Literare
Române, devenind, în 1893, președinte al Academiei Române.
Cu o istorie atât de bogată în inițiative și proiecte, este imposibil să
uităm de existența acestui mare om. Gheorghe Barițiu a lăsat o urmă în
istoria României care nu o să dispară niciodată. Nenumărate străzi și
instituții îi poartă numele, iar statuia sa poate fi găsită la Sibiu.
Gheorghe Barițiu mai dăinuie printre noi, pentru că face parte din noi.
Gheorghe Bariț a fost fiul lui Ioan Pop Bariț, preot greco-catolic, și al Anei Rafila.
Studiile primare le-a efectuat la școala unitariană din Trascău (azi Rimetea, județul
Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj și studiile liceale la
Liceul Piariștilor din Cluj, la secția umanioare și filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie
la Blaj între 1831-1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor
în formarea intelectuală a lui George Bariț. Atât tatăl, cât și bunicul său au fost preoți
greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis
pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc
din Brașov.

Activitatea culturală[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Barițiu in parcul Astra "Sibiu"

În anul 1838 a întemeiat la Brașov Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din
Marele Principat al Transilvaniei, al cărui redactor a fost până în 1850. În același an a
început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă și literatură, una dintre primele reviste
literare românești. Difuzarea lor peste munți era asigurată de prietenul sau librarul Iosif
Romanov. George Bariț a fost una dintre figurile cele mai importante ale Revoluției de la
1848 în Transilvania. În 1861, din inițiativa sa și a canonicului Timotei Cipariu, a luat
ființă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului
Român (Astra). A fost mai întâi secretar, apoi președinte al Astrei în perioada 1888-
1893. Asociația a editat, începând din 1868, revista Transilvania, pe care a condus-o
între 1868 și 1889. În această revistă a publicat numeroase articole și studii de istorie și
politică. Colectivului redacțional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei
enciclopedii românești, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 și 1904. George Bariț
a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889 și 1891, principala sa operă,
intitulată Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă. A fost
membru fondator al Societății Literare Române (1866), precursoarea Academiei
Române. În anul 1893 a devenit președinte al Academiei Române.