In al doilea patrar al veacului al XIXlea,civilizatia si cultura din tarile romane incep sa se orienteze spre Occident.

Redirectionarea are doua cauze importante:pe de o parte criza Imperiului Otoman, iar pe de alta parte,intr-un context mai larg european, trezirea constiintei nationale. Independenta politica si libertatea nationala devin coordonatele fundamentale ale acestei perioade. Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne,iar prin opera scriitorilor se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit. Functia literaturii nu mai ramane doar aceea de a raspandi cultura, de a lumina. Conceptul de literatura include acum noi valente:transmiterea emotiilor estetice, trezirea sentimentului national, educatia morala, mesianismul social.

Revoluia romn de la 1848

Revoluia Romn de la 1848 a fost parte a revoluiei europene din acelai an i expresie a procesului de afirmare a naiunii romne i a contiinei naionale. Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluia Francez din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra ntregii Europe. Deoarece Frana era un stat naional unitar, revoluia de aici a avut un predominant caracter social, pe cnd n celelalte ri a luat diferite forme, dup necesitile locale. Astfel c, principiul libertilor ceteneti cerute de revoluionarii francezi a evoluat i s-a transformat n liberti naionale pentru popoarele supuse, iar peste revendicrile sociale s-a suprapus ideea de unitate naional. Revoluia Romn de la 1848 s-a desfurat n condiiile n care pri din teritoriul naional se aflau n stpnirea imperiilor vecine (Transilvania, Bucovina), n timp ceMoldova i Muntenia erau constrnse s accepte protectoratul Rusiei ariste i suzeranitatea Imperiului Otoman.

Rolul presei n perioada paoptist

In perioada pasoptista se pun bazele literaturii noastre moderne si se contureaza identitatea culturala a literaturii romane, specificul national. Scriitorii pasoptisti reprezinta o generatie solidara, care participa activ la procesul de constituire a identitatii noastre nationale si de modernizare a societatii romanesti. Ei actioneaza pe mai multe cai: sunt participanti sau simpatizati ai revolutiei de la 1848, servesc prin opera literara idealurile social politice ale vremii si aspiratiile romanesti, contribuie la intemeierea si dezovoltarea diferitelor institutii culturale: presa, invatamantul, teatrul, societatile culturale. Pentru prima data are loc o sincronizare cu Europa Occidentala mai mult mimetica la inceput, astfel se intoarce spatele Orientului spre Occident, cultura noastra va cunoaste prima mare etapa de modernizare. Perioada pasoptista are ca nucleu revolutia de la 1848. Miscarea pasoptista are urmatoarele obiective social-politice: -modernizarea societatii romanesti -independenta politica -libertatea nationala -unirea provinciilor romane.

Ziarele in perioada pasoptista

Curierul romanesc
Curierul Romnesc a aprut la Bucureti la 8/20 aprilie 1829, sub conducerea lui Ion Heliade Rdulescu. Este prima gazet romneasc cu periodicitate constant i cu apariie ndelungat, gazet care pune bazele presei romneti. Cu unele ntreruperi, ziarul a aprut pn la data de 12 decembrie 1859, fiind difuzat n special prin librarul Iosif Romanov . Albina Romneasc (1829 - 1850) Albina Romneasc a fost o gazet politicoliterar. Apare la Iai, bisptmnal (1 iunie 1829 - 3 ianuarie 1835; 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie 1850). Proprietar i redactor Gh. Asachi. Public suplimentul literar Aluta Romneasc. Dup Courrier de Moldavie, tiprit la Iai n limba francez, Albina Romneasc este primul ziar n limba romn din Moldova, care alturi de Curierul Romnesc redactat de I. Heliade Rdulescu, la Bucureti, i de Gazeta de Transilvania a lui G. Bariiu de la Braov pune bazele presei periodice romneti. "Curierul romnesc", care ncepe s apar n Bucureti la 8 aprilie 1829, i "Albina romneasc", n Iai la 1 iunie acelai an, sunt, e drept, la nceput gazete aproape oficiale, pentru c public mai ales tiri politice din ar i din afar; dar mai trziu ncep s dea i mici informaii literare, s dea articole istorice, nuvele, poezii, astfel c ajung s strng n jurul lor toat micarea literar din ar.

Reprezentantii perioadei pasoptiste

Reprezentantii perioadei pasoptiste Costache Negruzzi(1808-1868) S-a nascut in satul Hermizeu, Juderul Iasi, a fost om politic si scriitor roman din peroada pasoptista. Nicolae Manolescu afirma despre el ca este "cel dintai prozator romantic si unul dintre cei mai de seama". Depaseste faza traducerilor fiind intemeietorul prozei romanesti moderne printr-o opera durabila. Fara a fi un spirit revolutionar, a pus in practica ideile culturale si literare ale epocii. Capodopera sa, nuvela istorica "Alexandru Lapusneanu" apare in primul numar al revistei "Dacia Literara" alaturi de articolul-program "Introductie" pe care-l ilustreaza. Ion Heliade Radulescu(1802-1872) A fost un scriitor, filolog si om politic roman de origine aromana, membru fondator al Academiei Romane considerat cel mai important scriitor din cultura romana prepasoptista. In 1818, el devine elevul lui Gh. Lazar, caruia ii va urma la conducerea scolii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociatiilor culturale din epoca: "Societatea Literara" (din 1827), "Societatea Filarmonica" (din 1833), intemeietor al presei din Tara Romaneasca: Curierul Romanesc (1829) si Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. Mihail Kogalniceanu(1817-1871) Personalitate fascinanta a epocii moderne, spirit pasionat si comprehensiv, Mihail Kogalniceanu se situeaza in fruntea celor mai talentati reprezentanti ai generatiei pasoptiste.

Rolul nvmntului i al teatrului

Rolul invatamantului Prima jumatate a secolului XIX aseaza intreaga societate romaneasca intr-uncurent modernist, un curent al innoirilor, in toate domeniile. In urma Pacii de la Adrianopol(1829) Tara Romaneasca si Moldova au intrat in circuitul economic european, putand sa ia contact mai bine cu toate transformarile din lumea apuseana. Se va produce acum o adevarata efervescenta culturala in Tarile Romane. Se dezvolta invatamantul in Moldova datorita activitatii lui Ghe. Lazar si Ion Heliade-Radulescu. Rolul teatrului In 1860 se infiinteaza Universitatea din Iasi, in 1864 in Bucuresti, de catre Dimitrie Bolintineanu. Se dezvolta teatrul datorita activitatii lui Ghe. Asachi in Moldova si lui I. HeliadeRadulescu in Tara Romaneasca. Primul spectacol are loc in inlimba romana la Iasi, in 1816, iar la Bucuresti in 1819. Cu prilejul spectacolului de la Bucuresti, Iancu Vacarescu a scris un Prolog in care sintetiza conceptia pasoptistilor despre teatru: "V-am dat teatrul/ Vi-l paziti ca pe-un lacas de muze/ Cu el curand veti fi vestiti/ Prin vesti departe duse/ In el naravuri indreptati/ Dati ascutimi la minte/ Podoabe limbii voastre dati/ Cu romanesti cuvinte." In anul 1840, la conducerea Teatrului National din Iasi au venit Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi si Mihail Kogalniceanu, care au pus bazele repertoriului dramatic original romanesc.

Dacia literara
Dacia literar, publicaie aprut la Iai, n 1840, sub redacia lui Mihail Koglniceanu. Reflect preocuprile intelectuale i sensibilitatea unei epoci. Este prima revist cu un program cultural clar articulat, stimulator i astzi... Periodicul a aprut la 19 martie 1840 i a fost interzis la 23 august, acelai an. Nu a fost reabilitat dect n 1990, la 150 de ani de la... dispariie! Programul, stabilit n Introducia semnat de Mihail Koglniceanu, preciza c va evita politica i se va ocupa numai de literatura scris de romnii de pretutindeni. Introducia formuleaz teoria specificului naional al literaturii i relev necesitatea seleciei operelor dup criteriul valoric, crearea i promovarea unei literaturi originale fiind posibil prin ndreptarea poeilor i prozatorilor spre trecutul istoric, spre creaia popular, spre peisajul natural i social al patriei. Printre colaboratori: Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu, Alexandru Donici .a. Revista este editat n formul nou, din anul 1990, de Muzeul Literaturii Romne i Societatea Cultural Junimea 90 n colaborare cuUniunea Scriitorilor din Romnia, Consiliul Judeean i, recent, Consiliul Local Iai. Publicaia are ca program prioritar probleme de muzeologie, de istorie literar i cultural. Public n principal documente literare inedite sau mai puin cunoscute, precum i rodul cercetrilor din domeniul muzeologiei realizate de specialitii muzeelor i de ali cercettori din instituiile de specialitate (Academie, Universitate .a.). n contextul presei culturale i propune un profil aparte, tradiional, relativ academic i n acelai timp deschis nnoirilor.

Manifestul romantismului romanesc

Romantismul este un curent literar aparut in a doua jumatate a secolului XVIII, intai in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa. In literature romana se pot identifica trei etape ale romantismului: preromantismul, romantismul si postromantismul. Romantismul romanesc a fost precedat de o formula literara de tranzitie de la iluminism spre romantism, numita preromantism, reprezentat de Vasile Carlova, Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alexandri, scriitori si sub numele pasoptisti. Post romantismul (Prelungirea romantismului si clasicismului) s-a manifestat prin imbinarea elementelor romantice cu trasaturi simboliste sau samanatoriste, perioada reprezentata de G.Cosbuc, Al.Macedonski, Octavian Goga.Trasaturile romantismului sunt urmatoarele: exprimarea exagerata a unor sentimente puternice sau idei, personaje exceptionale puse sa actionele in imprejurari exceptionale, cultivarea specificului national, inspiratia din istorie, folclor si natura. Modalitatea stilistica specifica este antiteza. Motive si teme romantice: luna, noaptea, izvorul, stelele, cosmosul, universal, ingerul, demonul, codrul, visul, fantomele, ruinele.

Ziare care au pastrat spiritul Daciei literare

Dup 1848, revistele i ziarele se nmulesc, Asachi scoate "Gazeta de Moldavia" (18501859), M. Koglniceanu, "Albumul istoric i literar" (1854), Hasdeu "Arhiva istoric a Romniei" (1865), mai apoi "Traian" (1869), Odobescu "Revista Romn" (1861), Boliac "Buciumul" (1863) i "Trompeta Carpailor" (1865). Apar i ziare cu pri satirice, ca "Satirul" (1866) i publicaiile lui N. Oreanu, Pantazi Ghica .a. ca "Nichipercea" (1859), "Scrnciobul" (1868) etc.

Concluzii

Rolul de indrumator cultural si literar pe care l-au avut Ion Heliade-Radulescu, in Muntenia, si Mihail Kogalniceanu, in Moldova, a avut o importanta majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista. In domeniul prozei, isi scriu acum operele fundamentale autori precum Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo, si Nicolae Balcescu. Unii, in spiritul impus de revista Dacia Literara, vor cultiva filonul istoric : nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi, Romanii sup Mihai-voievod Viteazul de Nicolae Balcescu, Cantarea Romaniei de Alecu Russo etc. Altii vor merge pe linia memorialisticii ,a faptului trait ori pe cea a insemnarilior de calatorie , precum Vasile Alecsandri in O plimbare la munti, Calatorie in Africa sau Grigore Alexandrescu in Memorial de calatorie. Exista insa si o alta zona a prozei, critica,ironica, acida,plina de luciditate, intalnita la Vasile Alecsandri,scriitorul cel mai complex al epocii. Poezia pasoptista pune bazele liricii moderne romanesti. Tematica se largeste enorm fata de epoca moderna. Dupa anul 1830, melancolia adanca,organica, va invalui versurile tuturor poetilor. Se cultiva meditatia pe teme romantice, evocarea trecutului glorios,descrierile de natura,se face apel la folclor.