Rolul literaturii in perioada pasoptista

STUDIUL DE CAZ NUMARUL 4

Paşoptismul

• Perioada paşoptistă (1830-1860) este o epocă de afirmare a literaturii

naţionale, în preajma Revoluţiei de la 1848. Perioada se caracterizează
printr-o orientare culturală şi literară cu trăsături specifice epocii de
avânt revoluţionar, de emancipare socială şi naţional.
• Este perioada în care se încearcă „arderea" unor etape care nu fuseseră
parcurse de literatura noastră şi care se desfăşuraseră succesiv în
literaturile occidentale, în decursul a mai bine de un secol şi jumătate
Romantismul in perioada pasoptista
• Romantismul pătrunde în literatura română după 1830, cu oarecare întârziere,
prelungindu-şi însă influenţa până la Mihai Eminescu şi chiar mai târziu, în secolul
douăzeci, ca o stare de spirit ce nu dispare niciodată. Romanticii timpurii sunt Andrei
Mureşanu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade-Rădulescu, poeţi ce
oscilează între romantism şi clasicism. Romantismul, în ţara noastră, este
stimulatorul luptei pentru eliberare şi al deşteptării conştiinţei naţionale. Literatura
romantică din perioada paşoptistă nu se pierde în zugrăvirea zbuciumului şi a
căutărilor intime, ea este o literatură angajată, pusă în slujba idealului naţional.
Revista „Dacia literară”
• Dacia literară este revista apărută pe 30
ianuarie 1840 la Iaşi, sub redacţia lui Mihail
Kogălniceanu. În ciuda titlului, revista nu şi-
a propus să se axeze exclusiv pe literatură. Pe
parcursul apariţiei, ea a avut următoarea
rubricaţie, marcată prin supratitluri:
Programul Daciei literare
În primul număr al revistei, sub titlul Introducție, M. Kogălniceanu, întemeietorul
revistei, publică un articol – program care sintetizează în patru puncte idealurile literare
ale scriitorilor pașoptiști:
• Combaterea imitației scriitorilor străini și a traducerilor mediocre
• Crearea unei literaturi de specific național: în loc să imite scriitorii străini, românii ar
putea făuri o literatură autohtonă, inspirată din istorie, natură și folclor. Preluată din
estetica romantică europeană, această triplă recomandare se va regăsi în operele
pașoptiștilor:
• Folclorul va face obiectul preocupărilor teoretice, dar va deveni și sursă importantă de
inspirație. Natura va face obiectul unor ample relatări de călătorie
• Istoria este privită ca model pentru contemporani, fie pentru a exprima idealul de
eliberare și unitate națională, fie pentru a ilustra satiric realitățile sociale
 Mihail Kogalniceanu

• Mihail Kogălniceanu (n. 6

septembrie 1817, Iaşi – d. 20 iunie 1891,
Paris) a fost un om politic, gazetar şi
scriitor român.
 Revista „Curierul Romanesc”

Curierul Românesc a fost prima gazetă în limba română cu apariție

constantă și îndelungată, publicată în Țara Românească între anii 1829 -
1859 sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu. Acesta dorea ca foaia să
fie „administrativă, comercială și politică”. În realitate, ea a fost
preponderent administrativă fiind precursoarea Monitorului oficial.
Revista „Albina Romaneasca”

• Albina românească a fost o gazetă politico-literară, editată de Gheorghe Asachi la Iaşi.

• Apare la 1 iunie 1837 și i se adaugă in suplimentul literar “Alăuta românească” sub
îndrumarea lui , Mihail Kogălniceanu.
• Dupa Courrier de Moldavie, tipărit la Iaşi in limba franceză, Albina Românească este
primul ziar în limba română , din Moldova care alături de Curierul Românesc
redactat de I. Heliade Rădulescu la Bucureşti, si de Gazeta de Transilvania a lui G.
Bariţiu de la Braşov pune bazele presei periodice româneşti.
Poezia paşoptistă
• Perioada premergătoare revoluţiei de la 1848 a însemnat începutul
poeziei noastre romantice. Poezia paşoptistă pune bazele liricii
moderne româneşti. Ea răspunde, în general, direcţiilor şi principiilor
formulate de Mihail Kogălniceanu în articolul “Introducţie” din primul
număr al revistei „Dacia literară”, în sensul că este o poezie socială,
adaptată la momentul istoric şi chiar politic, conformă cu idealurile de
libertate şi unire ce animau sufletele românilor de pretutindeni. Acum
se afirmă cu putere spiritul naţional, încrederea în valorile tradiţionale,
populare, în istoria, natura şi folclorul românesc, care devin acum,
alături de evenimentele social-politice ale momentului, teme predilecte
ale poeţilor.
Constantin (Costache) Negruzzi
Constantin (Costache) Negruzzi (n. 1808, satul Hermeziu,
județul Iași – d. 24 august 1868) a fost un om politic și scriitor
român din perioada pașoptistă,
Costache Negruzzi s-a născut în anul 1808 la Trifeștii Vechi
(astăzi Hermeziu), din apropierea Prutului, lângă Iași, fiind fiul
lui Dinu Negruț, de origine răzășească, ajuns boier în rang de
paharnic, și al Sofiei Hermeziu, fiica logofătului dreptății Iorgu
Hermeziu. În anul 1809 mama sa s-a stins din viață.
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște -
d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și
om politic român, membru fondator al Academiei
Române și primul său președinte, considerat cea mai
importantă personalitate din cultura română
prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la
dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un
precursor al poeziei moderne.
Vasile Alecsandri
Poet, prozator și dramaturg (n. 21 iulie 1821, Bacău
— d. 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Iaşi). Provine
dintr-o familie boierească de curînd ridicată la o poziție
de oarecare însemnătate; fiu al medelnicerului Vasile
Alecsandri (ajuns mai tîrziu vornic) și al Elenei.
 Concluzie
Momentul paşoptist a fost prima explozie a ideii de libertate a culturii române. O afirmare
memorabilă, revoluţionară şi profund creatoare.
Primul merit cultural esenţial al paşoptiştilor este conştiinţa imensului gol istoric pe care l-au
acoperit prin literatură. Ideea obsedantă, exprimată adesea cu accente mesianice, este a "începutului"
absolut şi în toate domeniile. "Românii au trebuinţă astăzi să se întemeieze" afirmă, în spirit şi stil de
"manifest", N. Bălcescu (1845). "Luminează-te şi vei fi!" reprezintă aceeaşi lozincă a începutului în toate
direcţiile. Se dezvoltă o autogeneză prin cultura fiinţei naţionale. Şi, tot în acest sens, al "începutului" cu
orice preţ, total radical şi fără inhibiţii, trebuie citit şi îndemnul lui Heliade Rădulescu: "Scrieţi, băieţi,
numai scrieţi".
Literatura paşoptistă aduce pe scena culturală o frenetică deschidere spre arta scrisului, urmată de o
integrare şi asumare, fără precedent a românilor. Pentru conştiinţa spirituală românească reprezintă o
iniţiativă şi o experienţă unică, de mari proporţii. O adevărată "premieră absolută". Plină de toate
voluptăţile, exaltările, riscurile şi erorile pionieratului, prin dimensiuni, ritm febril de realizare şi spirit
exaltat de iniţiativă.
Sfarsit!

Realizat de:
Ivanov Gabriel(Gabi)
Maneci Daniela(Dana)
Oprea Catalin Eduard(Edy)
Petcu Andreea(Lingurision)