APLICAŢII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIE

Fie ABC un triunghi oarecare în care:

1. a, b, c sunt lungimile laturilor triunghiului ABC ( a = BC , b = AC , c = AB );

2. A, B, C sunt măsurile (exprimate în radiani) ale unghiurilor triunghiului ABC ;

a+b+c
3. p= este semiperimetrul triunghiului;
2
4. ma , mb , mc sunt lungimile medianelor corespunzătoare laturilor a, b, c ;

5. ha , hb , hc sunt lungimile înălţimilor coborâte din vârfurile A, B, C ;

6. ia , ib , ic sunt lungimile bisectoarelor interioare ale unghiurilor A, B, C ;

7. S este aria triunghiului ABC ;
8. R este lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC ;
9. r este lungimea razei cercului înscris în triunghiul ABC .

Atunci aria triunghiului ABC poate fi calculată astfel :

a�ha b �hb c �hc a ��

b c
S= = = S=
2 2 2 4R

b ��
c sin A c ��
a sin B a ��
b sin C
S= = = S = p�
r
2 2 2

S= ( p - a) �
p� ( p - b) �
( p - c ) (Heron) S = 2 R 2 sin A �
sin B �
sin C

xA yA 1
1
S = D , unde D = xB yB 1 ,
2 ABCD paralrlogram A=AB*AD sinA, A unghi ascuţit
xC yC 1
A=BA BC sinB - B unghi optuz
A ( x A , y A ) , B ( xB , yB ) , C ( xC , yC )
fiind vârfurile triunghiului.

a b c
TEOREMA SINUSURILOR : = = = 2R
sin A sin B sin C

a 2 = b 2 + c 2 - 2bc cos A
TEOREMA COSINUSULUI : b 2 = c 2 + a 2 - 2ca cos B
c 2 = a 2 + b 2 - 2ab cos C

ma2 =
( )
2 b2 + c2 - a 2
2bc A
4 ia2 = cos
b+c 2
Lungimile medianelor: m 2 = ( )
2 c2 + a 2 - b2
; 2
Lungimile bisectoarelor: ib =
2ca
cos
B
b
4 c+a 2

mc2 =
( )
2 a2 + b2 - c2 ic2 =
2 ab
a+b
cos
C
2
4

1
 A ( p - b) ( p - c ) A p ( p - a)
sin = cos =
2 bc 2 bc
B ( p - c) ( p - a) B p ( p - b)
Formulele lui Neper: sin = ; cos =
2 ca 2 ca
C ( p - a) ( p - b) C p ( p - c)
sin = cos =
2 ab 2 ab

FORMULE TRIGONOMETRICE.

REDUCEREA LA PRIMUL CADRAN.

CADRAN I CADRAN II CADRAN II CDRAN II

CADRAN III CADRAN IV CADRAN IV

tgx= ; ctgx= ; tgx ;

I. FUNCŢII TRIGONOMETRICE DIRECTE

Cadranul CI CII C III CIV

Unghiul / funcţia
trigonometrică x p -x p+x 2p - x

sin x sin x sin x - sin x - sin x

cos x cos x - cos x - cos x cos x

tg x tg x - tg x tg x - tg x

ctg x ctg x -ctg x ctg x -ctg x

2) PARITATE / IMPARITATE, MONOTONIE, SEMN

Cadranul / funcţia Paritate /
trigonometrică CI CII C III C IV
imparitate
IMPARĂ
sin x + + - -
sin ( - x ) = - sin x

2
 PARĂ
cos x + - - +
cos ( - x ) = cos x
IMPARĂ
tg x + - + -
tg ( - x ) = - tg x
IMPARĂ
ctg x + - + -
ctg ( - x ) = -ctg x

3) FORMULE TRIGONOMETRICE IMEDIATE

FORMULA FUNDAMENTALĂ: sin 2 x + cos 2 x = 1, " x ��.

sin x 1 cos x
tg x = ctg x = ctg x =
cos x tg x sin x
�p � �p �
sin x = cos � - x � cos x = sin � - x �
FORMULE PENTRU COMPLEMENTUL UNUI �2 � �2 �
UNGHI �p � �p �
tg x = ctg � - x � ctg x = tg � - x �
�2 � �2 �

4) FORMULE DE LEGĂTURĂ ÎNTRE FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE

DIRECTE ALE ACELUIAŞI UNGHI

sin x cos x tg x ctg x

tg x 1
� �
sin x sin x � 1 - cos 2 x 2
1+tg x 1+ctg 2 x

1 ctg x
cos x � �
cos x � 1 - sin 2 x
1+tg 2 x 1+ctg 2 x

sin x 1 - cos 2 x 1
tg x � � tg x
1 - sin x2
cos x ctg x

1 - sin 2 x cos x 1
� � ctg x
ctg x sin x 1 - cos x 2 tg x

5) FORMULE PENTRU FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE

DIRECTE ALE SUMEI / DIFERENŢEI DE UNGHIURI
tg a �tg b
sin ( a �‫ױ‬
b )=�sin a cos b sin b cos a tg ( a �b ) = cos ( a �b ) = cos a �
cos b msin a �
sin b
1 mtg a �tg b

6) CONSECINŢE: FORMULE PENTRU

FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE DIRECTE ALE UNGHIULUI DUBLU / TRIPLU
2tg x
sin 2 x = 2sin x �
cos x tg 2 x = cos 2 x = cos 2 x - sin 2 x = 2 cos 2 x - 1 = 1 - 2sin 2 x
1 - tg 2 x

3tg x - tg 3 x
sin 3 x = 3sin x - 4sin 3 x tg 3 x = cos 3 x = 4 cos3 x - 3cos x
1 - 3tg 2 x

7) FORMULE DE TRECERE DE LA UN UNGHI LA UNGHIUL DUBLU

x 1 + cos x x sin x 1 - cos x x 1 - cos x

cos =� tg = = sin =�
2 2 2 1 + cos x sin x 2 2

3
 8) FORMULE DE TRECERE DE LA SINUSUL / COSINUSUL UNUI UNGHI LA
TANGENTA UNGHIULUI PE JUMĂTATE

x x
2tg 1 - tg 2
sin x = 2 cos x = 2
x 2 x
1 + tg 2 1 + tg
2 2
9) FORMULE DE TRANSFORMARE ÎN PRODUS A SUMEI / DIFERENŢEI DE FUNCŢII TRIGONOMETRICE DIRECTE

a+b a -b a �b a mb a+b a -b
cos a + cos b = 2cos �
cos sin a �sin b = 2sin �
cos cos a - cos b = -2sin �
sin
2 2 2 2 2 2

sin ( a �b )
tg a �tg b =
cos a �
cos b

10) FORMULE DE TRANSFORMARE A PRODUSULUI ÎN SUMĂ / DIFERENŢĂ

DE FUNCŢII TRIGONOMETRICE DIRECTE

cos ( a - b ) - cos ( a + b ) sin ( a - b ) + sin ( a + b ) cos ( a - b ) + cos ( a + b )

sin b =
sin a � cos b =
sin a � cos b =
cos a �
2 2 2

11) VALORILE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE DIRECTE PENTRU PRINCIPALELE UNGHIURI DIN

INTERVALUL [ 0,2p )

CI CII C III CIV

360
m( S ) 0o 30o 45o 60o 90o o o o o o o o o o o o
120 135 150 180 210 225 240 270 300 315 330
p p p p 2p 3p 5p p 7p 5p 4p 3p 5p 7p
m(S) 0 11p
6 4 3 2 3 4 6 6 4 3 2 3 4
6
0
2 3 3 2
0 1 0 2 3 3 2
sin x 2 2 2 2 - - -1 - -
2 2 2 2
1
cos x 3 2 2 3
1 0 2 3 3 2 0
2 2 - - -1 - - 2 2
2 2 2 2
0
nu nu
tg x 0 1 3 exis -1 0 1 3 exist -1
tă - 3 ă - 3

Nu
nu nu
există
ctg x exist 3 1 0 -1 - 3 exist 3 1 0 -1 - 3
ă ă

II. FUNCŢII TRIGONOMETRICE INVERSE

1) FORMULE FUNDAMENTALE:

4
 p p
arcsin x + arc cos x = , " x �[ -1,1] . arctg x + arcctg x = , " x ��.
2 2

2) VALORILE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE INVERSE

3 2 1 1 2 3
x -1 - - - 0 1
2 2 2 2 2 2
p p p p p p p p
arcsin x - - - - 0
2 3 4 6 6 4 3 2
p 5p 3p 2p p p p p
arccos x 0
6 4 3 2 3 4 6

1 1
x -� - 3 -1 - 0 1 3 �
3 3
arc tg x p p p p p p p p
- - - - 0
2 3 4 6 6 4 3 2
arcctg x p 5p 3p 2p p p p p
0
6 4 3 2 3 4 6

3) FORMULE DE LEGĂTURĂ ÎNTRE

FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE INVERSE

arcsin x arccos x arctg x arcctg x

1 - x2 ,
2 arcctg
arccos 1 - x , x
x
dacă x �[ 0,1] arctg dacă x �( 0,1]
arcsin x arcsin x 1 - x2
-arccos 1 - x 2 , x �( -1,1) 1 - x2 ,
-p +arcctg
x
dacă x �[ -1,0]
dacă x �[ -1,0 )

1 - x2 ,
2 arctg
arcsin 1 - x , x
x
dacă x �[ 0,1] dacă x �( 0,1] arcctg
arccos x arccos x 1 - x2
p - arcsin 1 - x 2 , 1 - x2 x �( -1,1)
p +arctg
x
dacă x �[ -1,0]
dacă x �[ -1,0 )

arctg x x arctg x 1
arcsin arcctg
1 + x2 1 x
arccos
1 + x2 dacă x �( 0, +�)

dacă x �[ 0, +�) 1
-p +arcctg
x
1
- arccos
1 + x2 dacă x �( -�,0 )

5
 dacă x �( -�,0]

1 1
arcsin arctg
1 + x2 x
x �[ 0, +�) x x �( 0, +�)
arccos arcctg x
arcctg x 1 1 + x2 1
p - arcsin p +arctg
1+ x 2 x

x �( -�,0] x �( -�, 0 )

4) PARITATE / IMPARITATE, MONOTONIE, SEMN

x [ -1, 0] [ 0,1] Paritate / imparitate

IMPARĂ
arcsin x - +
arcsin ( - x ) = -arcsin x
NICI PARĂ, NICI IMPARĂ
arccos x + +
arccos ( - x ) = p - arccosx

x ( -�,0] [ 0, + �) Paritate / imparitate

IMPARĂ
arctg x - +
arctg ( - x ) = -arctg x
NICI PARĂ, NICI IMPARĂ
arcctg x + +
arcctg ( - x ) = p - arcctg x

5) FORMULE DE TRANSFORMARE A SUMEI / DIFERENŢEI DE

FUNCŢII TRIGONOMETRICE INVERSE

( )
arcsin a �arcsin b = arcsin a 1 - b 2 �b 1 - a 2 , 0 < a , b < 1

arccos a �arccos b = arccos ( ab m 1 - a 2

)
�1 - b 2 , 0 < a , b < 1

�a �b � �ab m1 �
arctg a �arctg b = arctg � , a, b > 0 arcctg a �arcctg b = arcctg � , a, b > 0
�1 mab �
� �b �a �
�

VECTORI ÎN PLAN

vector legat ( A este origine sau punct de aplicaţie, iar B este extremitate sau vârf );
caracterizat prin : dreapta suport şi toate dreptele paralele cu ea, modulul, lungime .

Vectori legaţi echipolenţi au aceiaşi direcţie, modul şi sens

6
 REGULA TRIUNGHIULUI:

REGULA PARALELOGRAMULUI: paralelogram.

RELAŢII VECTORIALE IMPORTANTE

TEOREMA MEDIANEI: M mijlocul lui (BC)

PROPRIETĂŢI:
Dacă aiunci

Dacă şi 0 atunci

PROPRIETATE: Vectorii u , v, şi w pot forma un triunghi � u + v + w = 0

1. Cele trei mediane ale unui triunghi pot forma la rândul lor un triunghi: dacă M , N şi P sunt mijloacele laturilor
( BC ) , ( AC ) şi respectiv ( AB ) , atunci.

2. . , G centrul de greutate al triunghiului

3. . , dacă G centrul de greutate şi M un punct arbitrar din planu P

. , H ortocentrul triunghiului, relaţia lui Sylvester.

4. . .

GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN PLAN

PLAN

Distanţa dintre două puncte (lungimea, modulul, norma unui vector)

AB = d ( A, B ) = ( xB - x A ) 2 + ( y B - y A ) 2

Coordonatele mijlocului unui segment

Dacă M ( xM , y M ) este mijlocul segmentului ( AB ) , unde

� x + xB
�x = A
�M 2
A ( x A , y A ) şi B ( xB , y B ) , atunci �
�y = y A + y B
�M 2

Coordonatele punctului care împarte un segment într-un raport dat

Dacă M ( xM , y M ) �( AB ) , unde A ( x A , y A ) , B ( xB , y B ) şi

7
 � x + kxB
�xM = A
MA � k +1
= k , atunci � .
MB �y = y A + kyB
M
� k +1

Coordonatele centrului de greutate al unui triunghi

� x + xB + xC
x = A
Dacă G ( xG , yG ) este centrul de greutate al D ABC de �
�G 3
�
vârfuri A ( x A , y A ) , B ( xB , y B ) , C ( xC , yC ) , atunci y
�y = A + y B + yC
�G 3

PANTA UNEI DREPTE. PROPRIETĂŢI.

def
Dacă d este o dreaptă neverticală,atunci panta dreptei d este definită prin m = tg a , unde a este unghiul format de
d

dreapta d cu axa OX şi măsurat în sens trigonometric.

Panta dreptei determinată de 2 puncte yB - y A
m AB =
A ( x A , y A ) , B ( xB , yB ) , astfel ca x A �xB xB - x A

Condiţia de paralelism a două drepte d1 P d 2 � md1 = md 2

Condiţia de perpendicularitate a două drepte d1 ^ d 2 � md1 �

md2 = -1

Condiţia ca o dreaptă să fie paralelă cu axa OX d POX � md = 0

ECUAŢIA DREPTEI ÎN PLAN

ECUAŢIA DREPTEI PRINTR- se cunosc A ( x A , y A ) �d şi

UN PUNCT DAT ŞI PANTĂ d : y - y A = md ( x - x A )
CUNOSCUTà md ��

x - xA y - yA
d: = �
se cunosc xB - x A y B - y A
ECUAŢIA DREPTEI PRIN A ( x A , y A ) , B ( xB , y B ) �d ,
DOUĂ PUNCTE x y 1
unde x A �xB şi y A �y B d : xA yA 1 = 0
xB yB 1

xA yA 1
CONDIŢIA DE se cunosc A ( x A , y A ) ,
COLINIARITATE A TREI A, B, C coliniare � xB yB 1 = 0
PUNCTE B ( xB , y B ) , C ( xC , yC )
xC yC 1

se cunosc tăieturile
ECUAŢIA DREPTEI PRIN A ( a,0 ) = d �OX şi d:
x y
+ =1
TĂIETURI a b
B ( 0, b ) = d �OY

8
 se cunosc A ( x A , y A ) �d şi
ECUAŢIA DREPTEI
DETERMINATĂ DE UN x - xA y - y A �x = x + at
d: = � � A , t ��
PUNCT ŞI O DIRECŢIE DATĂ ( a, b �0 ) astfel încât ||d a b �y = y A + bt
(ECUAŢII PARAMETRICE)

se cunosc: panta m şi n -
ECUAŢIA CARTEZIANĂ ordonata la origine d : y = mx + n
IMPLICITĂ A DREPTEI
A ( 0, n ) �d �OY

ECUAŢIA GENERALĂ A d : ax + by + c = 0
-
DREPTEI

DISTANTA DE LA UN PUNCT D(A,d)=

A(m,n): d: ax+by+c=0
LA O DREAPTĂ

VECTORI ÎN PLAN ÎN REPERUL

FORMA GENERALĂ A
VECTORILOR ÎN REPERUL

MODULUL, NORMA SAU

LUNGIMEA VECTORILOR

EGALITATEA VECTORILOR

u||v ,
VECTORI PARALELI ,
*
r r
(COLINIARI) $ a �� astfel încât u = a v

VECTORI NECOLINIARI

PRODUS SCALAR

COSINUSUL UNGHIULUI
DINTRE DOI VECTORI

VECTORI DETERMINAŢI DE
DOUĂ PUNCTE DATE

POZIŢII RELATIVE A DOUĂ DREPTE ÎN PLAN,

RESPECTIV A DOUĂ PLANE ÎN SPAŢIU

DREPTE EGALE (COINCIDENTE

ECUAŢIA GENERALĂ A d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0
a b c
DREPTELOR / d 2 : a2 x + b2 y + c2 = 0 d1 = d 2 � 1 = 1 = 1
a2 b2 c2

9
 DREPTE SECANTE
DREPTE PARALELE a1 b1
d1 ǹ�۹
d2
a2 b2
DREPTE ORTOGONALE d1 ^ d 2 � a1a2 + b1b2 = 0
(PERPENDICULARE)
COSINUSUL UNGHIULUI
DINTRE DOUĂ DREPTE /
PLANE

Ecuaţii trigonometrice

;
1

Ecuaţie de forma asinx+bsinx=c are următoarele variante de rezolvare. 1)

2) Se rezolvă sistemul 3)
Metoda substituţiei

Ecuaţii de forma

În rezolvarea ecuaţiilor trigonometrice se aplelează la formulele trigonometrice studiate

10