ROLUL

LITERATURII N
PERIOADA
PAOPTIST

1
Cuprins

1. Perioada paoptist...................................pag.1-4

2. Cronologie....................................pag.5-6

3. Paoptitii i ideea unitii naionale.....................pag.7

4. Istoria Militans ......................................................................................pag.8

4. Dacia Literar..........................................pag.9-11

5. Poezia n perioada paoptist...................................pag.12

6. Proza n perioada paoptist...................................pag.13

7. Reprezentanii paoptiti.................................pag. 12-16

8. Concluzie....................................pag. 16-17

9. Bibliografie..pag.

2
Perioada paoptist

Perioada anilor 1830-1860 este o epoc de afirmare a literaturii naionale, n preajma

Revoluiei de la 1848. Perioada se caracterizeaz printr-o orientare cultural i literar cu
trsturi specifice epocii de avnt revoluionar, de emancipare social i naional. Este perioada
n care se ncearc arderea" unor etape care nu fuseser parcurse de literatura noastr i care se
desfuraser succesiv n literaturile occidentale, n decursul a mai bine de un secol i jumtate.

Principala trstur a literaraturii paoptiste const n coexistena curentelor literare, nu

numai n opera aceluiai scriitor, ci chiar i n aceeai creaie. Curentele literare (iluminism,
preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan.

Termenul paoptism

Termenul paoptism desemneaz o perioad important din istoria literaturii romne este
provenit de la denumirea haplologic anului revoluionar 1848.

Paopt (= patruzeci i opt) + suf. -ism.

n literatura romn ,,Momentul 1848 reprezint momentul fundamentrii literaturii

naionale prin orientarea oferit de revista ,,Dacia literar care a lansat un curent i a format
generaia cunoscut sub numele: ,,generaia scriitorilor pasoptiti . Perioad premergtoare
revoluiei de la 1848 a nsemnat nceputul poeziei noastre romantice. Epoca paoptist nseamn,
nainte de toate, epoca nceputului literaturii noastre moderne si romantice; prin opera scriitorilor
afirmaia dup 1830, se instaureaz un nou climat literar i o nou stare de spirit.

Cultura trecutului o cultur predominant feudal, intrziat n raport cu restul Europei

va fi pus in discuie din perspectiva modernizarii, adic din cea a acordului cu evoluia
literaturii europene. Punerea de acord se manifest i in faptul c ntreaga literatur paoptist va
fi creat n spiritul esteticii romantice, adic n spiritul curentului literar dominant n Europa
acelor ani.

Paoptismul

Paoptismul corespunde unui moment de rspntie n evoluia istoric a rilor romne:

trecerea de la feudalism la capitalism, de la vasalitate la independen, de la frmiarea n
provincii la un stat unitar naional. Este ideologia participanilor la Revoluia de la 1848 din rile
romne, avnd ca trstur principal contiina individualitii naionale, crearea istoriografiei,
preuirea acordat literaturii populare, nclinarea de a explora trecutul n scop propagandistic etc.

Afirmarea unei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici, numit de

posteritate ,,generaia paoptist determin nceputul modernitii noastre culturale, o perioad
de tranziie i de prefaceri palpabile. Scriitorii paoptiti au vocaia nceputurilor i, poate de
aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de
scriitur. n plan cultural, luptau pentru crearea unei literaturi originale, pentru crearea presei
romneti i educarea poporului.

3
 Pn la 1830 nu se poate vorbi la noi de o tradiie a literaturii culte sau de o estetic a
scrierilor literare. Contiina faptului artistic, ideea de beletristic, se nasc n aceast perioad,
cnd se petrece i transformarea autorului n scriitor. Curentele sunt importate o dat cu formele,
ideile literare vin mpreun cu tiparele narative sau prozodice. Occidentalizarea nu s-a produs
brusc, ci a traversat etapa iniial a traducerilor, a adaptrii, a imitrii modelelor, a respectrii
structurilor date (n fond, conform ideologiei clasicismului). Activitatea publicistic a lui
Koglniceanu, Russo, Alecsandri i Negruzzi, prin atitudinea lor lucid i responsabil, a
contribuit la instituirea premiselor culturii romne moderne.

Generaia paoptist

Scriitorii paoptiti, nscui n primele dou decenii ale secolului al XIX-lea, provin, de
obicei, din clasele de sus. Educai n Apus sau influenai de ideile Apusului, vorbind i scriind
franuzete, ei sunt promotorii renaterii naionale. Foarte tineri i plini de elan, paoptitii
ncearc, pentru prima oar la noi, o sincronizare cu Europa Occidental. Exponeni ai unei epoci
de pionierat, n care totul este de nfptuit, ei sunt grbii s ard etapele i s rspund tuturor
cerinelor timpului, fiind deopotriv scriitori, istorici i oameni politici. Acetia continu
eforturile naintailor, editeaz reviste literare i magazine istorice, fcnd vizibil func ia
politic a culturii; organizeaz Revoluia de la 1848; triesc n exil, crea ia lor literar
mrturisind irul experienelor trite.

Ca prima generaie romantic i prima generaie a literaturii noastre moderne, scriitorii

paoptiti au creat din multe puncte de vedere o literatur substanial nou fa de epocile
anterioare: de aceea, ei au jucat rolul unor novatori, chiar rolul unor pionieri n variate zone ale
literaturii.

Generaia paoptist are dou etape: ,,Prima generaie i ,,A doua generaie.

,,Prima generaie - are meritul de a crea climatul cultural, publicnd primele ziare n limba
romn, cu suplimente culturale. Primele publicaii n limba romn au o dubl func ie: Func ie
educativ si Funcie cultural Reprezentanti: Gheorghe Asachi, George Bariiu, Ion Heliade-
Rdulescu

,,A doua generaie - se compune din personaliti provenite din familii boiereti sau burgheze. n
timpul studiilor, majoritatea au fost iniiai n masonerie, societile ntemeiate n tar le permit
activitti n spirit masonic, iar programele revoluionare sunt de aceeasi inspiraie.

Reprezentani: Mihail Koglniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Eftimie

Murgu.
Generaia paoptist a fost aceea care, nfruntnd piedici ce preau de netrecut a reuit
s-i alture poporul, transformnd un ideal ntr-o realitate, devenind furitorii Romniei.

4
Cronologie

Epoca paoptist neleas n sens larg se poate diviza n trei perioade:

Prepaoptismul (1830 -1840)

Paoptismul (1840 -1860)
Postpaoptismul (1860 1870)

n perioada prepaoptist au avut loc urmatoarele aciuni:

n 1816 a avut loc prima reprezentaie de teatru la Iai;

n 1829 apar primele ziare romaneti;
n 1840 apare ,,Dacia literar;

n perioada paoptist s-au realizat:

1840 Dacia literar

1844 Propairea;
1855 Romnia literar;
1860 Apare prima universitate romneasc, universitatea de la Iai;

n perioada postpaoptist au avut loc urmatoarele aciuni:

1860 Apare prima universitate romneasc, universitatea de la Iai;

1863 Al. Ioan Cuza d o lege prin care invmntul primar devine gratuit i obligatoriu;
1864 Apare universitatea Bucureti

Aadar, ntre debutul lui Vasile Crlova, n ,,Curierul romnesc, i debutul lui Mihai
Eminescu din 1866, n ,,Familia lui Iosif Vulcan, cnd va ncepe o nou epoc literar cea a
marilor clasici, se consum paoptismul. Abia odat cu apariia, n 1867, a revistei ,,Convorbiri
literare i a constituirii societii ,,Junimea , se afirm un nou mod de a gndi literatura. n
snul acestei perioade, cuprins ntre anii 1830-1867, ,,Dacia literar constituie o piatr de hotar
i inaugureaz etapa maturizrii artistice a literaturii.

Paoptismul cuprinde perioada literar care pentru literatura romn nseamn epoca de
modernizare, de afirmare a romantismului i de fundamentare a majoritii speciilor.
Reprezentani :

Vasile Alecsandri,
Grigore Alexandrescu,
Alecu Russo,
Costache Negruzzi,
Ion Heliade Rdulescu,
Vasile Carlova,

5
 Dimitrie Bolintineanu,
Nicolae Blcescu.

Paoptitii i ideea unitii naionale

Ideea de unitate naional, dei nu figureaz n mod expres printre paragrafele

Proclamaiei de la Islaz, este un lait-motiv al ideologiei paoptiste. Articolele din ,,Poporul
suveran semnate de principalii colaboratori ai ziarului, poeziile publicate de Bolintineanu n
,,Albumul Pelerinilor Romni de la Paris (1851), Manifestele Comitetului revoluionar emigrat
n Frana (condus de Nicolae Blcescu, C.A. Rosetti i Nicolae Golescu), corespondena
emigranilor, toate aceste documente istorice atest ideea unitaii naionale. Un asemenea
manifest, ca cel din 1 iulie 1851, tiparit la Paris, se ncheie cu urarea ,,Traiasc Romania liber,
una i nedesparit!. Dar cea mai elocvent ilustrare a acestei viziuni ne-o d Nicolae Blcescu
prin ,,Istoria Romnilor subt Mihai Vod Viteazul. Aceste idei ale paoptitilor, oameni de
baricade dar i oameni de carte, au favorizat dezrobirea naional a romnilor i formarea unei
organizri democratice a statelor romneti.

Ceea ce-i unete pe scriitorii paoptiti este militantismul regsit n creaiile literare, care
se constituie n adevarate manifeste pentru mplinirea unitii i independenei naionale. Cei mai
muli dintre scriitorii paoptiti au aderat la idealurile Revoluiei de la 1848, fiind animai i de
elurile Marii Uniri.

Genurile i elurile cultivate de paoptiti erau numai cele adecvate propagandei

ideologice: genul dramatic punea n contact direct pe scriitori cu poporul; poezia liric ddea glas
entuziasmului tineresc al generaiei; istoria constituia un exemplu de lupt i de afirmare a
unitii naionale. Dar gndind unitatea naional n termeni noi, paoptitii reformau istoria. n
locul istoriei regilor i a rzboaielor puneu istoria popoarelor i a dezvoltrii claselor sociale. n
literatur i art, aceste idei se traduceau printr-o noua estetic.

Paoptitii romni, romantici prin tot ce au dat ca opera literar, dup cum am vzut, au
neles istoria ca o frenetizare, ca o mitologizare eroic a unor idealuri.

6
Istoria Militans

Ne uimete azi numrul impresionant de scriitori pe baricade la 1848. Autori de articole

sau poeme, de studii sau de nuvele, scriitorii paoptiti erau umr la umr cu strada. Apelul
contemporan la romantism actualizat pe plan istoric i politic, gsete n paoptism un punct de
sprijin.

n poezia popular literatorii revoluionari de la 1848 vedeau o oglind a vieii sociale i

naionale. Poeziile populare sunt considerate, ,,comori nepreuite care definesc specificul nostru
naional, ,,ntr-o epoc ca aceasta, unde rile noastre au a se lupta cu dumani puternici care
cerc a ntuneca nu numai drepturile politice, dar i chiar naionalitatea romnilor, poezia popular
ne va fi de mare ajutor spre aprarea acesteia. Specificul nostru national e definit astfel prin
limba, traditii, obiceiuri, prin cantece si giocuri, scrie undeva Alecsandri. n rezumat, ideile lor
despre folclor sunt idei politice, poezia populara, in conceptie pasoptista vine sa consolideze o
stare de spirit, sa fundamenteze artistic existenta unei constiinte nationale. ntregii lor activiti,
vieii i operei lor li se potrivete calificativul de ,,poei ceteni. Poezia lui Alecsandri, dedicat
dezrobirii iganilor, e un strigt sincer i spontan, o dovad de umanism. Trebuie sa subliniem
caracterul de manifest al poeziei paoptiste. Poeii au fost n vremea lor spirite active i
combative. Putem spune, parafraznd pe Maiorescu i extinznd parafraza, ca toate ritmurile
istoriei au vibrat n aceti poei totali. . Eminescu omagia pe scriitorii revolutiei de la 1848 ca pe
niste firi vizionare, care credeau nu numai in scrisul lor, dar care credeau si in visele lor. Epoca
pasoptista, epoca de mare avant revolutionar dar side mari creatii literare si artistice.

Poezia de inspiraie istoric se realiza paralel cu poezia de inspiraie popular, pornit

tot din programul ,,Daciei literare. Dar ideile paoptiste n-au rmas nchise n epoc; ele au
continuat s fecundeze i epoca urmatoare; cnd o alt generaie, a marilor clasici, ducea mai
departe sentimental trecutului i inspiraia istoric: Hadeu n drama ,,Rzvan i Vidra sau n
,,Ion Voda cel cumplit n care ia drept model opera capital a lui Nicolae Blcescu (,,Romnii
subt Mihai Voievod Viteazul), Odobescu n nuvelele istorice sau chiar n cteva poeme,
Eminescu n ,,Scrisoarea a III-a i n cteva postume (,,Memento mori, de exemplu).

7
Revista Dacia literar

Constatnd ca ,,Albina este prea moldoveneasca, ,,Curierul este prea muntenesc iar
,,Foae pentru minte, inima i literatur prea ardeleneasc, Koglniceanu i propune s fac din
revista sa ,,Dacia literar aprut pe 30 ianuarie 1840 la Iai, o foaie care s publice produciile
romneti din orice parte a rii, cu singura condiie s fie de valoare. n ciuda titlului, revista nu
i-a propus s se axeze exclusiv pe literatur. Pe parcursul apariiei, ea a avut urmtoarea
rubricaie, marcat prin supratitluri:

Numrul 1:

Scene istorice din cronicile Moldaviei (text: Costache Negruzzi, ,,Alexandru

Lpuneanul), Scene pitoreti din obiceiurile poporului (Mihail Koglniceanu, ,,Nou chip de a
face curte), Alegeri din alte foi romneti (texte reproduse din Foaie pentru minte, inim i
literatur, Curierul Romnesc i Albina romneasc),Telegraful Daciei (tiri culturale);

Numrul 2:

Scene pitoreti din obiceiurile Moldaviei (studiul lui Costache Negruzzi, ,,Cntece
populare a Moldaviei), Literatur strin (fragmente din jurnalul de cltorie n Banat, Valahia
i Moldave - D. A. Damidoff, ambelan al mpratului Rusiei, cu prezentare i comentarii de
Mihail Koglniceanu), Poezie (Cavalerul C. Stamate, Alexandru Donici), alegere din alte foi
romneti (Arhiva romneasc, Curierul romnesc), Critica, Telegraful Daciei;

Numrul 3:

Scene contemporane (Costache Negruzzi, ,,O alergare de cai), Suvenire din Italia
(Vasile Alecsandri, ,,Buchetiera de la Florena), Literatur strin (continuare Damidoff), Poezie
(Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi romneti (Mercur, Curierul romnesc, Albina
romneasc), Telegraful Daciei. Din porunca domnitorului, dup primele trei numere, revista
este suspendat i va mai aprea abia dup 1859, n ediia a doua.

Articolul-program Introducie

n primul numr al revistei, sub titlul ,,Introducie, Mihail Koglniceanu, ntemeietorul

revistei, public un articol program care sintetizeaz n patru puncte idealurile literare ale
scriitorilor paoptiti:

1. Combaterea imitaiei scriitorilor strini i a traducerilor mediocre: ngrijorat de srcia

literaturii romne, ale crei opere se puteau numra pe degete, Ion Heliade Rdulescu lansase un
apel ncurajator ctre tinerii scriitori: Scriei, biei, orice, numai scriei!. Interpretnd ndemnul
din punct de vedere cantitativ, multe publicaii ale epocii au ncurajat o literatur mediocr,

8
adesea imitat dup creaii siropoase occidentale, pervertind gustul public. Mihail Koglniceanu
avertizeaz asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimin criteriul estetic;

2. Crearea unei literaturi de specific naional: n loc s imite pe scriitorii strini, romnii ar
putea furi o literatur autohton, inspirat din istorie, natur i folclor.

Preluat din estetica romantic european, aceast tripl recomandare se va regsi n

operele paoptitilor: Folclorul va face obiectul preocuprilor teoretice, dar va deveni i surs
important de inspiraie. Alecu Russo, n studiul Poezia poporal, definete folclorul ca pe o
oglind realist a vieii poporului i ca pe un izvor nesecat de inspiraie pentru literatura cult. El
l va ajuta pe Alecsandri s alctuiasc prima culegere de Poezii poporale ale romnilor (1852),
urmat de Balade (Cntice btrneti). Multe dintre poeziile volumului Doine i lcrimioare,
de Vasile Alecsandri sunt n metru popular. Gheorghe Asachi valorific mitologia popular ntr-o
suit de balade i legende.

Expresia cea mai profund a inspiraiei folclorice se regsete ns n capodopera

Zburtorul, de Ion Heliade Rdulescu; Natura va face obiectul unor ample relatri de cltorie,
ca O primblare la muni sauBalta Alb, de Vasile Alecsandri, Memorial de cltorie, de
Grigore Alexandrescu. Elogiul frumuseilor patriei apare de asemenea n volumul Pasteluri, de
Vasile Alecsandri; Istoria este privit ca model pentru contemporani, fie pentru a exprima idealul
de eliberare i unitate naional, fie pentru a ilustra satiric realitile sociale.

Alexandru Lpuneanul, de Costache Negruzzi, face parte dintr-un ntreg ciclu de

Fragmente istorice n proz, n timp ce Alecsandri creeaz ample poeme eroice, ca Dan,
cpitan de plai, Dumbrava Roie sau drame istorice ca Despot-vod. Foarte gustate n
epoc sunt fiziologiile (echivalente n proz ale satirei sau ale fabulei), cum ar fi Cuconia
Drgana, de Ion Heliade Rdulescu sau Fiziologia provinialului, de Constantin Negruzzi;

3. Lupta pentru unitatea limbii: lul nostru este realizaia dorinei ca romnii s aib o
limb i o literatur comun pentru toi. Eforturile colii Ardelene de unificare a limbii sunt
continuate de paoptiti, care ncearc s formuleze normele limbii literare, respingnd
exagerrile latiniste i plednd pentru introducerea alfabetului latin.

Alecu Russo, ntr-o serie de Cugetri publicate n Romnia literar respinge curentele
latiniste care prin sistemele lingvistice propuse nstrineaz motenirea naional. Ion Heliade
Rdulescu scrie ,,Gramatica romneasc, n care combate scrierea etimologic i are preri juste
despre mbogirea limbii cu neologisme;

4. Dezvoltarea spiritului critic: spernd ca prin impunerea acestor reguli s creeze un

sistem de valori pentru publicul romn, Mihail Koglniceanu introduce i conceptul de critic
obiectiv, subliniind c analiza critic se va face numai asupra operei: Critica noastr va fii
neprtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana.

Mihail Koglniceanu

Mihail Koglniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iai d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om
politic, gazetar i scriitor romn.
9
 ,,N-a schimba sraca Moldov nici pentru ntiul tron din lume, afirma la Luneville, n
Frana, Mihail Koglniceanu, cel care se considera, pe bun dreptate, un adevrat fiu al
secolului al XIX lea. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru i, mai tarziu,
ministru de externe. A jucat un rol important n Revoluia de la 1848 i n lupta pentru Unirea
Principatelor Romne.

Personalitate fascinant a epocii moderne, spirit pasionat i comprehensiv, Mihail

Koglniceanu se situeaz n fruntea celor mai talentai reprezentani ai generaiei paoptiste. Era
urma al rzeilor de pe Koglnic. Asta nu l-a mpiedicat n niciun fel s fac studii strlucite n
Frana i Germania.

n 1839, redacteaz ,,Foaea steasc a prinipatului Moldovei, publicaie nevinovat cu

efecte modeste, dar sigure. n mai 1840 a anunat apariia a ase tomuri din Letopiseele Valahiei
i Moldaviei i, n acelai an a pregtit apariia unei publicaii de documentaie istoric, intitulat
Arhiva romneasc. Publicaia a aprut n 1841.

La nou ani de la Revoluia din 1848, Koglniceanu particip ca deputat de Dorohoi la

adunarea ad-hoc de la Iai unde este chemat s se pronune n privina Unirii. Este sfetnic al
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ministru, apoi prim-ministru al Romniei, n perioada 1863
1865.

10
Rolul literaturii n perioada paoptist

Revoluia de la 1848 a fost un eveniment excepional n dezvoltarea civilizaiei, a culturii

i a literaturii romne, adevarata plac turnanta a destinului nostru istoric.

Literatura romana de la 1848 nu poate fi corect privita si incadrata decat in contextul mai
larg al modernizarii societatii si culturii romanesti, proces latent care devine vizibil dupa
Revoluia lui Tudor si mai ales dupa 1830, cand apar factori istorici de precipitare: schimbarea
raporturile Tarilor Romane cu Imperiul Otoman dupa pacea de la Adrianopole din 1829,
reaparitia domnilor pamanteni, inceputul destramarii structurilor semi-feudale, un contact mai
strans cu Europa, o alta dinamica a sferelor de interese ale marilor puteri, etc.

Procesul cultural din primele patru decenii ale secolului trecut s-a dezvoltat vertiginos,
acum fiind epoca intemeierii institutiilor nationale (scoala, presa, teatrul, etc.) si a aparitiei
personalitatilor (Gheorghe Asachi, Gheorghe Lazar, Dinicu Golescu), oameni ai timpurilor noi.

n fruntea initiativelor de tot felul intalnim oameni ce alcatuiesc impreuna o generatie

- ,,generatia pasoptista - cea mai unitara din istoria culturii romanesti. Cei mai cunoscuti
reprezentanti ai generatiei pasoptiste sunt: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie
Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi.
Ei au creat o literatura cu trasaturi distincte, punand practic temeliile literaturii noastre
moderne.

Trsturile literaturii paoptiste

Cea dinti trstur este autohtonismul i faptul c nu trebuie s surprind, aflndu-se

ntr-o fireasc legtur de circulaie a ideilor cu umanismul i iluminismul, care au pornit i ele
de la aceleai elemente de identificare a spiritualitii romneti.
Cel dintai reper al acestei trasaturi este motivul etno-genezei, pe care vechii carturari il
afirmasera pentru trezirea constiintei nationale, iar coriferii ,,Scolii Ardelene ca argument al
marilor revendicari romanesti din Transilvania. Orgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la originile
de mult uitate impregneaza ideologia si literatura pasoptista, uneori in exces, ceea ce il face pe
Kogalniceanu sa denunte ,,romano-mania unora. Teme, motive, viziuni ale trecutului daco-
romanic, personaje istorice sau mitologice din acelasi trecut, patrund in epoca pasoptismului,
dandu-i o nota specifica, inexistenta in alte literaturi.
Si interesul pentru istoria nationala este tot caracteristica a autohtonismului, pentru ca, la
romani, aceasta tema are o specificatie mai aprte: ,,Pentru noi-scria patetic Gheorghe Baritiu-fara
istoria nationala nu e mantuita, iar Kogalniceanu adauga dintr-o alta perspectiva: ,,ea ne leaga
de vecie, ,,ne arata ce-am fost, de unde venim, ce suntem si, ca regula de trei, ne descopera si
numarul necunoscut: ce avem sa fim!.
Temele inspirate din istoria poporului roman sunt atat de frecvente, incat au dat literaturii
de la 1848 un relief deosebit, specificacitatea de care avea atata nevoie in certificarea
originalitatii ei. Valorificarea subiectelor istorice a dus si la primele izbanzi artistice din
epoca: ,,Alexandru Lapusneanul, de Negruzzi, ,,Legendele istorice de Bolintineanu, etc.

11
 Aceste trasaturi reprezinta semnele de marca, de configurare a unui univers artistic prin
care scriitorii de la 1848 au incercat sa se sincronizeze cu veacul fara sa se lepede de sentimentul
identitatii lor nationale.
Pasoptismul literar s-a manifestat intr-o juxtapunere de curente literare, directii estetice
si stiluri, coexistand laolalta elemente iluministe cu cele de neoclasicism, umanism, realism,
mesianism utopic si national, toate in formele romantismului, ce incepuse deja a se afirma ca un
curent literar modern, in descendenta celui francez.
Invatamantul, presa, teatrul, literatura, stiintele cunosc o dezvoltare fara precedent. Iau
fiinta societati culturale si stiintifice, creste numarul revistelor si al altor periodice, al cartilor
tiparite in tiraje mari, se formeaza un public cititor, se organizeaza biblioteci de literatura
beletristica, se infiinteaza o viata artistica specific romaneasca, bazata pe traditia populara, ia
amploare miscarea de culturalizare a maselor.
Intelectualii pasoptisti, procupati de cultivarea valorilor universale, o folosesc curent, in
scris si in oral, publicand articole, studii si lucrari ce aduceau la cunostinta popoarelor europene
problemele romanilor. In perioada pasoptista scrisul devine principalul instrument al activitatii
culturale. In aceasta perioada de plin avant al culturii , literatura romana cunoaste o dezvoltare
apreciabila .
Pe ansamblu, literatura pasoptista s-a dovedit a fi democratica, nationala, educativa, ea
avand si dificila sarcina de a forma un public, de a-l modela conform idealurilor social-politice
ale momentului. In numele aceleiasi specificitati nationale, s-a dus batalia pentru o limba unitara,
cu constiinta clara ca existenta acesteia e o conditie pentru pastrarea identitatii nationale.
Scriitorii de seama au aparat principiul fonetic in ortografie si, pronuntandu-se in problema
neologismelor, au adoptat principiul imprumutului moderat, in limitele necesitatilor impuse de
dinamica sociala si culturala.

Ca orientare literara, in cuprinsul literaturii pasoptiste predomina romantismul care va

atinge apogeul abia cu Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european. Dar
elemente romantice sunt detectabile inca in poezia lui Al. Hrisoverghi, V. Carlova, I. Heliade-
Radulescu, adica in opera celor care au cultivat motivul ruinelor si al mormintelor, tema trecerii
timpului, solitudinea si peisajul nocturn. In aceasta ipostaza romantismul se va imbina cu
iluminismul si clasicismul. Grigore Alexandrescu, de exemplu, este un scriitor clasic prin
cultivarea unor specii literare apartinand acestui curent, fabula, satira, epistola, dar si un scriitor
romantic, prin elegie, prin meditatia istorica, prin cultul trecutului. Totodata, insa, elementele
romantice se vor prelungi si in epoca post-eminesciana, coexistand cu elementele samanatoriste
si simboliste. In acest context, ideea specificului national in cultura si arta, anuntata de ,,Dacia
literara, va fi preluata de revista ,,Samanatorul, la inceputul secolului al XX-lea, care va
promova o literatura inspirata din realitatile nationale, in pofida orientarilor moderniste ale
epocii.
Preocuparile scriitorilor pasoptisti pentru istoria nationala, pentru limba si imbogatirea
ei, pentru educarea poporului sunt de atitudine romantica, dar se vor altoi pe dimensiuni clasice
indiscutabile, tinand de rigoare, limpezime, norma.
Asadar, romantismul nu constituie singura caracteristica fundamentala a perioadei
pasoptiste, in limitele acesteia se remarca si existenta altor metode de creatie. Astfel, in sanul
epocii se depisteaza si elementele realiste, intrucat reflectarea problemelor sociale si satirizarea
viciilor oranduirii feudale, erau trasaturi esentiale, promovate de scriitorii perioadei, desi curentul
realist se va constitui in literatura romana abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Dealtfel, cum sustine academicianul H. Corbu, romantismul si realismul aveau un punct de
12
 plecare comun: destramarea oranduirii feudale. Deosebirea dintre aceste doua metode de
creatie consta in faptul ca romanticii vedeau in mediu mai mult un ornament, menit a imprima o
anumita culoare locala cadrului actiunii si personajelor zugravite, realistii considera mediul ca
unul din momentele determinante ale operei literare .

Literatura de inspiratie istorica

Vorbind despre inspiratia istorica in domeniul literaturii artistice, am putea atesta doua
perioade definitorii ale epocii pasoptiste.
Prima perioada cuprinde anii 1830-1840, reprezentata fiind de I. Heliade-Radulescu,
Gh. Asachi, V. Carlova, Al. Hrisoverghi s.a. E vorba de o generatie legata puternic de luminism
si clasicism, si pentru care apelarea la trecut avea doar rostul de a pune in fata prezentului
imaginea exaltata a unor fapte glorioase si a unor eroi neinfricati. Aceasta istorie reprezinta un
model suficient pentru poetizare si resuscitare a vremurilor stralucite ale lui Mircea, Stefan,
Mihai. Era calea cea mai sigura pentru a pune in fata contemporanilor imaginea vie a unui ideal
si deci a unui viitor de libertate. Literatura artistica se afla abia in faza unui romantism incipient.
Cea de a doua perioada cuprinde cronologic anii 1840-1860 si este marcata de
aparitia ,,Daciei literare care a declansat fundamentale modificari in fizionomia spirituala a
neamului. Interesul revistei pentru reevaluarea trecutului nu se limita doar la modul de
interpretare expus mai sus, ci urmrea scopul sa sugereze si o interpretare democratica a istoriei
nationale.
Conditiile social-politice din prima jumatate a secolului al XIX-lea si idealurile de care
erau animati toti romanii, respectiv libertatea sociala si unitatea nationala au favorizat abordarea
tematicii istorice drept una predilecta. Literatura de inspiratie istorica va capata o puternica
inflorire indeosebi la scriitorii generatiei pasoptiste. Istoria a fost fructificata pentru ca trecutul sa
dea pilda prezentului decazut, modele insufletitoare, demne de urmat. Astfel literatura se
constituie printr-o comunicare permanenta cu istoria. Cercetarea trecutului devine la ei o cauza a
educarii nationale. Aceasta este temelia intregii activitati literare a scriitorilor perioadei.
Pasoptistii au optat pentru valorile ce au condus spre inflorirea si prosperarea culturii nationale.
Acest drum, in conceptia lor, trece prin folclor, prin istorie si cultivarea limbii nationale.
Suportul teoretic-ideologic al interesului pasoptistilor pentru istoria neamului apare clar si concis
formulata de catre M. Kogalniceanu: Inima mi se bate cand auz rostind numele lui Alexandru
cel Bun, lui Stefan cel Mare, lui Mihai Viteazul [] si nu ma rusinez a va zice ca acesti barbati,
pentru mine, sunt mai mult decat Annibal, decat Cezar; acestia sunt eroii lumii, in loc ca cei
dintai sunt eroii patriei mele. Pentru mine, batalia de la Razboieni are mai mare interes decat
lupta de la Termopile, izbanzile de la Racova si de la Calugareni imi par mai stralucite decat
acele de la Maraton si Salamina, pentru ca sunt castigate de catre romani!. Interpretarea artistica
a istoriei corespundea nu numai programului ,,Daciei literare, dar si sensibilitatii romantice,
curent dominant in acea epoca.
Intelegerea rolului poporului in istorie este principala deosebire dintre conceptia istorica
cronicareasca si cea a scriitorilor epocii pasoptiste.

n poezie evocarea trecutului istoric dobandeste un larg orizont, o diversificare tematica, o

accentuata semnificatie majora. Se canta, inainte de toate, ruinele vechilor cetati de scaun ale
vitejilor voievozi romani, vazute ca marturii ale unui trecut de glorie si care servesc drept pilde
date prezentului in scopul reinvierii si perpetuarii faptelor de vitejie si eroism ale strabunilor.

13
 Cel dintai poet modern roman, cantaret romantic al vestigiilor istorice este V. Carlova.
Versurile din Ruinurile Targovistii transmit admiratie si incredere in faptele istorice, aduse in
contemporanitate, pentru valoarea lor exemplara. Poezia lui V.Carlova anunta acea atmosfera
sufleteasca ce avea sa marcheze poetii din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Reflectarea istoriei nationale in poezia de la 1840 urmeaza stilistic doua linii: una lirica, in
centrul careia se afla simbolul ruinelor, si alta epica, ce renaste scene si subiecte istorice, mai
mult sau mai putin veridice, demne de urmat. Uneori, ca in cazul lui C. Stamati, poezia de
inspiratie istorica imbina aspectul liric cu cel epic. E important sa retinem ca anume ultimele
doua tipuri de poezie, adica cel epic si epicoliric, vor servi numeroaselor incercari ale
pasoptistilor de creare a unei epopei nationale, specie in care clasicismul se imbina organic cu
romantismul.

n proz naratia alterneaza cu descrierea de peisaj, dupa modelul clasic, constituind unul din
aspectele specifice ale receptarii naturii in cadrul romantismului pasoptist. Dealtfel, raportarea
concomitenta la cele doua elemente, peisajul si istoria, indisolubil legate unul de altul, devine
caracteristica pentru o buna parte din lucrarile in proza ale scriitorilor pasoptisti, in special pentru
proza de calatorie. Dincolo de valorile intrinseci ale peisajului, ale sentimentelor asociate
acestuia, descrierea naturii meleagurilor natale implica unele valori social-patriotice, expresie a
insasi angajarii autorilor lor sub semnul marilor evenimente ale epocii. E vorba de un stil al
participarii la istorie, o forma exemplara a patriotismului. Astfel, spiritul pasoptist si-a pus si aici
pecetea.
Alecu Russo inaugureaza in literatura romana poemul in proza. Acesta se adreseaza
generatiei sale, pentru a atrage atentia asupra meleagurilor patriei, asociand frumusetile naturii
marturiilor unei istorii stravechi.
Dealtfel, pasoptistii valorifica istoria si legenda nu atat (sau nu numai) pentru pitorescul ei,
cat pentru rezonanta ei patriotica, in conformitate cu directiva Daciei literare.

Literatura de inspiratie populara

Literatura de inspiratie istorica se afirma paralel cu literatura de inspiratie populara,

stimulata in buna parte de Mihail Kogalniceanu. Pentru unii scriitori istoria este un cadru larg de
actiune din care-si extrag subiectele si eroii; pentru altii, aceasta este doar un sentiment al
trecutului. Pentru unele lucrari literare istoria e un pretext, in altele izvoarele sunt urmate cu
exactitate, ele fiind transpuse, desigur, intr-un limbaj mai mult sau mai putin artistic. Abordand
tematica istorica, scriitorii epocii au contribuit la afirmarea ideilor progresiste, revolutionare ale
vremii, actul lor creator mergand, de cele mai multe ori, in pas cu evenimentul istoric, dandu-i
relief social-politic si conotatie literar-artistica, intretinand deopotriva sentimentul si ideea.

Pasoptismul revolutionar nu neaga mostenirea iluminismului, ci doar situeaza pe o

treapta superioara lupta pentru emancipare nationala si dreptate sociala. Ei nu au facut decat sa
amplifice si sa intregeasca, sa contureze si sa finalizeze principiile unei ideologii sub semnul
careia a luptat si a creat prima generatie de pasoptisti. Multitudinea de tendinte si curente in faza
de statornicire a literaturii romane moderne dovedeste stradania scriitorilor de la 1848 de a
incetateni diverse genuri si specii literare, de a ridica nivelul literaturii nationale la scara valorilor
literaturii universale. S-a produs, numai intr-o jumatate de secol, miracolul trecerii de la

14
incercarile modeste si dispersate ale catorva boieri luminati la o veritabila literatura, situata
sincron fata de Europa, posedand toate genurile si capabila sa furnizeze modele

Pe ansamblu,literatura pasoptista s-a dovedit a fi democratica, nationala, educativa, ea

avand si dificila sarcina de a forma un public,de a-l modela conform idealurilor social-politice
ale momentului. In nimele aceleiasi specificitati nationale, s-a dus batalia pt o limba unitara, cu
constiinat clara ca existenta acesteia e o conditie pt pastrarea identitatii nationale.Scriitorii de
seama au aparat principiul fonetic in ortografie si, pronuntandu-se in problema neologismelor, au
adoptat principiul imprumutului moderat,in limitele necesitatilor impuse de dinamica sociala si
culturala.

Cu alte cuvinte, putem distinge trei etape ale literaturii paoptiste:

una, prepaoptist, anunat de debutul lui V.Crlova i Al. Hrisoverghi, continund pn la

1840, fiind dominat de figurile lui Gh. Asachi i I. Heliade-Rdulescu i de activitatea primelor
ziare naionale: Albina romneasc i Curierul romnesc;

cea de a doua, cuprins aproximativ ntre anii 1840-1860, marcat de apariia Daciei
literare, a Propirii i a Romniei literare i de activitatea celora care au colaborat la aceste
reviste;

a treia, cea postpaoptist, ce va continua s evolueze pe linia ideologiei paoptiste,

dominat de figurile lui B. P. Hasdeu, N. Filimon, A. Odobescu.

15
Poezia n perioada paoptist

Poezia paoptist rspunde, n general, direciilor i principiilor formulate de Mihail

Koglniceanu n articolul ,,Introducie din primul numr al revistei ,,Dacia literar, n sensul c
este o poezie social, adaptat la momentul istoric i chiar politic, conform cu idealurile de
libertate i unire ce animau sufletele romnilor de pretutindeni. Acum se afirm cu putere spiritul
naional, ncrederea n valorile tradiionale, populare, n istoria, natura i folclorul romnesc, care
devin acum, alturi de evenimentele social-politice ale momentului, teme predilecte ale poeilor.
Ceea ce i unete pe scriitorii paoptiti este militantismul regsit n creaiile literare, care se
constituie n adevrate manifeste pentru mplinirea unitii i independenii naionale, pentru
dreptate social.

Se dezvolt astfel o poezie retoric, declamativ, grandilocvent, cu exprimare direct a

ideilor i sentimentelor, ntr-un stil avntat; cu un limbaj adecvat nelegerii de ctre marea masa
de cititori, n care teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea, se completeaz cu
meditaia asupra locului omului n istorie, cu motivul contiinei sociale, al luptei, al creatorului-
bard, al ruinelor, al mormintelor, al revolutiei etc.

Se manifest, n ansamblu, doua tendine de ordin cultural i literar: deschiderea spre

cultur i literatura lumii. Scriitorii devin contieni c literatura i cultura romn pot intra n
universalitate doar prin valorificarea specificului nostru naional, a surselor tematice i de
exprimare pe care le ofer folclorul i istoria naional.

Din punct de vedere compoziional, operele scriitorilor paopstiti mpletesc

romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat i o mare
varietate de specii literare: ode, elegii, meditaii, epistole, satire, fabule, pasteluri, idile, sonete,
balade.

Ideea naionala poate fi considerat nucleul tematical poeziei paoptiste, nuanat sub
forma ataamentului la valorile poporului, ale pamntului i ale tradiiilor romneti (Gheorghe
Asachi, ,,La patrie, Cezar Bolliac, ,,O dimineata de Caraiman, Ion Heliade-Radulescu,
,,Zburatorul), a elogiului realizrilor poporului (Gheorghe Asachi, ,,La introducerea limbii
naionale n publica nvatur, Cezar Bolliac, ,,La cea nti corabie romneasc), a prezentrii
trecutului ca model pentru prezent (Grigore Alexandrescu, ,,Umbra lui Mircea, ,,La Cozia, Ion
Heliade-Radulescu, ,,O noapte pe ruinele Trgovitei).

Un loc aparte n valorificarea tematicii istorice l ocup balada, o mpletire de elemente

epice, lirice i dramatice, poate cea mai complex specie a momentului, in care, sintetiznd,
patetismul cu patriotismul i cu valorile morale, poeii devin cantrei ai trecutului glorios
(Dimitrie Bolintineanu, ,,Muma lui tefan cel Mare, Gheorghe Asachi, ,,Dochia i Traian).

16
 Satirizarea viciilor ornduirii feudale i evocarea realitailor sociale constituie o alta
caracteristic a literaturii paoptiste, scriitorii ironiznd cu severitatea moravurile societaii,
condamnand cu fermitate abuzurile i nedreptaile manifestate in epoc. Critica societii
contemporane, se face sub forma satirei (Gheorghe Alexandrescu, ,,Satira duhului meu,
Gheorghe Asachi, ,,Soie de mod) sau a fabulei (Grigore Alexandrescu, ,,Cinele i caelul,
Gheorghe Asachi, ,,Musca i carul, Ion Heliade-Radulescu, ,,Cumatria cioarei, cand s-a numit
privighetoare). In concluzie, poeziei ii revine si un rol formator, acela de a corecta defectele
oamenilor. n acest sens Cezar Bolliac afirma ca poezia este cartea morala, ideala si spirituala
a omului1.

Iau avnt: lirica filosofic (Ion Heliade-Rdulescu, ,,Visul, Dimitrie Bolintineanu,

,,Scopul omului), cea religioas (Ion Heliade-Rdulescu, ,,Cntarea dimineii, Grigore
Alexandrescu, ,,Candela) i cea erotic (Gheorghe Asachi, ,,Dorul, Grigore Alexandrescu,
,,Ateptarea, Dimitrie Bolintineanu, ,,O fat tnr pe patul morii).

Se afirm artistul-cetean, exponent al contiinei colective, aa cum se observ n poezia

,,Un rsunet a lui Andrei Muresanu sau ,,Anul 1840 a lui Grigore Alexandrescu.

17
Proza in perioada paoptist

Prima parte a perioadei paoptiste nregistreaz o serie de opere n proza care ns apar
izolate i nu toate semnificative: abia dup 1840 i imediat dup revoluie, ii scriu operele
fundamentale prozatorii de prim mrime: Costache Negruzzi, Alecu Russo, Vasile Alecsandri i
Nicolae Blcescu.

Cea mai surprinztoare trstur a prozei n epoca paoptist este caracterul

memorialistic, lipsa inveniei pure, a ficiunii: aflat la nceput de drum, proza romneasc pune,
nainte de orice, faptul trit; am putea vorbi chiar de o anumit pornire comun tuturor
prozatorilor epocii de a respinge invenia.

Tudor Vianu spunea c ,,primul nostru realism este memorialistic, dar observaia se
poate extinde la proza paoptist n ansamblul ei. Primele ncercri notabile a lui Ion Heliade-
Rdulescu, n deceniul al IV-lea, sunt amintiri (,,Dispoziiunile i ncercrile mele de poezie);
capodopera prozei lui Costache Negruzzi este constituit de descrierea unor fapte trite (,,Negru
pe alb); nsemnrile de cltorie fac o mod durabil (la Vasile Alecsandri, Dimitrie
Bolintineanu, Grigore Alexandrescu); pe detalii autobiografice se bazeaz multe dintre bucile
n proza a lui Vasile Alecsandri.

A doua trstur total a prozei paoptiste o constituie importana pe care continu s o

aib retorismul, motenirea oratoric a perioadei clasice i a culturii din secolele precedente.
Proza larg, n care fraza se afla construit pe tiparul perioadei clasice i n care scriitorul caut
s provoace efecte retorice, a nflorit mai cu seama n Muntenia i n Transilvania. n perioda
imediat urmtoare nfrngerii revoluiei, a existat o intense productie de scrieri mesianice,
unde nenorocirile prezentului trebuiau s fie prilej de renatere a speranelor, iar apelurile la
istoria patriei aveau acelai sens exemplar.

18
Reprezentanii pasoptiti

Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (21 iulie 1821-22 august 1890) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om
politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc
i al literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a
lungul ntregului secol al XIX-lea.

n anul 1834, mpreun cu ali tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn
Alexandru Ioan Cuza i pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde i-a dat
bacalaureatul n anul 1835. n1838 apar primele ncercri literare n limba francez:
Zunarilla
Marie Lesbrigands
Le petit rameau
Serata

n 1840, mpreun cu Mihail Koglniceanu i Costache Negruzzi a luat conducerea

teatrului din Iai i i-a nceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese.
Scrie ciclul ,,Chirielor deoarece simte nevoia s creeze un repertoriu romnesc.
Opera sa dramatic nsumeaz circa 2000 de pagini, rmnnd cel mai rezistent compartiment al
activitii sale literare i va constitui baza solid pe care se va dezvolta dramaturgia romneasc
n principalele sale direcii: comedia strin i drama istoric. n 1842 scrie primele sale poezii n
limba romn pe care le va grupa mai trziu n ciclul ,,Doine i care sunt foarte strns legate de
modelul popular din care au luat natere.
A fost unul dintre fruntaii micrii revoluionare din Moldova, redactnd mpreun cu
Koglniceanu i Costache Negri ,,Dorinele partidei naionale din Moldova, principalul
manifest al revoluionarilor moldoveni.
n 1854, apare sub conducerea sa ,,Romnia literar, revist la care au colaborat
moldovenii C. Negruzzi, M. Koglniceanu, Al. Russo, dar i muntenii Gr. Alexandrescu, D.
Bolintineanu, Al. Odobescu.
n 1859, este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis
n Frana, Anglia i Piemont pentru a pleda n scopul recunoaterii Unirii. Primete
Premiul Academiei pentru Literatur n 1881. n 1890 bolnav fiind, se stinge la Mircesti, la 22
august.
Scrise n ultima perioad a vieii sale, ,,Pastelurile apar n ,,Convorbiri literare ntre
1868-1869, iar n 1875 n volum. Ciclul cuprinde 30 de poezii , crora le adaug nc 10 piese.
Pastelurile lui Alecsandri reprezint o oper de maturitate, impunnd o nou specie n literatura
romn. Dei sunt publicate mai trziu, pastelurile reflect o trstur a literaturii paoptiste,
coexistena curentelor literare (clasicism, romantism), i o tem specific acestei perioade, tema
naturii.

19
 Vasile Alecsandri reprezint un model pentru mentalitatea scriitorului paoptist. Opera sa
se afl la ntretierea romantismului cu clasicismul, ca expresie a ncercrii de recuperare, ntr-un
timp relativ scurt, a diferenelor dintre literatura romn i cea occidental.

Costache Negruzzi

Ales, n 1837, deputat de Iai n ,,Obteasca obinuit adunare, instituit de

Regulamentul Organic, apoi ca funcionar superior, se arat ptruns de idei liberale i doritor de
progres. n 1840 este ales primar al oraului Iai.
n numrul unu al ,,Daciei literare i apare prima nuvel istoric din literatura
romn ,,Alexandru Lpuneanul, o capodoper a speciei i un model pentru autorii care au
cultivat-o ulterior, care ilustreaz dou dintre cele patru idei formulate de Mihail Koglniceanu,
conductorul revistei, n articolul-program ntitulat ,,Introducie, care constituie i manifestul
literar al romantismului romnesc:
- promovarea unei literaturi originale;
- inspiraia din istoria naional.
Face parte din comitetul de direcie al Teatrului Naional din Iai, alturi de Koglniceanu
i de Alecsandri.
Negruzzi scoate revista ,,Sptmna. Ia parte la micarea din 1848 i mult timp rmne
retras din afacerile statului, reintrnd numai mai trziu ca judector, ca membru n ,,Divanul
domnesc (1857) i apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanelor, ca
deputat i ca epitrop la Sf. Spiridon. Se stinge din via la 24 august 1868.

Alecu Russo

A fost poet, prozator, eseist, memorialist i critic literar romn (originar din Basarabia),
ideolog al generaiei de la 1848. Este autorul volumului Cntarea Romniei, tiprit anonim.
Fr a revendica vreodat explicit aceast oper, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii
de paternitate literar din istoria literaturii romne.
Dac e hazardat a vorbi despre ,,Cntarea Romniei ca de o lucrare colectiv, e n schimb
ndreptit considerarea ei drept oper n cel mai nalt grad reprezentativ pentru generaia
paoptist. Ea adun principalele teme i motive ce strbat literatura acestei perioade i duce la
cea mai nalt expresie retorismul romantic, modalitate stilistic tot att de caracteristic
paoptist, constituindu-se ntr-un veritabil manifest revoluionar. Patria, ca tem central a
poemului, privit n perspectiva gndirii i sentimentalitii romantice paoptiste, e prezent sub
faete diverse. Pe bncile institutului scrie primele sale ncercari literare. Majoritatea lucrrilor au
fost scrise n limba francez i au aprut postum n traducerea lui Alecsandri.
Russo se dovedete un revoltat, cu un deosebit sim al dreptii i al egalitii, un liberal
n gndire, fiind, mai apoi, ideologul micrii revoluionare de la 1848 din Moldova.
Adept al unui conservatorism literar i lingvistic, fr a fi potrivnic influenelor apusene,
nverunat critic al restauratorilor limbii, al latinitilor i al ardelenismului, Alecu Russo
vede evoluia limbii i a literaturii romne cu o cumpnit gndire, innd seama de tradiie.

Grigore Alexandrescu
20
 S-a nscut la Trgovite, n anul 1810, ns rmne orfan i srac, dar de mic e detept, cu
o memorie extraordinar. nva greaca i franceza. Ajuns la Bucureti, este elev la pensionul
Sfntul Sava. Heliade i va publica prima poezie ,,Miezul nopii n Curierul Romnesc. O
vreme, a fost ofier, dar a demisionat(1837). Din pricina unor scrieri (,,Anul 1840 i Lebda i
puii corbului) este ntemniat. Este ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne
peste 40 de fabule, n care adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor (,,Cinele i
caelul, ,,Boul i vielul, ,,Dreptatea leului).
A debutat cu poezii publicate n ,,Curierul Romnesc condus de Ion Heliade-Rdulescu.
Poezia sa a fost influenat de ideile care au pregtit Revoluia din 1848, scrie mai nti meditaii
romantice, sub influena lui Lamartine. Cea mai reuit este ,,Umbra lui Mircea. La Cozia
(fcuse o cltorie n Oltenia, cu prietenul Ion Ghica).
E ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne vreo 40 de fabule, n care
adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor (,,Cinele i celul, ,,Boul i vielul,
,,Dreptatea leului, ,,Vulpea liberal, .a.). Lui Alexandrescu i revine meritul de a fi consacrat n
literatura romn ca specii literare autonome epistola, meditaia i satira. A tradus din Lamartine
i Byron. Apreciere critic: ,,Alexandrescu este incontenstabil cel mai de seam fabulist al
nostru... ( D. Popovici).

Nicolae Blcescu

Nscut n Bucureti, la 29 iunie 1819, ntr-o familie de mici boieri, studiaz la Colegiul
Sfntul Sava, ncepnd cu 1832, fiind pasionat de istorie, avndu-l coleg pe Ion Ghica, iar ca
profesori, ntre alii, pe Ion Heliade-Rdulescu. Fiind arestat pe 13 septembrie 1848 de
autoritile Imperiului Otoman care au nbuit revoluia, reuete s evadeze, plecnd n
Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritile habsburgice.

n Frana se va implica n revoluia din februarie 1848, dar inspirat de aceast revoluie se
ntoarce la Bucureti pentru a participa la revoluia din 11 iunie, fiind timp de dou zile ministru
de externe i secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluionari. Va fi de partea
liberalilor, dorind mproprietrirea ranilor i vot universal. Se exileaz la Paris, unde ncearc
s coaguleze forele revoluionare europene aflate n exil, pentru ntemeierea unei confederaii
europene. Ca istoric, marea sa oper a fost Romnii supt Mihai- Voievod Viteazul, pe care a
scris-o ncepnd cu 1849, rmas manuscris i publicat de Alexandru Odobescu. Moare la
Palermo de tuberculoz la vrsta de 33 de ani.

Andrei Mureanu

Nscut ntr-o familie de rani, la 16 noiembrie 1816, Andrei Mureanu a fost un poet i
revoluionar romn din Transilvania. A studiat filozofia i teologia la Blaj, lucrnd apoi ca
profesor la Braov. A nceput s publice poezie n revista Foaia pentru minte, inim i
literatur. A fost printre conductorii Revoluiei din 1848, participnd n delegaia Braovului la
Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul su Un rsunet scris la Braov pe melodia anonim
a unui vechi imn religios (,,Din snul maicii mele) i denumit ulterior Deteapt-te, romne!,
a devenit imn revoluionar fiind numit de Nicolae Blcescu Marseilleza romnilor.

21
 Poetul continu s scrie poezii patriotice, cu caracter social protestatar. n ultimii ani ai
viei traduce ,,Nopiile lui Young, precum i o bun parte a ,,Analelor. Cu timp in urm
scrisese i o gramatica romneasca in limba german. n 1862, poeziile sale au fost adunate ntr-
un volum. A murit n 1863 la Braov.

Concluzie

n perioada paoptist se afirm primii notri scriitori moderni n cadrul curentului

naional popular, Dacia literar. Aprnd ideea de originalitate n literatur, mentorul generaiei
paoptiste dezvolt n acelai timp i spiritual critic, exercitnd, n acest fel, o influen
hotrtoare asupra fizionomiei culturii romneti de la mijlocul secolului trecut. Critica noastr
spunea Mihail Koglniceanu va fi neprtinitoare: vom critica cartea, iar nu persoana.
Poezia paoptist este o poezie social, adaptat la momentul istoric i chiar politic,
conform cu idealurile de libertate i unire ce animau sufletele romnilor de pretutindeni. Acum
se afirma cu putere spiritul naional, ncrederea n valorile tradiionale, populare, n istoria,
natura i folclorul romnesc, care devin acum, alturi de evenimentele social-politice ale
momentului, teme predilecte ale poeilor. Ceea ce i unete pe scriitorii paoptiti este
militantismul regsit n creaiile literare, care se constituie n adevrate manifeste pentru
mplinirea unitii i independenii naionale, pentru dreptate social. Se dezvolt astfel o poezie
retoric, declamativ, grandilocvent, cu exprimare direct a ideilor i sentimentelor, ntr-un stil
avntat; cu un limbaj adecvat nelegerii de ctre marea mas de cititori, n care teme vechi
precum iubirea, destinul, fericirea, moartea, se completeaz cu meditaia asupra locului omului n
istorie, cu motivul contiinei sociale, al luptei, al creatorului-bard, al ruinelor, al mormintelor, al
revoluiei etc. Satirizarea viciilor ornduirii feudale i evocarea realitailor sociale constituie o
alt caracteristic a literaturii paoptiste, scriitorii ironiznd cu severitatea moravurile societaii,
condamnnd cu fermitate abuzurile i nedreptile manifestate n epoc. Se manifest, n
ansamblu, doua tendine de ordin cultural i literar: deschiderea spre cultur i literatura lumii.
Scriitorii devin contieni c literatura i cultura romn pot intra n universalitate doar prin
valorificarea specificului nostru naional, a surselor tematice i de exprimare pe care le ofer
folclorul i istoria naional.
Din punct de vedere compoziional, operele scriitorilor paopstiti mpletesc romantismul cu
clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat i o mare varietate de specii
literare: ode, elegii, meditaii, epistole, satire, fabule, pasteluri, idile, sonete, balade. Ideea
naional poate fi considerat nucleul tematical poeziei paoptiste, nuanat sub forma
ataamentului la valorile poporului, ale pamntului i ale tradiiilor romneti (Gh. Asachi, La
patrie, C.Bolliac, O diminea de Caraiman, I.Heliade-Radulescu, Zburatorul), a elogiului
realizrilor poporului (Gh.Asachi, La introducerea limbii naionale n publica nvatura,
C.Bolliac, La cea nti corabie romneasc), a prezentrii trecutului ca model pentru prezent
(Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia, I.Heliade-Radulescu, O noapte pe ruinele
Trgovitei). Un loc aparte n valorificarea tematicii istorice l ocup balada, o mpletire de
elemente epice, lirice i dramatice, poate cea mai complex specie a momentului, n care,
sintetiznd, patetismul cu patriotismul i cu valorile morale, poeii devin cntrei ai trecutului
glorios ( D.Bolintineanu, Muma lui tefan cel Mare, Gh. Asachi, Dochia i Traian). Un alt
pilon tematic l reprezint critica societii contemporane, sub forma satirei ( Gh. Alexandrescu,
Satira duhului meu, Gh. Asachi, Soie de mod) i a fabulei (Gr.Alexandrescu, Cinele i
22
caelul, Gh. Asachi, Musca i carul, I.Heliade-Rdulescu, Cumatria cioarei, cand s-a numit
privighetoare). Iau avnt: lirica filosofic ( I.Heliade-Radulescu, Visul, D.Bolintineanu,
Scopul omului), cea religioas ( I.Heliade Radulescu, Cntarea dimineii, Gr. Alexandrescu,
Candela) i cea erotic ( Gh. Asachi, Dorul, Gr. Alexandrescu,Ateptarea, D.Bolintineanu,
O fat tnr pe patul morii). Se afirm artistul-cetean, exponent al contiinei colective, aa
cum se observ n poezia Un rsunet a lui Andrei Mureanu Anul 1840 a lui Gr.
Alexandrescu.

PAGINA 16

Bibliografie

http://www.referate-romana.com/referate/Mihail- Kogalniceanu/MIHAIL-
KOGALNICEANU--Introductie-la- Dacia-Literara---re-rom.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_literara http://www.dacialiterara.ro/index.htm
http://www.e-referate.ro/referate/Pasoptismul2007- 06- 22.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Negruzz i
http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Muresanu
http://articole.famouswhy.ro/literatura_romana_in_perioad a_ pasoptista
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandr i
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alecu_Russo
http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Alexandrescu

Bibliografie: Literatura romana BAC 2009 ESEUL ,,Dacia literara capitolul Introductie
www.ro.wikipedia.org/wiki

Bibliografie

Manualul de limba i literatura romn, clasa a XIa

Istoria literaturii romne, Institutul de istorie literar i folclor al Academiei R.P.R.

Istoria critic a literaturii romne, Nicolae Manolescu

http://www.authorstream.com

http://www.referate.ro

23