STUDIU DE CAZ

Criticismul junimist

-JUNIMEAJunimea a fost o societate culturala

intemeiata in Iasi in anul 1863 din initiative a

cinci tineri intelectuali intorsi de la studii din
strainatate: Petre Carp, Vasile Pogor, Iacob
Negruzzi, Theodor Rosetti si Titu Maiorescu cel
care a devenit mentorul spiritual al Junimii.
Scopul initial a fost acela de a
organizaprelectiuni populare pe teme diferite
de interes larg prin care se urmarea educarea
gustului publicului, unificarea lumbii romane
litereare si interesul pentru literature.
In cadrul sedintelor tinute in casa lui
Titu Maiorescu la Iasi erau citite si discutate
operele unor tineri scriitori, iar cele mai
valoroase erau publicate in revista societatii
Convorbiri Literare aparuta la Iasi la 1 Martie
1867.

CASA POGOR DIN IASI

Revista Convorbiri Literare precum si societatea

Junimea a cunoascut cateva etape:
Prima etapa:a avut loc intre anii 1868-1874 cand s-au
elaborate principiile estetice si sociale, stapa fiind
importanta pentru caracterul polemic in domeniul limbii, al
literaturii si al culturii. Interesul pentru literature se
manifesta inca din 1865 cand se avanseaza idea alcatuirii
unei antologii de poezie romaneasca pentru scolari.
Aceasta i-a determinat sa citeasca in sedintele societatii
autorii mai vechi pe ale caror texte si-au exersat spiritual
critic si gustul literar.
A doua etapa dureaza din 1874 pana in anul 1885 cu
desfasurarea sedintelor Junimii la Bururesti, dar a
activitatii revistei la Iasi. Este o etapa de consolidare in
sensul ca in aceasta perioada se afirma reprezentantii
Directiei noi in poezia si proza romaneasca precum:
Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici si Ion Luca
Caragiale. Acum sunt elaborate studiile esentiale rin care
Titu Maiorescu se impune ca un autentific intemeietor al
criticii noastre literare moderne, fara insa a neglija
preocuparile din domeniul limbii literare:in 1860 se facuse
trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin. Maiorescu
sustine utilitatea imbogatirii vocabularului limbii romane
prin neologismele de origine romanica intr-un stiudiu din
1881 intitulat Neologismele.
A treia etapa (1885-1944 ) este numita etapa bucuresteana
deoarece este mutate la Bucuresti revista Convorbiri
Literare si intreaga societate Junimea.Aceasta etapa are
un character preponderant universitar prin cercetarile
stiintifice, istorice si filozofice.

SEDIUL JUNIMEADIN IASI

Gustul junimistilor este classic si

academic.Oameni de formatie universitara,
stapanind umanitatile vechi si moderne, ei sunt
inclinati a judeca dupa modele si a crede in valoare
canoanelor in arta.

(TUDOR VIANU)

PETRE CARP
Petre Carp s-a nascut la 28 iunie 1837 la Iasi
dintr-o veche familie boiereasca amintita de Dimitrie
Cantemir in Descrierea Moldovei.
A absolvit gimnaziul de la Berlin (1850) urmand
Facultatea de Drept si Stiinte Politice din cadrul
Universitatii din Bonn. In anul 1862 revine la Iasi si
contribuie la punerea bazei societatii Junimea(primavera
anului 1864).
Adept al ideilor junimistes-a remarcat ca unul
dintre fruntasii Partidului Conservator din acea perioada.
A fost ales in numeroase randuri deputat si
senator in Parlamentul Romaniei, iar dupa plecarea
domnitorului Cuza a fost ales de doua ori presedinte al
Consiliului de Ministri.
Acesta se stinge din viata la data de 19 iunie 1919
fiind inmormantat in comuna Tibanesti din judetul Iasi.

VASILE POGOR
Vasile Pogor(n.20 august 1833, Iasi;d. 20 martie
1906, Bucium, Judetul Iasi), fiu al comisului V. Pogor si al
Zoei Cerchez, a fost om politic, publicist si poet roman,
care a indeplinit in mai multe randuri functia de primar al
municipiului Iasi.
A studiat la pensionul Malgouverne din orasul
Iasi, dupa care(din anul 1849) si-a continuat studiile
secundare, apoi cele juridice la Paris.
Vasile Pogor a fost unul dintre fondatorii societatii
Junimea si al revistei Convorbiri Literare, unde a
colaborat cu versuri, scrieri in proza si traduceri. A tardus
din Horatiu, Goethe, Hugo, Gauthier, Baudelaire.
Putinle sale poezii originale (pastelul unei
marchize, Melancolia, Mahnitudo Parii, Sfinx egiptean s.a)
au totusi un aer de prospetime si o pronuntata nuanta de
umor.

IACOB NEGRUZZI
Iacob Negruzzi (s-a nascut la 31 decembrie 1842 la
Iasi si s-a stins din viata in data de 6 ianuarie 1932 la
Bucuresti) A fost Scriitor roman, fiul lui Costache Negruzzi.
Si-a facut studiile in Germania. A fost professor la
Facultatea de drept din Iasi si presedinte al Academiei
Romane. Membru fondator al societatii Junimea a condos
timp de peste 28 de ani revista Convorbiri literare.
Selectie lucrari:
Mihai Vereanu, roman, 1873
Copii de pe natura. Portrete satirice in proza si versuri,
1874
Hatmanul Baltag, opera bufa in colaborare cu I.L
Caragiale, 1883
Amintiri din Junimea. memorii, 1921.

THEODOR ROSETTI
Theodor Rosetti (n. in 5 mai 1837 la Iasi si a decedat
in 17 iulie 1923 la Bucuresti) a fost un publicist si om politic
roman, academician, licentiate in drept, prim-ministru al
Romaniei in perioada 1888-1889.
Dupa studii la Liov, Viena si Paris a facut cariera in
magistratura, a fost prefect de Vaslui, ministru, presedinte
al Consiliului de ministry (1888-1889), guvernator al Bancii
Nationale, Membru al Curtii Permanente de Arbitraj de la
Haga.
A fost totodata fondator al Junimii, autor de
eseuri aparute in Convorbiri literare, membru de onoare
al Academiei Romane.

TITU MAIORESCU
Titu Liviu Maiorescu s-a nascut la Craiova, la 15
februarie 1840.
Acesta a fost academician, avocet, critic literar,
eseist, esthetician, filozof, pedagog, politician si scriitor
roman, prim-ministru al Romaniei intre 1912 si 1914,
ministru de interne, membru fondator al Academiei
Romane, personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitul sec
X|X-lea si inceputul sec.XX. Maiorescu este autorul celebrei
teorii sociologice a formelor fara fond, baza Junimismului
politic si piatra de fundament pe care s-au construit
operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale si Ioan
Slavici.
S-a stins din viata la 18 iunie 1917, fiind
inmormantat la cimitirul Bellu din Bucuresti.
Titu Maiorescu a avut un rol definitoriu in cadrul
societatii Junimea imounandu-te ca adevaratul lui
conducator, iar in cadrul epocii drept indrumator cultural si
literar.
Domeniile de manifestare ale spiritului critic
maiorescian sunt numeroase: limba romana, literature,
cultura, estetica, filozofia. Studiile sale sunt de o
importanta majora pentru literature romana:
O cercetare critica asupra prozei romane de la 1867
Comediile domnului I.L. Caragiale(1885)
Directia noua in poezia si proza romana(1872)
Asupra poeziei noastre populare
Poeti si critici
Eminescu si poeziile lui