Razboiul este fenomenul cu cea mai ampla functie distructiva, cu cel mai pronuntat caracter

homicid, cu cele mai adnci implicatii asupra prezentului si viitorului omenirii.

Fiind un fenomen social deosebit de complex, o stare a societatii care angajeaza, intr-o
masura sau alta, toti factorii vietii sociale, razboiul poate fi abordat din unghiuri de vedere si in
modalitati metodologice foarte diferite. Astfel, istoria il studiaza sub aspectul desfasurarii si
succesiunii in timp, in ansamblul evolutiei diferitelor popoare, in diferite epoci, sociologia il
studiaza ca fenomen integral, in cadrul structurilor sociale si al dinamicii acestora, politologia il
cerceteaza sub aspectul determinarilor politice si al evolutiei relatiilor dintre state, iar stiinta
militara il studiaza sub aspectul modului caracteristic de aplicare a legilor, principiilor, formelor
si procedeelor luptei armate.
In prezent, razboiul este definit ca o confruntare violenta in care sunt angajate componentele
activitatii sociale: politica, economica, diplomatica, ideologica, psiho-morala, informationala,
elementul definitoriu principal fiind confruntarea militara - lupta armata - ca instrument al
promovarii intereselor statului.
O definitie mai cuprinzatoare ar trebui sa includa determinari cu privire la partile angajate in
conflictele militare, la caracterul puternic distructiv al luptei armate. Razboiul poate fi definit ca
forma cea mai violenta de manifestare a conflictului social intre grupari mari de oameni (state,
grupari de state, popoare, natiuni), organizate din punct de vedere militar care folosesc lupta
armata pentru atingerea unor scopuri politice, ceea ce imprima acestui fenomen un puternic
caracter distructiv.
Analiza continutului, trasaturilor si consecintelor razboaielor in epoca contemporana
presupune in mod necesar o abordare tipologica, deoarece astazi, mai mult ca aricnd, exista
deosebiri importante intre diferite tipuri posibile de razboaie.
In studiile politico-militare de specialitate se utilizeaza urmatoarele criterii dupa care sunt
clasificate razboaiele: scopul politico-militaro-strategic urmarit si principalele obiective ale
acestuia, care trebuie indeplinite; mijloacele (de lupta, lovire, actiune ) folosite; durata
confruntarilor, in mod deosebit a luptei armate; motivatia politico-militara (ideologica) a
confruntarilor de natura si valoare diferite; caracterul juridico-moral; fizionomia operationala a
tipurilor de confruntare in toate domeniile pe care le presupune razboiul.
Conflictele militare care s-au desfasurat dupa anul 1990 au oferit aspecte inedite in ceea ce
priveste cauzele, pregatirea, desfasurarea, finalizarea si consecintele acestora. Toate acestea au
pus in evidenta faptul ca razboiul, ca orice fenomen social, evolueaza att in plan conceptual,
ct si actional, in functie de factorii de risc interni si externi din spatiul geopolitic respectiv. Pe
baza acestor considerente, putem aprecia ca, in comparatie cu ceea ce a existat pna in ultimul
deceniu, privind domeniul de manifestare a conflictului armat, exista, in prezent, elemente
suficiente pentru a afirma ca un eventual razboi va fi unul modern prin toate componentele
sale. Razboiul modern este caracterizat cel mai mult prin: praguri diferite de violenta;
producerea diferita a confruntarilor din domenii si medii multiple; aplicarea unor legi si principii
proprii; alternarea formelor si procedeelor de ducere a razboiului; organizarea specifica si
specializarea stricta a fortelor si mijloacelor participante; limitarea actiunilor in timp si spatiu;
respectarea unor reguli si norme juridice speciale. Cnd pierderile umane sunt limitate, razboiul
imbraca forma unui conflictualitati ori amenintari politico-militare active.
Se apreciaza ca, in viitor, noul razboi poate fi definit de urmatoarele elemente: confruntarea
discreta, de multe ori banala", pe baza unei strategii adecvate, aplicate intr-un proces
reglatoriu; va evidentia o stare de pace incordata, dura si fierbinte"; starea de pace si cea de
razboi nu vor mai acea sensuri antimonice: pacea va coexista cu razboiul; ponderea mijloacelor
si actiunilor nonviolente va creste considerabil; fortele si mijloacele majore se vor angaja mai
mult in sfera informatiilor precum si a decriptarii si dejucarii (zadarnicirii) intentiilor
adversarului; nu se va desfasura intre marile puteri, ci in spatiul zonelor de interes, controlate
de acestea; durata confruntarilor poate creste considerabil, iar continuitatea actionala va fi
evidenta; conceptia va fi in sfera gndirii si actiunii umane, decizia va fi de natura
informationala, iar executia apartine mijloacelor ultraperfectionate, viabile, inteligente,
colective si de mare randament; in cadrul larg de masa, perceptia razboiului este simtita si
afecteaza, dar in plan actional victimele umane sunt reduse si nu se vede aproape nimic.
Esenta viitorului razboi va fi marcata, fara indoiala, de revolutia tehnico-militara, tehnologiile
avansate aparute schimbnd in profunzime mijloacele, modalitatile si tehnicile de actiune
militara si modificnd substantial, caracterul si fizionomia razboiului viitor.
Lupta armata si-a largit continutul si modificat fizionomia ca urmare a dezvoltarii mijloacelor
de lupta, a participarii la actiunile militare a unor structuri diversificate si specializate, a
imbogatirii teoriei si practicii militare. Astfel lupta armata a obtinut treptat dimensiuni si
caracteristici noi care au determinat aparitia unor concepte ca: lupta moderna, lupta armelor
intrunite, lupta integrata.
Redimensionarea continutului si fizionomiei luptei armate sunt determinate de o serie de
factori precum: caracterul dur al ciocnirii dintre parti, rezultat al intransigentei scopurilor care
anima partile aflate in conflict; mijloacele folosite de adversar; diversitatea de forme si
procedee de actiune militara; structura fortelor aflate in conflict. Continutul luptei armate, in
aceste conditii va putea fi dat, in principal, de multitudinea si eterogenitatea fortelor si
mijloacelor de lupta, care pot executa o gama foarte diversificata de actiuni militare, unele de
tip armat clasic, altele de tip guerila, ce in ansamblu contureaza un tablou specific infruntarii
armate cu agresorul.
Are loc un proces de intensificare a frecventei luptelor in localitati; in paduri, in teren muntos,
in conditii de vizibilitate redusa si pe timp de noapte, asigurndu-se posibilitatea folosirii unei
mari diversitati de procedee de lupta in vederea obtinerii succesului asupra adversarului.
Astazi apare in mod evident ca revolutia stiintifica si tehnica contemporana a imprimat luptei
armate dinamism, mobilitate si o mare eficienta. Este de asteptat ca in viitor acestor trasaturi
definitorii sa li se adauge altele, in special datorita amplificarii actiunilor pe verticala, din aer si
sporirii performantelor armamentului".
Privind demasificarea armatelor moderne - fenomenul se datoreaza faptului ca mijloacele de
lupta dispun de o tot mai mare selectivitate in alegerea tintelor si o precizie mare in executarea
loviturilor. Inlocuirea in lupta armata, a caracterului precumpanitor al dimensiunilor cantitative
cu cel al dimensiunilor sale calitative implica accentuarea inaltei specializari prin crearea unor
structuri operationale suple, dar avnd o mare putere de lovire, mobile si instruite ireprosabil.
Sub influenta factorilor determinanti ai evolutiei luptei armate moderne, in fizionomia acesteia
se manifesta o serie de tendinte, a caror principala caracteristica este dinamica lor accentuata.
Cmpul de lupta al secolului XXI va fi unul extins in care nici o zona nu va fi ferita de atacurile
precise nimicitoare. Anumiti specialisti militari prevad chiar ca batalia se va desfasura dupa
modelul celei navale la 360
o
. Extinderea cmpului de lupta in timp, spatiu si scop prin toate
resursele disponibile, va permite: varietatea operatiilor terestre, aeriene si maritime, a
operatiilor speciale, in timp si spatiu; demasificarea tintelor prin precizie si selectivitate care au
determinat trecerea de la loviturile (focul) de suprafata la cele punctuale si rasfrngerea
teatrului de operatii militare.



Bibliografie:
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/razboiul_asimetric_si_noua_fizionomie_a_conflictua
litatii_armate.pdf
http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2006/a9.pdf
http://www.actrus.ro/reviste/2_2001/c3.html