Rolul politicienilor în procesul de management strategic

Politicianul este cel însărcinat de către alegătorii săi să coordoneze interesele comunității sociale,
cel ce constată nevoile societății, cel ce transformă aceste nevoi în țintă politică și coagulează
acțiunea socială în direcția țintei propuse. Politicianul construiește viziuni și formulează obiective
asociate viziunilor sale asupra nevoilor societății, implementează mecanisme și proceduri sociale
de atingere a obiectivelor. Profesionalismul politicianului constă în a proiecta obiectivul și în a
conștientiza mijloacele de atingere a acestuia, însă nu și proiectarea mecanismelor și procedurilor
de implementare. Politicianul reprezintă interfața de aplicare a studiilor conform nevoilor
societății.
Politicienii sunt cei care definesc obiectivele strategice ale administraţiei, politicile publice care
trebuie implementate. Ei sunt îndreptăţiţi să facă acest lucru pentru că sunt reprezentanţii
poporului, aleşi în funcţii publice. Totodată politica poate exercita o presiune necesară asupra
birocraţiei, gata oricând să se extindă mai mult decât o cer necesităţile practice.
Politicienii sunt cei care ar trebui să reamintească administraţiei raţiunea ei de a exista - servirea
intereselor cetăţeanului şi să încurajeze promovarea valorilor comunităţii.
Teoretic politicienii aleşi de către comunitate trebuie să identifice alegerile colective şi să facă
alegerile potrivite dincolo de interese particulare, pe baza necesităţilor comunităţii. Ei au
responsabilitatea de a
Perioadele de timp incluse în documentele strategice sunt de multe ori prea reduse; politicienii nu
au răbdare pentru a vedea rezultate pe termen lung. Ei doresc rezultate imediate şi vizibile, pe care
să le poată prezenta publicului. Ca atare strategiile pe termen scurt sunt preferate celor pe termen
lung.
Cine este însă responsabil de proiectarea mijloacelor de aplicare a strategiei de atingere a
obiectivelor? Aici intervine mâna expertului. Cine este expertul? Expertul este persoana sau grupul
de persoane care desfășoară activitate de cercetare, dezinteresată de impactul rezultatului, care
identifică și analizează eficiența, aplicabilitatea și efectele strategiei de atingere a obiectivului
propus de politician. În situația în care politicianul ar fi chiar expertul în cauză, cercetarea sa ar
deveni subiectivă și influențată de nevoia de atingere a scopului, ignorând eficiența, aplicabilitatea
și efectele negative. Scopurile astfel ar fi stabilite în funcție de mijloacele de realizare și nu invers.