Consecintele marilor descoperiri geografice

Pe la mijlocul secolului al XVI-lea s-a incheiat prima faza, hotaratoare, a erei marilor descoperiri geografice. Contemporanii si-au dat seama imediat de importanta lor. Dar ei n-au sesizat decat rezultatele immediate, economice, politice sau religioase. Consecintele lor adanci, indepartate, s-au conturat in timp.Putine au fost evenimentele care, in aceeasi masura ca descoperirile geografice, sa fi zguduit si modificat structurile lumii, in toate ramuril vietii si activitatii umane, economica si politica, sociala, juridica si stiintifica.Cu marile descoperiri geografice a inceput era expansiunii coloniale. Descoperirile geografice au modificat structura comertului, au imprimat un avant deosebit dinamicii capitalului comercial si au oferit comertului un caracter mondial. Ele au pus fata in fata doua lumi: Europa si America, care s-au intrepatruns, s-au inraurit reciproc.Descoperirile si Conquista portugheza si cea spaniola au dus la construirea a doua imperii coloniale, ingloband uriase spatii maritime si comerciale. Imperiul colonial portughez Cucericea coastelor continentului african s-a realizat pas cu pas, lent, dar sistematic. Ajunsi la Capul Bunei Sperante, portughezii au dat peste spatii infinite, peste mari, oceane si tari necunoscute in care si-au impus dominatia si monopolul. Imperiul colonial portughez cuprindea coasta occidentala a Africii, de la Ceuta pana la Capul Bunei Sperante, coasta orientala a Africii, coasta Malabarului, Insulele Sonde, o parte din Moluce si Macao in China, iar in America- Brazilia.Organizarea acestui imperiu, mai degraba maritim decat colonial, a luat forma monopolului de stat. Regele era primul armator, el poseda la Lisabona cea mai importanta casa de comision si de export, dispunea de docuri si magazii proprii, unde erau stocate marfurilece soseau din Guineea sau din Indii. Datorita monopolului lor, portughezii au reusit sa aduca mari cantitati de mirodenii pe pietele europene si sa realizeze beneficii importante.La inceput, chintalul de piper care se vindea la Calicut cu 3 ducati, costa 80 de ducati la Alexandria. Portughezii, prin importuri masive, si-au permis sa-i reduca pretul. Ei il vindeau la Lisabona su 40, sau chiar 20 de ducati. Brazilia, descoperita din intamplare, nu a constituit, la inceput, decat un sector mediocru in economia portugheza. Portughezii si-au disputat mai apoi stapanirea ei cu francezii, care au aparut in regiunea meridionala de coasta in 1504.Numai victoria portughezilor din 1563 a deschis calea monopolului lusitan, cea a exploatarii lemnului brazil.In Brazilia, portughezii au dat peste populatii primitive, tupi-guarani, ges sau tapuyani, arawaki si caribi, divizate in numeroase triburi cu obiceiuri si dialecte distincte. Populatia tarii nu era numeroasa, poate 1 milion de oameni. Albii erau putini, dar numarul lor a crescut la vreo 25000 de suflete la sfarsitul secolului al XVI-lea.
1

Imperiul colonial spaniol

Intr-o jumatate de secol spaniolii au descoperit si cucerit un teritoriu urias care se intindea din California si pana in Chile si care cuprindea: Nueva Espana( Mexicul), Castilla de Orocoasta Americii centrale de la Honduras pana la Darien, Nueva Castilla si Nueva Toledo, adica partea de nord si cea de sud a Perului, apoi Tierra Firme sau Costa Firme, adica Panama, Nueva Granada- Columbia, Venezuela, Nueva Extremadura- Chile si Antilele. Dupa primul soc al Conquistei , popoarele amerindiene au fost supuse unor grele incercari- unele au dus la dizolvarea propriei lor istorii- generate de ciocnirea violenta intre generatii, forme de organizare si mentalitati diferite, de dominatia straina cu consecintele ei fatale dar si de factorii biologici.. Atasarea continentului american la lumea atlantica europeana s-a facut cu pretul unor mari suferinte si al unor distrugeri in masa a populatiei.Indienii, obisnuiti de generatii cu o viata relativ facila, intr-un mediu geografic cald, cu nevoile lor limitate la minimum, nu au rezistat la munca fortata, la eforturile fizice deosebite, din mine, din spalatoriile de aur, din morile de indigo sau de pe plantatiile de trestie de zahar, ceea ce a dus la o scadere masiva si rapida a populatiei, in special in Mexic si Peru.Indicele mare al mortalitatii indienilor se exlica si prin socul microbian generalizat, prin maladiile aduse de europeni pe continentul americam, boli fata de care amerindienii, neimunizati, erau cu desavarsire lipsiti de aparare. In desfasurarea Conquistei spaniole in Lumea Noua s-au comis crime abominabile, un clerigo dominican, Las Casas consacrandu-si viata apararii indienilor impotriva violentei, a nedreptatilor.Un efect neasteptat este interzicerea sclavajului indiandar care a pus problema utilizarii muncii sclavilor negri. Flamandul Laurent de Gouvenot obtine licenta de a importa din Africa 4000 de negri. A fost inceputul celui mai infam comert din istorie. Convietuirea si osmoza Mutatiile social-economice, politice si schimbarile religioase au lasat o puternica amprenta asupra vietii indienilor. Ei erau considerati o rasa inferioara, dispretuiti, tinuti deoparte sau izolati in mod constient.Pana la 1513 era interzis spaniolilor sa se casatoreasca cu fete indigene, dar lipseau cu desavarsire femei albe. Timp indelungat concubinajul a fost unica forma a raporturilor dintre spanioli si indiene. Copii rezultati din asemenea legaturi, mestizos, chiar daca erau adoptati de tatii lor, nu-si gaseau loc nici in comunitatea albilor, nici in cea a indienilor. Cele doua continente, Europa si America, in urma descoperirii lor reciproce, au fost supuse unei osmoze inestimabile.Din Europa s-au introdus in America, pentru hrana sau ca animale de transport si de tractiune: boul, calul, magarul, porcul, oaia, pasarile de casa. Un numar nesfarsit de vite si de cai au gasit o hrana substantiala in uriasele spatii ale noului

continent. Pasunile erau abundente, de o mare valoare nutritiva si, in consecinta, cirezile si hergheliile s-au dublat in scurt timp, inundand in cateva decenii continentul american. Modificarea fizionomiei cunoscute a Terrei echivala ca inmultirea resurselor. Au sporit sortimentele de marfuri in circulatie. Ele sunt mai variate, caci provenienta lor este si ea mai variata. Marfuri si alimente necunoscute sau cu circulatie restransa pana atunci( cacao, ciocolata, zaharul, tutunul, ceaiul, opiuetc.) sunt vehiculate dintr-un colt al lumii la celalalt.A crescut considerabil volumul marfurilor negociate si din acest motiv se vor modifica treptat si preturile. Circumnavigatia Africii a permis aprovizionarea directa a europenilor cu aromate, cresterea volumului afacerilor si scaderea pretului colonialelor. O singura corabie portugheza cuprindea mai multa marfa decat o caravana intreaga, marfa era cu mult mai ieftina si se vindea mai ieftin. Mirodeniile au inceput treptat sa devina articole de consum curent. S-a largit considerabil suprafata cunoscuta si cercetata a Pamantului: de la 1/10 pe la 1400, la 6/10 pe la 1600 Marile descoperiri geografice si-au pus amprenta si asupra vietii politice a statelor europene. O data cu trabsformarea Portugaliei, dar mai ales a Spaniei in mare putere, antrenata in politica mondiala si cu tendinte de dominatie universala, celelalte state au presimtit gravitatea consecintelor si au actionat pentru a nu se lasa distantate de rivali.Nesfarsite razboaie pentru suprematie continentata si coloniala au inceput. Marile descoperiri au modificat viziunea omului despre lume, au risipit iluziile cosmografiei medievale si au dezvaluit proportiile adevarate ale globului pamantesc. Ele au produs mutatii in mentalitati, stiinta, idei.O mare varietate de plante, alimentare sau medicinale, o lume noua, exotica, devine obiect al studiului asiduu al calatorilor, al misionarilor etnografi.Lingvistica profita si ea de pe urma lucrarilor elaborate de calatori, istoriografi sau misionari, care permit reconstituirea unor limbi sau dialecte disparute sau in circulatie. Descoperirile geografice au permis omenirii ca, in limitele spatiului pamantesc biruit, sa recunoasca cu mandrie si curaj propria sa marire.

Bibliografie: S. Goldenberg; S. Bellu, Epoca marilor descoperiri geografice, Humanitas 2002