"Orizont si stil" de Lucian Blaga, critica

In problemele de filozofie a culturii, Lucian Blaga si-a stabilit de multi ani un domiciliu
intelectual, recunoscut sub forma stimei dezinteresate. Neavand nici vreo frantura de catedra
universitara, care sa-i puna la dispozitie dintre studentii proprii specia comentatorului mbulzit, si
nici alta situatie de influenta nlauntrul tarii, ceea ce pe cale de autoritate sociala i-ar fi asigurat un
fel de consideratie globala, el a putui recolta admiratiile cele mai pure. E fericita mpreurarea,
cred, daca acestora li se mai adauga una.
!u "Orizont si "til", filozoful rom#n muta mai departe zarile c$estiunii pe care la noi a pus-o
nsusi cu zece ani n urma, in "%ilozofia "tilului". &rin stil se ntelege ndeobste modalitatea
artistilor de a se e'prima ( prin "stil cultural", perspectiva n care artistii fraternizeaza cu oamenii
de stiinta c$iar pozitiva, ntelegem larga unitate spirituala la care participa nestiut domeniile cele
mai felurite ale cunostintii, nc$egare secreta a spiritului colectiv ntre anumite $otare geografice
sau istorice. &roblema urmarita de Blaga n noua sa lucrare este aceea a factorilor stilistici. )esi
moderna, ca de altfel ntreaga filozofia culturii, c$estiunea puterilor agente, care provoaca stilurile
gandirii omenesti, a ispitit numeroase cugete europene. Impreurarea face pe filozoful nostru sa nu
piarda niciodata din vedere separatia stricta dintre contributiile altora si ale sale. *estul de a marca
punctul despartirii de teoriile anterioare mi se pare aproape pilduitor pentru acei carturari ai nostri
care si trag sentimentul grav al "specialitatii" din compilari didactice.
&ana acum se socotea de anumiti ganditori, citati cu toata onestitatea de autor, ca stilurile
culturii snt un fel de proiectii ale constiintei, categorii adica ale spiritului constient + unificatoare
si subsumante. )upa Blaga, principiul lor sta n regiunile ine'plorabile + sau numai nee'plorate
ndestulator, sa indice factorii stilistici pe de o parte, dar n acelasi timp ,si structura proprie a
inconstientului, cititorul ncearca o nedumerire la acest capitol. !are este provenienta
orizonturilor spatiale si temporale , )aca, de e'emplu, peisaul nu sta cu ideea de spatiu n raport
de cauza la efect, ce anume mpreurare a sadit n inconstient o anume perspectiva a spatiului, care
sa aiba puterea de factor stilistic , &ree'ista aceste tipuri orizontice nu numai culturii determinate
sau "dubletelor" lor constiente, dar c$iar continuturilor lor , %raze ca "subconstientul isi creeaza
singur un orizont spatial -n mod analogic. si temporal, n.r./, "cum melcul si cladeste casa de var"
nu pot stinge ntrebarile de mai sus. "i nedumerirea, pe care ele o e'prima, pune n discutie atat
aportul lui Blaga de lumina asupra continuturilor inconstientului, cat si parte din contributia sa la
teoria stilurilor de cultura. !aci pe buna dreptate, n asemenea conditii, ne putem ndoi daca
anumite atitudini de spirit creator colectiv se ntemeiaza suficient pe factori neantemeiati decat pe
o comparatie. Este adevarat ca el nu considera stilurile n functie e'clusiva de realitatile
orizontice, dar + dupa cum se va vedea numaidecat + restul celorlalti factori au o e'istenta
relationala cu orizonturile, ncat ceea ce ar zdruncina ntamplator pe acestea ar fi cauza de
perturbatiuni si n celelalte.
In concurs ntamplator cu orizontul spatial si temporal lucreaza la structura culturii "accentul
a'iologic". 0n orizont oarecare poate fi consimtit sau respins. Europenii gotici au ca si inzii
aceeasi perspectiva a infinitului si totusi culturile lor se deosebesc esential. )e ce , &entru ca
europeanul si socoteste orizontul ca o "valoare pozitiva", iar indul si+l neaga. )aca observam
bine, a consimti sau a respinge, a te aproba sau a te nega ntr-una din aplecarile spiritului,
nsemneaza a manifesta constient acordul sau dezacordul cu tine nsuti. E timpul sa ne ntrebam.
mai sunt factorii stilistici atributele inconstientului , Ne mai gasim adica la punctul de unde am
plecat cu Blaga , ntrebarile acestea privesc psi$ologia abisala. 1ltele vin sa intereseze teoria
stilurilor de cultura. )aca "accentul a'iologic" se clarifica prin raportare la orizontul spatial,
neantemeierea acestuia decat pe o figura literara nu primeduieste tot ceea ce e'ista n functie de
el ,
1semenea rationamente se pot face si n legatura cu "atitudinea anabasica si catabasica", al
treilea factor stilistic, nu nsa cu "nazuinta formativa", adica al patrulea si ultimul. 2anunc$iul
acesta de forte agente asupra stilurilor + ale inconstientului + constituiesc "matca stilistica".
2odul lor de conlucrare este capricios, ne spune si dovedeste Blaga. "!at priveste factorii primari
-cei aratati, n.r./, sa retinem, insista el, de o parte discontinuitatea lor si posibilitatea de a varia
independent unul de celalalt...", cum este cazul culturii gotice si indice, care asemanandu-se prin
orizontul spatial se despart prin "accentul a'iologic".
Lipsa de corelatie necesara ntre factori este sustinuta de autor cu admirabila usurinta si
convingator. )ar ipoteza lui Blaga asupra inconstientului era nfatisarea "cosmotica", spre
deosebire de cea $aotica a psi$analistilor. 2odul neregulat de a se combina al "orizonturilor" cu
"accentul a'iologic", cu "atitudinea anabasica si catabasica", ca si cu "nazuinta formativa" nu ne
apropie de "$aosul" psi$analist ,
Oricum ar fi, "Orizont si "til" este un studiu care poate numai neancadrat n 3rilogia !ulturii,
la care lucreaza autorul, naste ntrebari fara raspuns( nu este intelectual care sa nu astepte bucuros
ca noua lucrare a lui Lucian Blaga, asezata la locul cuvenit n ar$itectura trilogica anuntata, sa-i
arate ca presupusele lacune nu erau ale studiului, cat ale cititorului.