Evolutia tematica a calitatii vietii Conceptul de calitate a vietii a devenit scopul preocuparilor politice, ideologice, fiolozofice si in special sociologice

in anii 60-70 in Occident si a cunoscut o popularitate speciala si in Romania anilor 70-80 si apoi dupa Revolutie. Se disting 3 etape ale evolu iei social-economice a lumii occidentale! ". etapa efortului de reconstruc ie economica si social-politica, #. etapa $oomului economic! sf anilor %0, dar mai ales anii 60-70., 3. etapa noului stres economic si a e&pansiunii la ultimele limite ale cuprinderii economiei de pia a! anii 80-'0. (ematica calit) ii vie ii care a e&plodat in anii 60-70 in Occident, a reprezentat o reac ie pozitiva de ie*ire dintr-o neprev)zuta criza umana a civiliza iei capitaliste aflate in rapida e&pansiune. +nii 60 si prima parte a anilor 70 au reprezentat pt tarile occidentale o perioada distincta. ,up) stresul celui de al doilea r)z$oi mondial si al perioadei de refacere, popula ia a cunoscut o cre*tere rapida si su$stan iala a standardului de viata. -umea occidentala a cunoscut un ritm rapid de cre*tere economica. -ipsa competi iei f)cea ca aceasta cre*tere economica sa para dura$ila. (otodat) aceasta cre*tere economica a eli$erat .nsemnate resurse economice pt o larga gama de programe noneconomice. /n prim pas a fost dezvoltarea statului $un)st)rii, care a oferit un sentiment de securitate popula iei si a creat un circuit important in satisfacerea nevoilor umane, in afara economiei propriu-zise. 0enera ia care s-a confruntat cu restrictiile impuse de raz$oi s-a trezit in fata unei e&plozii a oportunit) ilor. 1conomia era centrata spre satisfacerea nevoilor materiale, iar e&plozia ofertei dus la o anumita saturare a cererii. S-a conturat ideea ca economia nu poate satisface toate nevoile si ca pe langa economie tre$uie dezvoltate si alte tipuri de activitati, cum ar fi cele noneconomice, care sa satisfaca noile nevoi ale populatiei. +ceste nevoi pareau a fi realizate in afara sistemului economic. (ematica calitatii vietii a reprezentat o reactie constructiva. Resursele crescute e&ploziv si care nu erau inalt solicitate pareau a fi disponi$ile pt im$unatatirea calitatii tuturor sferelor de viata. Scopul era de a duce o viata in care nu e&ista gri2a zilei de maine, o viata de munca mai umana si mai satisfacatoare. Oamenii pretuia mult mai mult o munca inalt satisfacatoare uman, decat una mai $ine platita. 3rin anii 60 s-a produs o intreaga miscare sociologica centrata pe identificarea stilurilor de alternative de viata. Stilul de viata standard era considerat un produs al economiei de piata! munca castig4castig pt consum. 3ornind de la acest principiu, devine clar cum sistemul economiei de piata induce un supraconsum in anumite zone!

unde productia este profita$ila, oferta este su$stantiala5 la randul ei, oferta dezvolta nevoile corespunzatoare ei, care, in final, genereaza un consum accentuat. ,e aici rezulta ca in timp ce nevoile materiale sunt e&ecesiv acoperite, cele nonmateriale, noneconomice raman sla$ satisfacute. 3e de alta parte, pentru a-si satisface nevoile proprii, individul este presat sa munceasca pentru a o$tine resurele necesare. +sadar, nevoile materiale artificial ridicate genereaza o presiune spre supramunca, spre munca e&ecesiva, care deformeaza calitatea vietii umane. +cest stil de viata avea un efect destructiv nu numai asupra vietii individului, ci si asupra vietii colective, asupra intregii planete. 1l duce la o supraproductie materiala, lucru care genereaza puternic resursele naturale limitate si distruge mediul. 1ra deci necesara o moderare a cresterii indistriale pentru a evita efectele ei destructive asupra umanitatii, aceasta facandu-se prin reducerea consumului. +nii 60 poti fi considerati o perioada in care s-a lansat un nou tip de umanism 6Orice doctrin) care are .n centru $un)starea i demnitatea omului, concepie i care militeaz) pentru dezvoltarea li$er) a personalit)ii umane7. Omul incearca sa se ragaseasca pe el insusi, sa-si identifice nevoile autentic umane, sa-si regandeasca si reconstruiasca propria viata dupa o noua logica. Omul doreste sa se repuna in centrul universului, sa-si reconstruiasca intreaga lume dupa propria sa masura. +nii 80-'0 ! au produs o neasteptata sc8im$are de perspectiva in societatea occidentala. (oate programele de umanizare a societatii si de reorientare a vietii individuale si colective, programe aparent solide si dura$ile, prectic au disparut. Cresterea economica a devenit pro$lematica, fiind supusa unui stres tot mai accentuat. 9oua con2unctura economica a inlaturat interesul pt dezvoltare umana si stiluri alternative de viata, punandu-i din nou pe oameni la munca. Se produce o e&tensie e&traordinara a ofertei economice. Sistemul economic tinde sa preia rapid satisfacerea multor nevoi care pareau mai inainte imposi$il de satisfacut prin mecanismele economiei. :nclusiv consilierea in momentele dificile, ingri2irea sociala, cultura, linistea sufleteasca, armonia, dezoltarea personala, toate pot fi realizate prin mecanismele economiei de piata care poate oferi in principiu orice serviciu, la o calitate ridicata si un pret scazut. Conceptul de nevoie noneconomica pare a-si fi pierdut sensul, orice nevoie poate fi satisfacuta de catre piata. ,ezvoltarea rapida a statului $unastarii in anii %0-70 a insemnat promovarea unor mecanisme pu$lice, diferite de cele ale pietei, de satisfacere a unui larg set nevoi. 0ri2a si responsa$ilitatea statului pt satisfacerea unor nevoi ale indivizilor creste. Cel putin partial, statul se retrage din functia de a acoperi unele tipuri de nevoi. :nvatamantul gratuit este tot mai mult inlocuit de un sistem care isi deversifica resursele financiare. Suportul de soma2 a devenit tot mai modest si mai limitat in timp pt a incura2a reintrarea pe piata muncii.

:n locul umanismului radical, inalt structurat, fondat in principal pe programul calitatii vietii, s-a instalat o noua paradigma teoretica , desemnata de conceptul de postmodernism! omul decade din postura sa de centru al universului, cu am$itia de a-l modela dupa propria sa masura si devine o parte a unui comple& confuz. ;iata umana inceteaza a mai fi o$iectul unui program de organizare coerenta, prin promovarea logicii nevoilor autentic umane. 3ostmodernismul poate fi considerat ca e&primand sociologic si filozofic spiritul noii epoci.