METODA OBSERVAȚIEI

Definiție: metoda de cercetare stiintifica ce isi propne sa analizeze

corpontamentele pe care le au oamenii in diferite situatii.
Este o metodă de obținere a informațiilor prin intermediul simțurilor.
Foloseste ca instrument : grila de observatie

Clasificare în funcție de modul în care se desfășoară și se înregistrează

datele
· a. Observația structurată
· b. Observația nestructurată
· c.  Observatia nedistorsionata 
· d.  Observatia participativa 
· E. Observația neparticipativă

a.Observația structurată
· Presupune cunoastere prestabilita a fenomenelor cercetate, ceea
ce presupune ca instrument grila de observație pentru inregistrarea
datelor. Se urmărește analizarea, explicarea și interpretarea
faptelor.

b. Observatia nestructurata – este utilizată atunci când cercetătorul nu

cunoaște fenomenele care se vor produce în cadrul demersului de
cercetare și nu poate utiliza un instrument prestabilit pentru
înregistrarea informațiilor.

c. Observatia nedistorsionata : - are succes in sociologie, se foloseste

de tehinca moderna. Presupune utilizarea unor instrumente
speciale aparate de înregistrare audio sau video, oglinzile
semitransparente, un sistem de televiziune cu circuit închis.
d. participativa – presupune prezenta cercetatorului in grupul studiat cu
sau fara  a-I anuna pe mebrii grupului în privința intențiilor sale de
cercetare.
e. nonparticipativa – nu presupune participarea cercetatorului în
grupul observat.
d. Observația participativă – participarea directă a cercetătoruli.
Există 4 situații
· Sub acoperire : - cercetătorul nu isi dezvaluie indentitatea dar
participa la activitati.
·   Deontologic intern : membrii grupului nu stiu ca sunt alesi,iar el
nu se implica in activitatea grupului din motive deontologice sau
morale.
·   Deontologic externa : in grup se cunoaste statutul cercetatorului
iar el se implica in activitatea grupului. 
· Observațieparticipativă neutră – cercetătorul este văzut de
membrii ca fiind în afara grupului, iar acesta nu se implica in
activitati.
Deontologia : codul moral al unei profesii sau meseri.

Avantajele observației
· are caracter flexibil, permitând o noua perspectiva asupra unor
fenomene studiate anterior;
· furnizeaza date bogate într-o perioada scurta de timp;
· are o mare validitate ecologica (datele sunt luate din viata reala, nu
sunt schimbate cu nimic);
· observatorul nu lucreaza cu categorii teoretice prestabilite si el este
acela care construieste teoriile ce vor genera, lega, diferitele
categorii relationale;
· observatia permite accesul la fenomene care sunt si mai putin
evidente prin alte tehnici si poate fi replicata (repetata).

Limitele observației/ Dezavantaje

· dificultatea de a controla toate variabilele implicate în fenomenul
 investigat (exista variabile perturbatoare);
· daca prima veriga a procesului de cercetare (De ce se realizeaza
observatia?) nu este bine formulata ea poate duce la urmarirea
unor aspecte irelevante sau chiar gresite;
· categoria de subiecti poate fi incorect aleasa;
· este o metoda costisitoare financiar, din punct de vedere al timpului
si personalului calificat necesar;
· calitatea rezultatelor obtinute prin metoda observatiei depinde de
experienta si abilitatea observatorului.
INSTRUMENTE DE OBSERVAŢIE
GRILA DE OBSERVAŢIE
· Grila de observație este un insrument relativ simplu în care sunt
trecute, într-o formă organizată, diferite tipuri de comportamente
pe care vrem să le observăm.
· Observația propriu-zisă constă tocmai în notarea ordinii, a
numărului de comportamente de un anumit tip pe care le-am
prevăzut în grilă, și eventual, a caracteristicilor acestora.
· Avantajul grilei de observatie este ca ofera acelasi cadru de
referinta unor observatii diferite.
· ex:Identificam tipul de temperament al unei persoane:
· gasim în viata situatii relevante - situatii de asteptare, conflictuale -
situatii test;
· aceste situatii evidentiaza particularitatile persoanei, pe care le
putem clasifica mai usor;
· ele cuprind indici de temperament pe care îi putem sintetiza, îi
putem condensa într-o grila de observatie a comportamentului.
· ex:Identificam tipul de temperament al unei persoane:
· gasim în viata situatii relevante - situatii de asteptare, conflictuale -
situatii test;
· aceste situatii evidentiaza particularitatile persoanei, pe care le
putem clasifica mai usor;
· ele cuprind indici de temperament pe care îi putem sintetiza, îi
putem condensa într-o grila de observatie a comportamentului.
· Grila de observatie a comportamentului este un tabel cu 2 intrari:
· coloana 1: faptele de conduita pe care le condensam
(comportamentul).
· linia 1: atitudinile, trasaturile dezvaluite de acest comportament.
Marcam cu "x" semnificatiile posibile pentru fiecare fapta de
conduita în una sau mai multe coloane de atitudini, iar cu "xx"
gradul maxim de plauzibilitate.