CRITICISMUL

JUNIMIST
Introducere Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o
asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob
Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Titu
Maiorescu.
Acestia dezbat probleme culturale semnificative epocii:
probleme de ortografie si limba, organizarea unor conferinte prin
care sa raspandeasca in public o serie de cunostinte
istorice/politice/economice si de cultura. Junimea reprezinta cea mai
importanta grupare literara din cea de a doua jumatate a secolului al
19-lea.
 Obiective
Obiectiv general: raspandirea culturii si a frumosului
in arta in randul maselor.
Obiective lingvistice:
⥋ Inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin
⥋ Combaterea scrierii etimologice
⥋ Imbogatirea limbii cu neologisme preluate din limbile
romanice
⥋ Combaterea traducerilor mot-a-mot
⥋ Combaterea “betiei de cuvinte”
Obiective sociale:
⥋ Sustinerea independentei intelectuale ale poporului roman
Obiective culturale:
⥋ Combaterea formelor fara fond

Obiective literare:
⥋ Raspandirea spiritului critic
⥋ Incurajarea progesului literaturii nationale
⥋ Sustinerea originalitatii
⥋ Crearea si impunerea valorilor nationale
Petre P Carp
Vasile Pogor
Iacob Negruzzi
Theodor Rosetti
Titu Maiorescu
 Petre P Carp
Nascut pe 29 iunie 1837 la laşi a murit pe 19 iunie 1919, in Tibănesti, judetul lași. A fost un politician
român, membru marcant al Partidului Conservator . Este trimis încă de copil la Berlin (1850) unde invata la Liceul
Francez .
În anul 1858 se vede la Facultatea de Drept și Stiinte Politice din cadrul Universității din Bonn. In anul
1862 revine la lași si contribuie la punerea bazei societății Junimea (primavara anului 1864). A participat activ la
indepărtarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea României. La 11 februarie 1866 a fost numit
secretar intim al Locotenenței domneşti iar ulterior secretar al Agenţiei diplomatice a României la Paris (mai 1867 –
iulie 1867). Adept al ideilor „junimiste” s-a remarcat ca unul dintre fruntaşii Partidului Conservator din acea
perioadă. A fost ales în multe rânduri deputat în Parlamentul României. A îndeplinit numerose funcții politice in
cadrul guvernelor care au succedat la conducerea țarilor dupa plecarea domnitorului Cuza.

Vasile Pogor
Iacob Negruzzi
Theodor Rosetti
$wa

Petre P Carp

Vasile Pogor
Vasile Pogor s-a născut la data de 20 august 1833 în oraşul lași, ca fiu al comisului V. Pogor şi al Zoei Cerchez.
A studiat la pensionul Malgouverne din oraşul laşi , dupăcare (din anul 1849) şi-a continuat studiile secundare, apoi cele
juridice la Paris.
Vasile Pogor a fost unul dintre fondatorii societății Junimea şi ai revistei Convorbiri literare, unde a colaborat cu
versuri, serieri în proză și traduceri. A tradus din Horatiu , Goethe, Hugo, Gauthier, Baudelaire ș.a. Ulterior, Vasile Pogor a
fost şi deputat, devenind din anul 1891 membru fondator al Partidului Constitutional ("junimist"). A trecut la cele veşnice la
data de 20 martie 1906 in localitatea Bucium.

Iacob Negruzzi
Theodor Rosetti
Titu Maiorescu
$wa

Petre P Carp
Vasile Pogor

Iacob Negruzzi
Iacob Negruzzi (1842-1932) a fost scriitor, dramaturg, critic literar, jurist, professor , politician, preşedinte al
Academiei Române. Este cel de-al doilea fiu al lui Costache Negruzzi si al Mariei Gane. În anul 1853 este trimis de tatăl său în
Germania la studii. Aici face liceul, împreună cu fratele său Leon, iar din anul 1859 studiază dreptul, obținând doctoratul (1863).
În anul 1863, impreună cu Petre P. Carp , Titu Maiorescu , Vasile Pogor si Theodor Rosetti pune bazele societății
culturale „Junimea" si ale revistei sale „Convorbiri literare" , pe care o conduce timp de 28 de ani (1867-1895). lacob Negruzzi a
fost un excelent conducător de revistă, un organizator plin de talent, el atrăgând aici spiritele cele mai alese, al căror talent era
descoperit cu o intuiție sigură. Ca scriitor, debutează în anul 1866, in „ Foaia societății pentru literatura şi cultura română în
Bucovina".

Theodor Rosetti

Titu Maiorescu
$wa

Petre P Carp
Vasile Pogor
Iacob Negruzzi

Theodor Rosetti
Theodor Rosetti (1837-1923) a fost unul dintre cel mai împortanți oameni politici ai veacului
al XIX-lea. S-a numărat printre fondatorii Societății literare Junimea, contribuind la dezvoltarea
spiritului critic in literatura romanească. Magistrat de elită , Rosetti a fost membru al Curții
Permanente de Arbitraj International de la Haga .
Tot odata , Theodor Rosetti se numara printre fondatorii Societății literare Junimea in 1863,
participind si la intocmirea principalelor linii de directie pentru Convorbiri literare" și „Timpul” .
Marele istoric Nicoale Iorga a apreciat activitatea politică a lui Theodor Rosetti, afirmând despre
acesta că era ”un exemplar de cea mai mare demnitate personală,unită cu cea mai desăvârşită
simplicitate”.
Titu Maiorescu
$wa
Petre P Carp
Vasile Pogor
Iacob Negruzzi

Theodor Rosetti

Titu Maiorescu
Anii 1860 au mai insemnat pentru Maiorescu "prelectiunile populare", intemeierea Junimii
impreuna cu prietenii sai I. Negruzzi, Petre P. Carp, V. Pogor si Th.Rosetti, inceperea activitații de avocat,
directoratul la Scoala Normala "Vasile Lupu" din Iași, inființarea, in1867, a revistei Convorbiri
Literare .Maiorescu reprezinta noua generatie junimista, cu o noua conceptie asupra vietii sociale
siculturale romanesti.
Titu Maiorescu a avut un rol definitoriu in cadrul societatii “Junimea” impunandu-se ca
adevaratul lui conducator ,in cadrul epocii drept indrumatorul cultural si literar . A avut preocupari
multiple in ceea ce privește literatura si limba romana. In cadrul literaturii a fost atat critic cultural, cat si
literar. In calitate de critic cultural, TituMaiorescu directioneaza atat limba si literatura, cat si civilizația
prin lucrarile sale.
“O cercetare critica asupra prozei romane de
la 1867”
Cea dintai lucrare critica literara a lui Maiorescu ,studiul “O cercetare critica asupra
poeziei romane de la 1867”,conține “didactic si limpede estetica maioresciana ,ramasa
neschimbata pe toata intinderea activitatii criticului “, cum afirma George Calinescu.
Criticul incepe prin a stabili faptul ca fiecare arta are un material de lucru ,numai poezianu
are un material specific , caci cuvintele sunt destinate comunicarii. Rolul poeziei este
Acela de a se deștepta “prin cuvintele ei imagini sensibile in fantezia auditoriului”.
In concepția lui Maiorescu, poetul trebuie sa desfașoare o adevarat lupta pentru
sensibilizarea cuvantului, care tindea catre abstractizare.Criticul enumera ,oferind exemple
cateva modalitați de sensibilizare a cuvantului: ”alegerea cuvantului celui mai
putinabstract” ,utilizarea adjectivelor si adverbelor –“epitete ornante”,a personificarilor ,a
comparatilor si a metaforelor.
Maiorescu incheie prima parte a studiului prin realizarea unei distincții clare intre
politica ,”product al rațiunii” si poezie,”product al fanteziei”. Condamnate de catre critic
sunt “poeziile politice” si cele “rele istorice” pentru ca sunt “lipsite de sensibilitate
poetica”.
 Viziunea in arta
În sculptură și arhitectură ideea era foarte simplu, parerea se inclina catre
antichitate. ,,Junimea" nu admitea ca valoare estetică decât puritatea simetria
templelor ateniene, dar şi arhitectura egipteană, piramidele etc., ca eexprimare a
puterii, a veşniciei. În rest,înlăturau cu dispreț orice altă formă arhitecturală.
Când vorbim de pictura insa, ideile „Junimii”erau destul de vagi şi chiar
variate. În genere, „Junimea” înclina pentru pictură Renascentista italiana, dar nu
era entuziasmată de acea epocă. Mulți iubeau pictura flamandă, iar alții, ca dl.
Pogor, adorau pictura veche germană. Exista o teorie generală, anume că o creatie
artistică, oricare ar fi ea, se naşte şi iese din sufletul artistului, asupra căruia natura
înconjurătoare, prin urmare,nu poate să aibă decât o slabă influenţă.
 Fondarea
Junimii
Anii 1860 au mai însemnat pentru Maiorescu ,,prelecțiunile populare",
întemeierea Junimii împreună cu prietenii săi I. Negruzzi, Petre P. Carp, V. Pogor
și Th.Rosetti, începerea activităţii de avocat, Normală directoratul la
Şcoala ,,Vasile Lupu" din lași, înființarea, în 1867, a revistei „Convorbiri
Literare".
Deşi perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epocă de
împlinire a idealurilor paşoptiste, totuși unele accente se schimbaseră. Maiorescu
reprezintă noua generație, junimistă, cu o nouă concepţie asupra vieţii sociale și
culturale românești.
Pe planul ideologiei politice, Maiorescu este un conservator, adept al
unei evoluții naturale, organice și temeinic pregătite, adversar al formelor fără
fond", al căror rechizitoriu îl face în articolul din 1868, ,,În contra direcției de
astăzi în cultura română”.
Etapele Junimii
Etapa „ieșeană”
Etapa cu dublă desfășurare
Etapa „bucureșteană”

Pagini din revista “Convorbiri Literare”

 Etapa „ieșeană”
1863 – 1874
- încep „prelecțiunile populare” care aveau rolul de a forma gustul unui public receptiv la noile
forme culturale
- se impune un nou tip de orator
- întâlnirile Cenaclului „Junimea” se desfășurau în casa lui Vasile Pogor, din Iași
- se înființează revista „Convorbiri literare”, în 1867
- Titu Maiorescu descoperă talentul lui Mihai Eminescu și îl invită pe acesta să facă parte
din„Junimea”. La rândul său, Eminescu îl va coopta pe Ion Creangă, care prima dată va citi, în cadrul
cenaclului, povestea „Soacra cu trei nurori”

Etapa cu dublă desfășurare

Etapa „bucureșteană”
$wa

Etapa „ieșeană”

Etapa cu dublă desfășurare

1874 – 1885
- Titu Maiorescu se mută la București, deoarece primește portofoliul de Ministru al Instrucțiunii
Publice, de asemenea, o mare parte a membrilor „Junimii” intră în politică, de partea Partidului
Conservator
- redacția revistei „Convorbiri literare” rămâne la Iași, sub conducerea lui Iacob Negruzzi
- continuă seria „prelecțiunilor publice”
- este perioada în care „Junimea” atinge apogeul faimei sale în epocă și în care sunt publicate
operele cele mai importante ale membrilor săi, inclusiv ale „Marilor clasici” ai literaturii române:
Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.

Etapa „bucureșteană”
$wa

Etapa „ieșeană”
Etapa cu dublă desfășurare

Etapa „bucureșteană”
după 1885
- societatea se mută la București odată cu plecarea din Iași a celor mai mulți dintre junimiști
- este etapa în care „Junimea” cunoaște declinul, activitatea societății restrângându-se treptat la
domeniul universitar
- în 1889 se vor stinge din viață trei membri importanți ai societății „Junimea”: Mihai Eminescu,
Veronicla Micle și Ion Creangă
TRASATURILE
JUNIMISMULUI
Inclinatia spre filozofie
Spiritul oratoric
Clasicismul
Ironia
Spiritul critic
 Inclinatia spre filozofie
Intelectualii foarte cultivati,toti junimistii au
fost oamei cu o pregatire filozofica,la curent cu
evolutia stiintei sia literaturii.
Spiritul oratoric
Clasicismul
Ironia
Spiritul critic
$wa

Inclinatia spre filozofie

Spiritul oratoric
Junimea a dezaprobat modul de a vorbi in public al generatiei
anterioare,care contribuie la crearea unei frazeologii
demagogice.Cuvantarle junimistilor se caracterizeaza printr-un sever
control al expresiei.Ei creeaza un nou stil oratoric ,caracterizat prin
rigurozitate si laconism.

Clasicismul
Ironia
Spiritul critic
$wa

Inclinatia spre filozofie

Spiritul oratoric

Clasicismul
Junimistii au incurajat promovarea literaturii
clasice,intelegand prin aceasta atat literatura ce apartinea
curentulu clasic propriu-zis,cat si operele contemporane ce
intruneau prin valoarea lor artistica elementele clasice.

Ironia
Spiritul critic
$wa

Inclinatia spre filozofie

Spiritul oratoric
Clasicismul

Ironia
Junimistii cultivau umorul si ironia.Ei aveau convingerea
ca nu se poate construi nimic pe o baza noua fara a distruge mai
intai,cu ajutorul ironiei,prejudecatile si ideile gresite.Una dintre
tintele ironiei lui Maiorescu a fost”betia de cuvinte”.

Spiritul critic
$wa
Inclinatia spre filozofie
Spiritul oratoric
Clasicismul

Ironia

Spiritul critic
Anii 1860 au mai insemnat pentru Maiorescu "prelectiunile populare", intemeierea Junimii
impreuna cu prietenii sai I. Negruzzi, Petre P. Carp, V. Pogor si Th.Rosetti, inceperea activitații de avocat,
directoratul la Scoala Normala "Vasile Lupu" din Iași, inființarea, in1867, a revistei Convorbiri
Literare .Maiorescu reprezinta noua generatie junimista, cu o noua conceptie asupra vietii sociale
siculturale romanesti.
Titu Maiorescu a avut un rol definitoriu in cadrul societatii “Junimea” impunandu-se ca
adevaratul lui conducator ,in cadrul epocii drept indrumatorul cultural si literar . A avut preocupari
multiple in ceea ce privește literatura si limba romana. In cadrul literaturii a fost atat critic cultural, cat si
literar. In calitate de critic cultural, TituMaiorescu directioneaza atat limba si literatura, cat si civilizația
prin lucrarile sale.