Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE


ŞI ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

BAEȘ CORINA

“MIJLOACELE DE COMUNICARE INTERNAȚIONALĂ “

Referat

Lector: _____________ (semnătura)

ILAȘCIUC A., lector.

CHIŞINĂU, 2019

1
CUPRINS

1. INRODUCERE …………………………………………………………………………

2. Geneza comunicării internaționale……………………………….......................................

3. Mijloacele de comunicare internațională…………………………………………………

4. Funcțiile mijloacelor de comunicare internaționale………………………………………...

5. CONCLUZII GENERALE ………………………………………………………………

6. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………….

INTRODUCERE
2
Actualitatea și importanța temei: Comunicarea internațională, exprimând și promovând
pregnant opțiunea umanității spre apropiere, cunoaștere și conlucrare, asigură schimbul
informațional la scară planetară între state, entități și cetățeni. În virtutea acestei misiuni, ea este
tratată drept substanța și catalizatorul relațiilor internaționale, liantul parteneriatelor
multinaționale și al proiectelor regionale, promotorul cooperării interumane. Comunicarea
internațională reprezintă una dintre dimensiunile raporturilor interstatale, alături de cele
diplomatice, economice și militare, estimează cercetătoarea italiană Patrizia Laurano.
Comunicarea respectivă, notează ea, se realizează prin „producerea și orientarea informației în
scop persuasiv și e ghidată de sferele politică și militară”
Scopul cercetării: Analiza și specificarea mijloacelor de comunicare internațională.
Obiectivele cercetării: -a defini conceptul de comunicare internațională, a introduce punctele de
vedere a cercetatorilor în relații internaționale și a determina mijloacele de comunicare
internațională.
Metodele de cercetare ale lucrării.
Mеtоdа аnаlizеi istоriсе, fоlоsită cu scopul cercetării genezei comunicării internaționale în
contextul relaților internaționale.
Mеtоdа аnаlizеi lоgiсе (аnаlizа dеduсtivă, induсtivă, gеnеrаlizаrе, еtс.), utilizаtе соnstаnt ре
întrеgul соnţinut аl cercetării date şi în sресiаl, lа аnаlizа şi еfесtuаrеа sintеzеi informației despe
subiectul abordat.
Mеtоdа dе аnаlizа sistеmiсă а făсut роsibilă аnаlizа generală a mijloacelor de comunicare
internațională și rolul acestora în societate.
Mеtоdа оbsеrvаţiеi а реrmis evidențierea cât mai calitativă a informației colectate şi formularea
concluziilor obiective.
Cuvinte-cheie: Comunicare internațională, internet, chat-ul, e-mail, comunicare de presă.

3
Comunicarea internațională însumează ansamblul de fluxuri informaționale interactive, generate
pe piața mondială de actanții relațiilor interstatale și instituționale bilaterale și multinaționale și
de actorii raporturilor interumane. Ea a fost și este articulată în schimbul informațional dintre
statele-națiuni și organismele internaționale ca sisteme sociale deschise, precum și între acestea
și subsistemele intrasocietale componente și oamenii (cetățenii) care le formează. Comunicarea
internațională asigură interconexiunile lor informaționale pe mapamond, vizibilitatea entităților,
transferul de valori politice, economice, sociale și culturale. Ea este un element esențial al
„restrângerii lumii” (R. Robertson) și al dezvoltării sustenabile. Comunicarea internațională
conferă sistemului planetar valențele „satului global” (M. McLuhan), inclusiv predictibilitatea și
transparența scontată.1
Dimensionarea și afirmarea comunicării internaționale s-a produs în timp. Viziunile savanților
asupra parcursului istoric al comunicării internaționale sunt divizate. Astfel, un șir de cercetători
de notorietate, între care H. Mowlana, N. Schoonraad, E. Bornman&Z. Lesame, M. Stephens
ș.a., consideră că acest tip de comunicare a existat odată cu declanșarea proceselor de socializare
umană în cele mai simple entități și de schimb de produse și idei între acestea. În context,
cercetătoarea britanică Daya Kishan Thussu relevă că asemenea schimb informațional, fie și în
stadiul germinal, a fost prezent deja în Roma Antică, Persia, China, India din epoca respectivă.
Cercetătoarea amintește, în acest sens, de împăratul indian Ashoka care, în sec. III înainte de
Cristos, difuza informații scrise pe lespezi de piatră în întreaga Asie de Sud, Afganistan și Sri
Lanka. Ea mai face referință la practica Chinei din vremurile dinastiei T’ang (618-907 după
Cristos) care în anul 618 răspândea peste hotarele țării o publicație oficială scrisă manual – ti pao
(jurnal oficial). Profesorul australian Ingrid Volkmer promovează un alt punct de vedere. Ea
opinează că noutățile au căpătat caracter internațional abia în sec. XV, când comercianții din
Antwerpen, Venezia, Nürnberg făceau schimb de scrisori pentru a reglementa raporturile lor
economice.
Internetul ofera un mod mai simplu de a avea acces la toate facilitatile unei comunicari rapide la
un cost redus.

E-mail - Cel mai popular mod de a schimba informatia prin Internet o reprezinta e-mail-ul.
Pentru a putea avea acces la acest serviciu utilizatorul trebuie sa aiba un cont ce se poate crea in
mod gratuit la unul dintre ofertantii de servicii Internet (www.yahoo.com, www.home.ro, etc.).
Cu ajutorul acestui cont se pot trimite mesaje de tip scrisoare care sa contina eventual si fisiere
atasate. Aceste fisiere, in format electronic, pot contine date sau chiar poze ori inregistrari audio-
video. 

1
ABERCROMBIE, Nicholas. Television and Society. Cambridge: Polity Press, 1996. 228 p.
4
Chat-ul Cu ajutorul chat-ului doua sau mai multe persoane pot intra in legatura in timp real.
Astfel, se creaza o legatura asemanatoare cu cea telefonica intre mai multe persoane aflate on-
line. Spre deosebire de telefon acestea comunica prin mesaje scrise. Modul de functionare este
simplu, utilizatorul intra intr-o camera virtuala pe care o creaza singur si poate invita pe oricine
in acest loc in scopul comunicarii. De asemenea, el poate sa intre intr-una din camerele
disponibile (publice sau private), la cele private avand nevoie de invitatie, pentru a comunica cu
ceilalti. In ultima vreme au aparut multe servicii de tipul instant messaging ce realizeaza legatura
intre doua sau mai multe persoane aflate la distanta.2

Cel mai complex mod de utilizare a Internetului o reprezinta cel de conducere a unei afaceri
sau de oferire a unor servicii guvernamentale pentru cetateni. Noii termeni de e-gouvernment, e-
business, business-to-business, business-to-customer patrund din ce in ce mai adanc in constiinta
oamenilor. Majoritatea marilor companii de IT s-au orientat pe oferirea de programe specializate
pentru trecerea la noua era digitala. In acest fel, guvernele pot oferi servicii de neimagniat inainte
cum ar fi votul electronic, eliberarea de permise de conducere, participarea la dezbaterile
parlamentare si nu in ultimul rand oferirea de informatii. Se pot gasi numeroase exemple de
agentii guvernamentale care folosesc World Wide Web ca vehicul de transfer al informatiilor in
programe guvernamentale, servicii culturale, economice si alte elemente unice ale regiunii din
care fac parte. Yahoo! popularul instrument de cautare prin Internet este legat cu paginile
guvernamentale din peste 170 de tari. Un impresionant numar de parlamente nationale si-au creat
propriile pagini de Web.

Cele mai apreciate portaluri si motoare de cautare www.google.com Este considerat cel mai
bun motor de cautare, avand in baza sa de date posibilitatea de gasire a rezultatelor din peste un
miliard de pagini de pe Internet. www.yahoo.com Primul portal din istoria Internetului creat de
David Filo si Jerry Yang in 1994. A devenit astazi unul dintre cele mai populare portaluri de pe
Web. Un numar din ce in ce mai mare de utilizatori pleaca in explorarea Web-ului de la aceasta
pagina. www.msn.com Portal oferit de Microsoft care merge pe ideea de a oferi utilizatorului tot
ce isi poate dori intr-un singur loc. Deosebire fundamentala fata de portalurile de tip Yahoo ce se
bazeaza pe un motor de cautare. www.altavista.com Un portal general ce poate fi folosi cu
succes pentru cei ce prefera portalurile bazate pe un motor de cautare. Alte portaluri de pe
Internet mai sunt si: www.excite.com; nt.excite.com; www.lycos.com; www.alltheweb.com;

https://www.academia.edu/3812434/Glocal_Communication_Communicating_Global_Ideas_with_Local_Audienc
e (vizitat 26.02.2020 19:00)
5
www.snap.com; www.financialaid.com; www.hotbot.com; www.e-cyc.com; www.webtop.com;
www.go2net.com; www.about.com; www.facility.com; www.xrefer.com.

Tipurile și funcțiile mijloacelor de comunicare

Mijloacele de comunicare reprezintă diversitatea căilor de transmitere a fluxului de informație


către receptori.

Mijloacele de comunicare au o uriasa forta de influentare a consumatorului de informatie, a


publicului. Acest lucru este valabil atat in domeniul comercial, cat si in cel al vietii publice si
politice. Mai mult decat atat, se remarca faptul ca tehnicile din domeniul comercial sunt
transferate in zona politicului.

Tipologizarea generală a mijloacelor de comunicare se referă la 2 tipuri:

- Mijloace scrise
- Mijloace orale

În același timp dezvoltarea și progresul tehnic a dus la faptul că unii cercetători din domeniu
încearcă să lărgească tipologia mijloacelor de comunicare, clasificându-le în umătorul fel:

- Mijloace exclusiv scrise (ziarele, revistele, comunicatele de presă, e-mail)


- Mijloace exclusive orale (radioul)
- Mijloace audio-vizuale (televiziunea)
- Mijlaoce de exterior sau Outdoor media (panouri publicatare, publicitate pe căi de
transport, obiecte comerciale)

O altă tipologizare se referă la gradul de noutate și complexitate. În acest sens distingem:

- Mijloace tradiționale (ziarele, radioul, televiziunea)


- Mijloace moderne (Interentul, televiziunile digitale, complexe multimedia)

Dacă e să facem abstracție de tipologizare, și să caracterizăm toate mijloacele de comunicare


modernă, putem atinge următoarele:

- Televiziunea care se manifestă prin canalele mass-media, buletinele de știri, corporațiile


media mari precum BBC, CNN sau invers grupuri media locale.
- Internetul cu toate posibilătățile oferite: rețelele de socializare, portale media, tehnici de
telefonie video la distanță (skype, google hangouts), e-mail, emisiune live etc.
- Media publicitară stradală
- Presa scrisă
6
- Radioul
- Comunicare Interpersonala poate la fel servi ca un mijloc de informare

Dacă e să abordăm Comunicarea Internațională cu elemente politice trebuie să menționăm:

- Mijloace diplomatice deschise și secrete de transmitere a informație

La nivel de comunicare internațională scrisă putem menționa următoarele căi:

- scrisori oficiale
- solicitari
- note informative
- rapoarte
- emailuri
- Comunicatul de presa.

Comunicare Internațională Orală:

- convorbirea directa (fata în fata)


- convorbirea telefonica
- sedinta.
- conferinta
- întâlnirea la nivel înalt.
- Briefingul
- Interviul
- Conferinta de presa

Cateva functii ale mijloacelor de comunicare sunt:

- Functia de informare. Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si Internetul sunt canale


care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie fundamentala a omului modern:
informarea.
- Formarea, influențarea și manipularea opiniei publice este o altă funcție ce trece
dincolo de cea de informare. Aceasta influenteaza, orienteaza si dirijeaza opinia publica,
interesele si motivatiile oamenilor, constiintele chiar dincolo de propria vointa.

7
- Functia de interpretare. In calitate de consumatori de informatii, puteti fi ajutati direct
in interpretarea unor evenimente prin productii specifice de tipul editorialului sau al
comentariului 3
- Functia instructiv-culturalizatoare sau functia educativă Acest lucru se realizeaza
prin difuzarea de informatii, cunostinte cultural-stiintifice.Prin functia instructiv-
culturalizatoare, comunicarea in masa contribuie la stabilitatea societatii.
- Functia de divertisment. Radioul si televiziunea realizeaza numeroase emisiuni de
divertisment. Acestea sunt cele mai ieftine mijloace de divertisment, in comparatie cu
participarea la concerte si alte spectacole

CONCLUZIE: Comunicarea nu mai reprezinta doar un simplu proces si cu atat mai mult
intr-un mediu international, in care comunicarea este cu mult mai complexa decat ne-am
putea imagina. Intelegerea unor elemente ca rasa, nationalism, istorie, teritoriu, religie,
limba si a altor caracteristici culturale distincte este necesara pentru o comunicare corecta
si eficienta in mediile internationale.
Globalizarea/glocalizarea comunicării internaționale ca provocări ale „comprimării
lumii” a conferit valențe noi schimbului mondial de informații. Astfel, pe de o parte,
comunicarea internațională, continuând să se dezvolte în matricele tradiționale
(inter/trans/multinaționale), a valorificat o platformă nouă – mass-media de talie globală
Acestea, la rândul lor, pentru a răspunde oportunităților sociale locale, au manifestat
interes pentru regionalizarea produselor lor informaționale. Pe de altă parte, mediile
regionale/transregionale treptat au depășit ariile statutare de acțiune, obținând ramificații
internaționale de ordin structural, instituțional și/sau conținutal (de tipul Euronews, Al
Jazeera etc.). Globalizarea/glocalizarea, totodată, a menținut esențele și finalitățile
comunicării internaționale, și anume: de a fi liantul între națiuni, entități, oameni.
Fluxurile informaționale, altă dată având vectori clari (preponderent Nord-Sud, Vest-Est),
devin omnidirecționale și mai aproape de echilibrul și diversitatea aspirată de o bună
parte a umanității pe parcursul ultimelor decenii.

3
http://uis.unesco.org/ (vizitat 26.01.2020
8
BIBLIOGRAFIE

1. FIORANI, Eleonora. La comunicazione a rete globale. Per capire e vivere la


mutazione di epoca. Milano: Lupetti, 1998. 186 p.
2. FORTNER, Robert S. International Communication. History, conflict and control
of the global metropolis. Belmont: Wadsworth Publ., 1993. 390 p.
3. GIANNI, di Giuseppe. CNN International: l’informazione planetaria. Roma:
Capone Ed., 1992. 119 p.
4. Global Culture. Media, Arts, Policy and Globalisation / ed. by Crane Diana,
Kwashima Nobuko, Kawasaki Ken’ichi. London-New York: Routledge, 2002.
286 p.
5. GUOLO, Renzo. La societa mondiale. Sociologia e globalizzazione. Milano: Ed.
Angelo Guerini, 2003. 142 p