Sunteți pe pagina 1din 6

Dreptul securității sociale

Prof. dr. Luminița Dima

Unitatea de învăţare I
POLITICI ŞI SISTEME DE SECURITATE SOCIALĂ.
DREPTUL SECURITĂŢII SOCIALE

Cuprins:

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1


1.1. Politici şi sisteme de securitate socială
1.1.1. Noţiunea de securitate socială
1.1.2. Conţinutul politicilor de securitate socială
1.1.3. Sisteme de securitate socială. Trăsături
1.1.4. Apariţia şi evoluţia sistemelor de securitate socială
1.2. Dreptul securităţii sociale
1.2.1. Trăsături
1.2.2. Obiectul de reglementare
1.3. Bibliografie pentru Unitatea 1

Obiectivele unităţii de învăţare 1

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:


 identificaţi sensurile noţiunii de securitate socială;
 cunoaşteţi trăsăturile, apariţia şi evoluţia sistemelor de securitate socială;
 cunoaşteţi obiectul de reglementare al dreptului securităţii sociale:
raporturile de asigurări sociale şi raporturile de asistenţă socială.

1.1. Politici şi sisteme de securitate socială

1.1.1. Noţiunea de securitate socială


Din punct de vedere conceptual, notiunea de securitate sociala reprezinta deopotriva o optiune
politica, concretizata in principii, norme constitutionale si ulterior in legislatia subsecventa, cat si
un sistem de drepturi pozitive concretizat in reglementarile in vigoare traduse in drepturi si
obligatii la un moment istoric dat.
Acest termen a fost utilizat pentru prima data in SUA, in 1935, insa comunitatea internationala a
statelor a consacrat acest concept ca realitate juridica abia in 1948 prin Declaratia Universala a

1
Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima
Drepturilor Omului, in cuprinsul careia s-a prevazut ca fiecare individ, ca membru al societatii,
are dreptul la securitate sociala.
Politica de securitate sociala reprezinta atitudinea statului la un moment dat in raport cu
riscurile sociale. Securitatea sociala se concretizeaza in mecanismele institutionale prin care se
urmareste repararea consecintelor pagubitoare produse individului de anumite evenimente
calificate drept riscuri sociale. Astfel, elementul principal al unei politici de securitate sociala il
reprezinta riscul social. Semnificative din acest punct de vedere sunt prevederile Conventiei
Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) din 1952, care enumera principalele riscuri sociale
dupa cum urmeaza:
 boala
 maternitatea
 invaliditatea
 batranetea
 accidentul de munca si boala profesionala
 decesul
 protectia juridica a urmasilor
 sarcinile familiale
 somajul

1.1.2. Conţinutul politicilor de securitate socială

Securitatea sociala s-a dezvoltat in 2 directii principale:


- extinderea obiectului interventiei de la un numar limitat de riscuri la orice eveniment
susceptibil de a afecta securitatea sociala a individului („extensiune pe orizontala”)
- cresterea masurilor de protectie, de la cele cu caracter reparator sau indemnizator
(prestatiile dupa producerea riscului) la cele preventive, de prevenire a producerii
riscurilor („extensiune pe verticala”).

1.1.3. Sisteme de securitate socială. Trăsături

Un sistem de securitate sociala reprezinta ansamblul normelor juridice din domeniul securitatii
sociale.
Sistemele de securitate sociala au trasaturi comune:
- urmaresc garantarea unei anumite securitati economice a persoanelor protejate .
- dpdv al punerii in aplicare, presupun o redistribuire de ordin financiar a unor fonduri
constituie fie din prelevari bugetare, fie din contributia beneficiarilor acestei prestatii.

1.1.4. Apariţia şi evoluţia sistemelor de securitate socială

2
Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima
a) Primul sistem de securitate sociala
A fost implementat in Germania de catre cancelarul Otto von Bismarck si s-a concentrat initial,
asupra masurilor de asigurare a muncitorilor impotriva accidentelor de munca. Nu intamplator,
demersul constitutirii unui sistem legislativ in acest domeniu apare in Germania, fiind intr-o
stransa legatura cu noua conceptie legata de rolul statului in acest domeniu.
Aceasta conceptie a fost ilustrata pe plan legislativ prin 3 legi privind:
(i) asigurarile de boala
(ii) asigurarile pentru accidente de munca
(iii) asigurarile pentru invaliditate si batranete
Caracteristicile sistemului lui Bismarck:
- singura categorie protejata: muncitorii industriali cu un venit profesional sub plafonul
stabilit de lege
- indemnizatiile acordate erau proportionale cu veniturile profesionale, deoarece aveau
rolul de a substitui acest venit
- participarea la acest sistem era obligatorie
- finantarea sistemului se facea si prin asigurarea unei subventii de la bugetul de stat.

b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935


A aparut odata cu legea redresarii industriei, dupa criza economica din anii 1929-1933 (perioada
de somaj devastator) si a reglementat un sistem de indemnizatii pentru someri. Legea
reglementa, totodata, si politici de asistenta sociala a persoanelor marginalizate si asigurari de
batranete si deces pentru familiile salariatilor.
Aceasta lege a constituit un promotor al programelor moderne de securitate sociala, imbogatind
demersurile teoretice ulterioare legate de sistemul securitatii sociale.

c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938)


Principalul element de noutate al acestei legi a fost intentia de a inlatura complet starea de
nevoie a persoanelor lipsite de mijloace materiale necesare sustinerii traiului, devenind astfel
prima forma a consacrarii dreptului oricarui cetatean la securitate sociala.
Beneficiarii acestui sistem erau toti membrii societatii care realizau venituri sub nivelul minim
prevazut de lege, iar cuantumul prestatiilor era fix si uniform, avand drept scop asigurare a unui
nivel vital si nu asigurarea unui venit de substituire a venitului profesional.
Finantarea acestui sistem se realiza prin aplicarea unui impozit pe venit.

d) Raportului lordului Beveridge


Este un studiu intocmit de lordul Beveridge in 1942 referitor la situatia economico-sociala din
Anglia, si avea drept scop extinderea politicii de securitate sociala la nivelul intregii populatii,
promovand astfel ideea unui drept la securitate sociala. Numarul riscurilor la care facea referire
era foarte mare, iar prestatiile oferite de sistem erau uniforme.
Ca urmare acestor demersuri, societate internationala a concretizat ideea de drept al fiecarui
cetatean la securitate sociala prin declaratii politice si analize.

3
Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima
Intrebări:

1. Ce este securitatea socială?


2. Ce riscuri sociale cunoaşteţi?
3. Prin ce se caracterizează primul sistem de securitate socială implementat în Germania de
către cancelarul Otto von Bismarck?

1.2. Dreptul securităţii sociale

1.2.1. Trăsături

Dreptul securitatii sociale s-a desprins ca ramura distincta de drept prin evolutia sa de la o forma
de protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate, la o forma de protejare
impotriva a unor categorii din ce in ce mai largi de riscuri ale societatii si de garantare a unui
nivel economic minim pentru toti membrii societatii.
Trasaturi:
(i) Izvor juridic
Normele de securitate sociala emana de la puterea publica, fiind cuprinse in acte normative.
Doar in mod exceptional, normele de securitate sociala pot fi si rezultatul acordului partilor (de
exemplu, schemele de pensii ocupationale).
(ii) Domeniu de aplicare
Dreptul securitatii sociale are caracter teritorial, normele sale aplicandu-se numai in limitele
teritoriului national, atat asupra cetatenilor romani cat si asupra cetatenilor rezidenti (aplicare in
spatiu).
Fiind norme de oridine publica, normele dreptului securitatii sociale sunt de imediata aplicare,
astfel ca ele se aplica si pentru acele situatii care s-au nascut sub imperiul legii vechi, dar care
continua sa-si produca efectele in prezent (aplicare in timp).
(iii) Ramura de drept public
Sistemele de securitate sociala sunt concepute pe ideea realizarii unui serviciu public si
functioneaza ca un serviciu public. Tehnicile juridice folisite sunt cele specifice ramurii de drept
public (ex: caracterul obligatoriu al platii contributiei, modalitatile de urmarire a contributiilor
datorate). Actele juridice prin care se stabilesc drepturile de securitate sociala au caracter
administrativ.

1.2.2. Obiectul de reglementare

Obiectul de reglementare al dreptului securitatii sociale este format din ansamblul raporturilor
juridice de: (i) asigurare sociala si (ii) asistenta sociala.

4
Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima

(i) Raporturile de asigurare sociala

Raporturile de asigurare sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica, se sting in
legatura cu acoperirea unor riscuri sociale expres prevazute de lege .
a) Subiectele raportului de asigurare:
- asiguratul : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asigurari: va fi, de regula, statul (prin organele competente)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic de tip comutativ):
- dreptul asiguratilor la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiei
de asigurari de a plati aceste indemnizatii
- obligatia asiguratilor de a plati contributia de asigurari sociale si dreptul corelativ al
institutiilor de asigurare de a pretinde plata acestor contributii
c) Raportul de asigurare se naste, de regula, ex lege. Exista totusi si anumite categorii de
persoane pentru care asigurarea nu este obligatorie, dar care se pot asigura pe baza de
contract (ex: persoane fizice autorizate se pot asigura pentru accidente de munca,
somaj, etc).
d) Obiectul raportului de asigurare consta in furnizarea unor prestatii ce reprezinta venit de
inlocuire a castigului profesional si care au la baza contributia asiguratilor.

Exemple: sistemul asigurarilor pentru pensii, sistemul asigurarilor pentru somaj, sistemul
asigurarilor pentru sanatate, sistemul asigurarilor pentru accidente de munca si boli
profesionale.

(ii) Raporturile de asistenta sociala

Raporturile de asistenta sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica si se sting in
legatura cu dreptul cetatenilor de a avea un minim necesar sustinerii traiului, daca se afla in
imposibilitatea de a-si procura in mod licit sursele materiale pentru a trai si cu obligatia statului
de a garanta acest venit persoanelor aflate in nevoie.
a) Subiectele raportului de asistenta:
- beneficiar : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asistenta: va fi intotdeauna statul (prin organele specializate)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic unilateral):
- dreptul persoanelor asistate social de a solicita pretatiile in bani sau in natura, stabilite
de lege si obligatia corelativa a statului de a acorda aceste prestatii
c) Raportul de asistenta se naste, exclusiv, in temeiul legii.
d) Obiectul raportului de asistenta consta in acordarea unor prestatii suplimentare
non-contributive in bani sau in natura care nu servesc inlocuirii castigului
profesional, ci asigura un venit minim garantat necesar sustinerii traiului. Cuantumul

5
Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima
prestatiilor acordate este fix si uniform si nu presupune in mod obligatoriu prestatii
succesive.

Exemple: ajutorul social, alocatia de stat pentru copii, alocatia pentru sustinerea familiei.

Test de autoevaluare 1.1.

Încercuiţi răspunsul corect sau combinaţia de răspunsuri corecte:

1. Prestaţiile de asigurări sociale sunt:


a) prestaţii care asigură un venit minim necesar susţinerii traiului şi au la bază contribuţia
asiguraţilor;
b) prestaţii noncontributive care asigură un venit minim necesar susţinerii traiului;
c) prestaţii ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional şi au la bază contribuţia
asiguraţilor;
d) prestaţii noncontributive ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional.

2. Prestaţiile de asistenţă socială sunt:


a) prestaţii care asigură un venit minim necesar susţinerii traiului şi au la bază contribuţia
asiguraţilor;
b) prestaţii noncontributive care asigură un venit minim necesar susţinerii traiului;
c) prestaţii ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional şi au la bază contribuţia
asiguraţilor;
d) prestaţii noncontributive ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional.

1.3. Bibliografie pentru Unitatea 1

1. Al. Athanasiu, Dreptul securităţii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarcăș Costea, Dreptul securității sociale. Colecția curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. Ţiclea, L. Georgescu, Dreptul securităţii sociale. Curs universitar. Ediţia a VII-a, Ed.
Universul Juridic, 2016;
4. M. Țichindelean, Legislația asistenței sociale, Ed. Universul Juridic, 2016.