Sunteți pe pagina 1din 13

Etapele scrierii unui

proiect din fonduri


europene
Curs Maia Pisaniuc
Fazele proiectului
• Concepţia
• Planificarea
Implementarea
• Încheiere/evaluare

I. Constă din clarificarea ideii care va sta la baza propunerii de proiect. Aici la
acest punct trebuie definit
Ce vrem să facem?
Cu cine vrem să lucrăm? Cum vrem să facem?
De ce resurse avem nevoie?
Este necesar ca în această etapă să acţionăm în concordanţă cu strategia
organizaţiei sau a comunităţii pe care o reprezentăm.
În caz contrar se poate vorbi despre un proiect punctual care nu se încadrează în
strategia organizaţională, ci vine în întâmpinarea unei nevoi de moment
identificate la nivelul organizaţiei sau a comunităţii sau ca răspuns a unei
posibilităţi de finanţare.
Scopul
• Scopul proiectului trebuie să fie unul general în care să se
regăsească elemente din obiectivele urmărite de finanţator prin
programul de finanţare – de aici trebuie să reiasă că există o
corelaţie între obiectivele urmărite de finanţator, programul de
finanţare şi propunerea de proiect înaintată de noi.
• De exemplu, în cazul proiectului în cadrul căruia edităm acest
suport de curs – Facilitator comunitar – scopul proiectului a fost -
Implementarea funcţiei de facilitator comunitar în vederea
sprijinirii şi stimulării proceselor dezvoltării rurale.
• Din acest scop cei care evaluează proiectul pot să tragă
următoarele concluzii:
• este un proiect de dezvoltare rurală şi,
• prin acest proiect se propune îmbunătăţirea calităţii resurselor
umane implicate în procesul dezvoltării rurale.
Obiectivele proiectului
• Obiectivul proiectului trebuie să fie atât de concret încât măsura
îndeplinirii sale să fie cuantificabilă. Pentru a vorbi de grupul
ţintă trebuie să facem o delimitare în sensul de grup ţintă direct
şi grup ţintă indirect.
• Din grupul ţintă direct al unui proiect fac parte cei care
beneficiază în mod direct de pe urma proiectului. Prin grup ţintă
indirect înţelegem beneficiarii proiectului care vor profita de
rezultatele acestuia dar nu în mod direct.
• Este bine ca în cazul elaborării proiectului să reuşim să
aproximăm prin cifre numărul concret atât al grupului ţintă
direct, cât şi al celui indirect.
• Următorul element ce trebuie să se regăsească în orice proiect
este un plan de activităţi în care se specifică durata derulării
proiectului şi se descrie fiecare activitate în parte.
Activități realizate
1. Identificarea activităţilor ce vor conduce la realizarea jaloanelor. Se va continua astfel schema
de organizare a planului de lucru, cunoscută în limba engleză ca work breakdown structure
(WBS), însoţită de o listă a activităţilor. Se va continua cu alte detalii specifice fazei iniţiale a
proiectului. Nu se recomandă prezentarea prea detaliată a activităţilor, lăsându-se echipei de
implementare o astfel de sarcină şi, în acelaşi timp, libertate.
2. Stabilirea dependenţelor dintre activităţi.
3.Alocarea a 4 sau 5 resurse pe activitate. Nu se intenţionează abordarea exhaustivă a tuturor
resurselor solicitate de proiect. Fiecare resursă va fi referită ca un nume de profesie,
echipament, spaţii necesare înfăptuirii proiectului. Nu se recomandă specificarea unor nume de
persoane sau mărci de echipamente. În unele programe astfel de „precizări” pot conduce la
scoaterea din competiţie a proiectului propus. Pentru cei ce apelează la soft specializat, cum ar
fi Microsoft Project, în acest moment se poate obţine deja o primă formă a planului proiectului.
4.Estimarea duratei fiecărei activităţi şi stabilirea datei de start a proiectului, dacă nu se va obţine
din dependenţele formulate anterior.
5.Atribuirea cantităţilor de resurse necesare pentru fiecare activitate.
6.Analiza programării calendaristice şi efectuarea unor schimbări ale duratelor,
• dependenţelor, resurselor şi datelor de start.
 formularea cât mai simplă a numelui activităţii, prin cel mult 30 de caractere;
 dacă numele activităţii este compus sau complex, descompuneţi activitatea.
 Exemplu:
„Amenajare spaţii şi dotare cu echipamente” este un caz tipic de activitate compusă şi complexă, cu
explicaţiile:
1. numele este prea lung;
2. „Amenajare spaţii” dă dovada complexităţii, separarea acestora;
4. „Dotare cu echipamente”, de asemenea, este o formulare complexă; ea poate fi descompusă;

 numele fiecărei activităţi trebuie să înceapă cu un verb-acţiune;


 numele proiectului trebuie să fie însoţit de cel al responsabilului activităţii, ceea ce în varianta folosirii unui
soft adecvat înseamnă încă un câmp/atribut în baza de date. El nu trebuie confundat cu resursele necesare
activităţii;
 se recomandă ca şi cele mai detaliate activităţi să se încadreze într-un interval de execuţie de 2-10 zile. Sub
două zile înseamnă multe detalii. Peste 10 zile, conduce la apariţia unor activităţi greu de urmărit; 5
Activități realizate
 specificaţi categoriile de resurse necesare (personal, echipamente, spaţii, soft ş.a.);
 de evitat utilizarea numelor persoanelor. Se recomandă folosirea numelui meseriei
• necesare;
 formulaţi numele resurselor prin cel mult 10 caractere;
 în cazul bazelor de date, se recomandă folosirea unui câmp pentru a semnala activităţile expuse unui risc mult mai mare
decât celelalte.
 Câmpul poate fi de tip logic, cu valorile adevărat sau fals;
 grupaţi activităţile în jurul obiectivelor;
 definiţi obiectivele sub forma „J: Nume-jalon”. Exemplu: J: Spaţii utilizabile;
 de folosit un alt câmp pentru specificarea responsabilului financiar.
Numărul etapei  

Denumirea etapei  

Responsabil de activitate  

Data începerii  

Durata în luni  

Volumul finanţării bugetare, mii lei  

Volumul cofinanţării, mii lei  

Obiectivele specifice ale etapei  

Descrierea activităţilor aferente etapei  

Rezultate preconizate ale etapei (livrabile**)  

Evenimente organizate (conferinţe etc.)  

Efort de realizare estimat, (oameni*lună)  


II. 2. Planificarea
• A doua fază a activităţilor în cadrul managementului de proiect este
planificarea. În cadrul acestei etape se ia decizia privind abordarea
organizaţională ce va fi adoptată şi se trece la elaborarea proiectului şi
transpunerea acestuia pe structura cererii de finanţare dacă există un
asemenea document.
• După ce în etapa precedentă am identificat proiectele necesare începem
activitatea de fundraising.
• Una dintre cele mai răspândite metode de acordare a unui sprijin pentru
proiectele noastre este tehnica acordării de finanţare pe baza cererii de
finanţare.
• Foarte important este ca în acest punct să se parcurgă cu atenţie pachetul
informativ, elaborat de către finanţator, care va conţine formularele care sunt
necesare spre a fi completate şi anexele care vor fi ataşate proiectului.
• Complexitatea formularelor şi numărul anexelor sunt variabile şi depind de
fiecare finanţator în parte. Unul dintre cele mai complexe pachete informative
aparţin Uniunii Europene prin programul de finanţare nerambursabilă PHARE.
Buget
• În cadrul unui buget avem două categorii principale de
cheltuieli: directe şi administrative. Unii dintre finanţatori mai
acceptă şi o a treia categorie de cheltuieli reprezentată de
fondurile de dezvoltare pentru solicitant aşa-numitul
overhead, adică o taxă de succes.
• Prin cheltuieli directe înţelegem acele costuri bugetare care
sunt necesare şi derivă în mod direct din proiect.
• Cheltuielile administrative se referă la acele costuri care sunt
necesare pentru administrarea proiectului (chirie,
infrastructură de lucru, personal auxiliar, etc.).
Bugetul
• La elaborarea bugetului trebuie avut grijă pe de o parte, atât de
cerinţele formulate de către finanţator, cât şi de necesităţile concrete
ale proiectului.
• Astfel, trebuie realizată o corelare între proiect, planul de activităţi şi
buget. Una dintre greşelile frecvente care se fac la elaborarea
bugetului constă din faptul că anumite activităţi nu se regăsesc
ulterior ca şi capitole bugetare sau invers şi anumite cheltuieli
prevăzute în buget nu se regăsesc în planul de activităţi.
• Se poate afirma că bugetul reflectă în plan financiar activităţile
proiectului. Un buget poate să conţină trei secţiuni: veniturile,
cheltuielile şi bugetul narativ. În marea majoritate a cazurilor bugetul
unei cereri de finanţare va conţine numai cheltuielile şi bugetul
narativ. Un alt element important îl poate reprezenta sumarul
bugetului, care este scris după elaborarea bugetului, dar este
prezentat înaintea lui în cadrul cererii de finanţare
Volumul alocaţiilor pe anul 2015
Codurile:

Denumirea articolelor şi alineatelor (cheltuieli) cofinanţar


bugetul de
e/mijloace Total
articolul aliniatul stat
speciale

1 2 3 4 5 6
I. Cheltuieli curente 100        
Cheltuieli pentru mărfuri şi servicii 110        
Retribuirea muncii 111        
Remunerarea muncii temporare 111 04      
Contribuţii de asig. sociale de stat obligatorii 112        
Plata mărfurilor şi serviciilor 113        
Energia electrică 113 01      
Gaze 113 02      
Rechizite de birou, mater. şi obiecte de uz gosp. 113 03      
Energia termică 113 04      
Manuale, mater.didact., practica pedag., liter.teh-
113 05
şt.      
Cărţi şi ediţii periodice 113 06      
Utilaj şi inventar special 113 07      
Alimentaţie 113 09      
Medicamente şi consumabile 113 10      
Serviciile de telecomunicaţie şi de poştă 113 11      
Servicii de cercetări ştiinţifice 113 12      
Servicii de transport 113 13      
Inventarul moale şi echipamentul 113 14      
Hrana animalelor 113 15      
Servicii de cercetare în domeniul ştiinţei şi inovării
efectuate prin contract de către instituţiile de 113 16
autogestiune
     
Reparaţiile curente ale utilajului şi inventarului 113 18      
Arendarea bunurilor 113 19      
Lucrările de informatică şi de calcul 113 30      
Apă şi canalizarea 113 34      
Salubritate 113 35      
Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate 113 45      
Deplasări în interes de serviciu 114        
Deplasări în interiorul ţării 114 01      
Deplasări peste hotare 114 02      
Prime de asigurare oblig.de asist. med. 116        
II. Cheltuieli capitale 200        
Procurarea mijloacelor fixe 242        
TOTAL CHELTUIELI