Paradigma economiei politice

internaționale
Autor: Baeș Corina
Conducator: Alexandru Solcan
dr.conf.univer.
CUPRINS
1. 1.ECONOMIA MONDIALĂ
CONTEMPORANĂ
2. 2.SCURTA ISTORIE A GANDIRII
ECONOMICE.
3. 2.1.NOȚIUNEA DE PARADIGMĂ
4. 3.FORMAREA ECONOMIEI MONDIALE
5. COMPONENTE FUNDAMENTALE
6. ELEMENTE DERIVATE(DE CONEXIUNE)
7. ECONOMIA ȚĂRILOR DEZVOLTATE
8. POLITICA BUGETARĂ,MONETARĂ ȘI
COMERCIALĂ
9. CONCLUZIE GENERALĂ
10. BIBLIOGRAFIE
Economia mondială contemporană este formată din economiile naționale
ale
statelor lumii privite în interdependența legăturilor economice dintre ele.
Economia
mondială reprezintă un proces economic care a parcurs mai multe etape:
1. Dezvoltarea economiei de schimb, lărgirea legăturilor economice între
diferite
Țari și regiuni pe baza cărora în sec XVI-a s-a constituit piața mondială.
2. Dezvoltarea manufacturilor și a marii industrii masiniste care a
determinat ample
transformări în baza tehnico-materială și în structura producției de
bunuri și
servicii.
4. Formarea diviziunii interationale a muncii ca ansamblu de specializări
pentru
export.
5. Sfarsitui primului război mondial, prăbușirea etalonului  care a urmat
și
criză economică din 1929-1933 au conștientizat existent ca o realitate
obiectivă a
economiei mondiale.
Scurta istorie
a gandirii
economice
Filosoful T. S. Kuhn considera ca cunoasterea
stiintifica progreseaza in salturi. De-a lungul
unei perioade de stabilitate guverneaza
o paradigma, adica un ansamblu de credinte,
valori si tehnici acceptate si utilizate in general
de membrii comunitatii stiintifice. In aceste
perioade cercetatorii se dedica dezvoltarii si
aprofundarii paradigmei prin intermediul
propunerii si solutionarii problemelor. Aceasta
dezvoltare conduce la acumularea de anomalii
si contradictii pana cand paradigma este data
la o parte si se propune una noua ce
solutioneaza si satisface mai multe necesitati
si probleme decat cea anterioara
FORMAREA ECONOMIEI MONDIALE
ELEMENTELE DERIVATE
ECONOMIA ȚĂRILOR DEZVOLTATE
 În concluzie , economia contemporană parcurge, la acest sfârşit de
mileniu, un proces evolutiv de transformări structurale, calitative şi
cantitative desprinse din însăşi dinamica proceselor economice ce se
desfăşoară la scară planetară.
Creşterea interdependenţelor între entităţile economice, fie ele economii
naţionale, firme de afaceri încadrate în spaţiul naţional sau multinaţional,
ramuri sau subramuri de un anumit specific, este rezultatul conjugat al
schimbărilor evolutive ale tehnicii şi tehnologiei care aplicate la micro şi
macroscară au determinat cresterea volumului productiei şi nevoia de
răspândire a acesteia dincolo de limitele pieţelor naţionale. Acest proces a
fost însoţit de liberalizarea, graduală a obstacolelor de natură tarifară din
calea liberei circulaţii a mărfurilor şi capitalurilor, ca urmare a
dezvoltărilor de natură instituţională generate de formarea şi funcţionarea
organizaţiilor internaţionale specifice (GATT-ul, OMC-ul, Instituţiile de la
Bretton Woods), dar şi de menţinerea, într-o măsură semnificativă a
obstacolelor de natură non tarifară şi a celor menite să obstrucţioneze
libera mişcare a forţei de muncă în cadrul relaţiilor economice
internaţionale.
 BIBLIOGRAFIE
1. Peter H. Smith, Introduction: The Politics of Integration. Concepts
and Themes. in Peter H. Smith ; The Challenge of Integration.
Europe and Americas. , New Brunswick, N.Y., 1992, pag.5
2. John H. Jackson, The World Trading System, Law and Policy of
International Relations,Cambridge, Mass, MIT Press, 1989,p.141
3. Stephen D. Kasner, Structural causes and Regime consequences ;
Regimes as Intervening variables, in "International regimes ", Ed. by
Krasner, Ithaca, NY, Cornell University Press, 1983, p.1, citat ^n
"Regionalism In World Politics", ed. by Louise Fawcett & A. Hurrell,
Oxford University Press, 1995.,pag., 42
4. Wyatt Andrew Walter, Regionalism, Globalization and World
Economic Order , în vol. Regionalism In World Politics, Edited by
Louise Fawcett & Andrew Hurrel, Oxford University Press, 1995,
pag.74.
5. Schmidt-Hebbel, citati în Global Economic Perspectives, pag.27