ROLUL LITERATURII

IN PERIOADA
PASOPTISTA
Elev:Iorga Madalain-Iulian
Clasa:XI-A
 În evoluţia istorică a culturii şi a literaturii române, perioada numită
Momentul 1848 cuprinde aproximativ anii 1830-l960, etapă marcată
puternic de evenimentele anului revoluţionar 1848.
Paşoptismul cuprinde perioada pentru literatura română ce reprezintă
epoca de modernizare, de afirmare a romantismului şi de fundamentare
a majorităţii speciilor literare. Este un curent ideologic care exprimă
viziunea, principiile şi starea de spirit a participanţilor de la revolutie.
În perioada paşoptistă se afirmă primii noştri scriitori moderni în cadrul
curentului naţional popular de la Dacia Literară. Mihail Kogălniceanu, în
articolul Program al acestei reviste, subliniază ideile care vor sta la
baza orientării literaturii: combaterea imitaţiei şi a traducerilor
mediocre, necesitatea creeării unei literaturi naţionale prin stimularea
scrierilor originale, inspirate din istoria patriei, din frumuseţile ei, din
pitorescul obiceiurilor populare, realizarea unei limbi unitare şi a unei
literaturi specific naţionale. În evoluţia literaturii exista întotdeauna
legaturi de continuitate şi cu cât scriitorul este mai mare, cu atât
legaturile lui cu trecutul şi viitorul sunt mai adânci. Astfel, între
literatura paşoptistă şi cea anterioară exista o unitate
COSTACHE NEGRUZZI
 C.Negruzzi ni se infatiseaza ca un demn urmas al lui
Herder in problema creatieipopulare ca oglinda a
spiritului. Exemplele de poezii populare oferite de
Negruzzi suntprimele de la noi, cu un deceniu
inaintea celor culese de Alecsandri si Russo.
Desprescopul scriitorului putem spune, folosind
cuvintele lui Garrett despre al sau
 „Romanceiro”, ca a urmarit „sa popularizeze studiul
literaturii noastre de la inceput, al
 documentelor sale ce
 le mai vechi si mai originale”.
BIBLIOGRAFIA C. NEGRUZZI
C. Negruzzi de naste in anul 1808 in Trifetestii Vechi, este
fiu al lui Dinu Negruzzisi al Sofiei Hermeziu. Numele de
familie este mai mult o porecla, atat tatal lui, cat si el
fiind „negruti” la fata.
 Dinu Negruzzi era un mare iubitor de carti, avand o

biblioteca impresionanta.Costache invata limbi straine,

chiar inainte de a-si sti limba materna, de la un dascalgrec.
Ajunge sa manuiasca franceza cu o eleganta iesita din
comun pentru cei ce nufusesera scoliti in Franta. El
cunostea foarte bine si greaca, ca scolar citindu-i peHomer,
Euripide si Erodian. Limba romana o invata singur de prin
carti.
La varsta de 14 ani, el traduce „Memnon” si „Moralicesti

haractiruri” de Voltaire.
 
 
 In anul 1822, cunoaste la Chisinau „un om t
 anar si de statura medie, purtand un
 fes pe cap”, care se dovedeste a fi nimeni altul decat poetul
rus Puskin, cu careconverseaza in franceza si a carui opera
„Carjaliul” o va traduce
 mai tarziu, dupa ceinvata si ruseste in Basarabia.In 1826 ii
moare tatal si in acelasi an intra in politica, precum toti fiii
de boieri.In 1839 se casatoreste cu Maria Gane, cu care va
avea patru copii: Iacob, Leon,Gheorghe si Eliza. Activitatea sa
literara s-a desfasurat aproape in intregime intre anii 1836
si 1846.In ceea ce priveste revolutia de la 1848, el a ramas
neutru, adica nici nu s-abucurat de Unire, dar nici nu i s-a
opus.In primavara anului 1868 este lovit de apoplexie si moare
pe 25 aprilie dupa lungichinuri, fiind inmormantat pe mosia
sa.
BIBLIOGRAFIA MIHAIL
KOGALNICEANU
Scriitor, om politic si istoric roman, Mihail Kogalniceanu s-a nascut pe 6 septembrie 1817 la
Iasi. Personalitate importanta a neamului nostru, Kogalniceanu a avut functii importante in
stat. A fost Presedintele Consiulului de Minsitri, Ministru de Interne si de Externe, precum si
unul din liderii marcanti ai Partidului National Liberal. Este membru fondator al Societatii
Academice Romane.

Mihail Kogalniceanu primeste primele invataturi acasa, sub indrumarea calugarului

maramuresean Gherman Vida, adept al Scolii Ardelene. Isi continua studiile la Institutului
francez de la Miroslava, la Colegiul Luneville din Paris si la Universitatea din Berlin. 

Interesat de istoria si de cultura nationala, Kogalniceanu se indreapta spre studiul

sistematic al documentelor, cronicilor romanesti si straine, privitoare la Moldova si
Muntenia. Primele sale studii le publica la Berlin, in 1837, in germana si in franceza.

Desfasoara o vasta activitate de publicist, istoric si indrumator cultural si literar. Scoate

revista "Dacia literara", infiinteaza o tipografie si o editura proprie. Pentru editarea
documentelor istorice scoate pblicatia "Arhiva romaneasca".

Mihail Kogalniceanu nu s-a considerat scriitor, el insusi nu parea a-si pretui scrierile
literare. Scrisorile trimise tatalui sau in timpul studentiei au fost adunate intr-un volum, ce
au capatat aspectul unui roman epistolar despre formarea unui tanar intelectual moldovean
in primele decenii ale secolului al XIX-lea.
 Kogalniceanu debuteaza literar in revista "Alauta
romaneasca" cu "Imparatul si braminul", si traduce "Inelul lui
Policrat" a lui Schiller, scriere pe care o semneaza cu
pseudonimul Klmn. Scrie si publica in diferite periodice:
"Nou chip de a face curte" si "In filozofia provincialului in
Iasi" (1844).

In 1850, Mihail Kogalniceanu a publicat in "Gazeta de

Moldavia", fara semnatura, prima parte dintr-un roman
ramas neterminat, intitulat "Tainele inimei". O valoare
literara au si povestirile istorice din trecutul Moldovei:
"Stefan cel Mare in Targul Baiei", "Un vis al lui Petru Rares".
Mihail Kogalniceanu a murit pe 1 iulie 1891 la Paris si este
înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iasi.