COLEGIUL A.I.

CUZA CORABIA

STUDIU DE CAZ

COORDONATOR ELEVI CLS.XI C PROF.BALICA SILVIA BRATULESCU SORINA DRAGU ANAMARIA POPA GIGI
OCTOMBRIE 2009

Rolul literaturii in perioada pasoptista

In perioada pasoptista se pun bazele literaturii moderne sise contureaza identitatea cultural a literaturii. Scriitorii pasoptisti reprezinta o generatie solidara, care participa active la procesul de constituire a identitatii noastre nationale si de modernizare a societatii romanesti. Ei actioneaza pe mai multe cai: sunt participant sau simpatizanti ai Revolutiei de la 1848, servesc prin opera literara idealurile social-politice ale vremii si aspiratiile sufletului romanesc, contribuind la intemeierea si dezvoltarea diferitelor institutii cultural: presa, invatamantul, teatrul, societatile culturale. Perioada pasoptista(aproximativ1830-1860) are ca nucleu Revolutia de la 1848 . Pasoptismul este miscarea politica si culturala ale carei obiective social-politice sunt modernizarea societatii romanesti si emanciparea nationala : independent politica, libertatea nationala, unirea provinciilor romanesti. Aceste obiective sunt puse in practica de oamenii de cultura si scriitori care se implica active in viata sociala- multi participa la revolutie- si culturala iar in acelasi timp , alcatuiesc prima generatie a literaturii noastre modern. Pasoptismul este si o ideologie literara niciodata sintetizata intr-un program particular dar supusa unor comandamente exterioare: mesianism cultural si revolurionar , spirit critic deschidere spre occident si lupta pentru impunerea unui specific national, constiinta civica si patriotic, constiinta pionieratului in mai toate domeniile vietii, o retorica a entuziasmului si a trezirii la actiune.

Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne . Scriitorii pasoptisti nascuti in primele doua decenii ale secolului al XIX-lea, provin din clasele de sus. Educati in Apus sau infuentati de ideile Apusului, vorbiind si scriind frantuzeste ei sunt promotorii renasterii nationale. Foarte tineri si plinide elan pasoptisti incearca, pentru prima oara la noi, o sincronizare cu Europa Occidentala,chai daca la inceput ea a fost una mai mult mimetica. Gustul este unul comun: toti sunt romantici,iar Parisul devine pentru o jumatate de veac polul intelectualitatii romanesti. Teme motive sau concepte literare cultivate in Franta ajung rapid la moda si in Principate . Chiar daca romantismul este curentul literar dominant in paralel cu el se manifesta tendinte clasice, preromantice si realiste. Astfel , romanismul , marele adversar al clasicismului, ajunge sa coexiste cu acesta. Romantismul romanesc s-a infatisat , in general, in doua ipostaze: una plina de tumult patetica si declamatoare in Muntenia, alta mai senina si mai temperate in Moldova. Caracteristice ii sunt angajarea in istorie si descoperirea folclorului. Ca prima generatie a literaturii noastre modern, scriitorii pasoptisti au intrat in constiinta romaneasca drept oamenii inceputului de drum . Articolele programatice ale vremii reflecta ideologia literara pasoptista. In fiecare epoca au existat personalitati care si-au asumate rolul de indrumator cultural si literar in vremea sa. In perioada pasoptista doua personalitati au avut rolul de indrumator. Intr-o prima etapa ,corespunzatoare primie generatii pasoptiste,acest rol ii revine lui Ion Heliade-Radulescu,prin articolele din ziarul Curierul Romanesc,aparut la Bucuresti,incepand cu 1829,care ii adauga din 1837 suplimentul literar Curierul de ambele sexe. Este faza entuziasta si oarecum naiva a romantismului pasoptist,cand distinctia dintre opera originala si prelucrarea unui model strain aproape ca nu se

facea. Iata cum se descrie Curierul romanesc in primul sau numar: Folosul Gazetei este de obste si de-o potriva pentru toata treapta de oameni : intr-insa politica isi pironeste ascutitele si prevazatoarele sale cautaturi si se adanceaza in gandirile si combinarile sale;aci linistitul literat si filozof aduna si pune in cumpana faptele si intamplarile lumii, indraznetul si neasteptatul razboinic se desavarseste intr-insa povatuindu-se din norocirile sau gresalele altor razboinici. Ion Heliade-Radulescu desfasoara o activitare literara creatoare in epoca de pregatire burghezo-democratice de la 1848. El este un indrumator entuziast al tinerei noastre miscari literare modern. El indeamna tinerii scriitori:Nu este vreme de critica, copii; e vreme de scris; sa scrie cat veti puteam si cum veti putea.. in acest scop infinteaza o editura,traduce el insusi, oraganizeaza si indeamna la traducerii cat mai numeroase din operele sciitorilor mari ai literaturii universale opere menite sa serveasca drept model scriitorilor nostrii. Sprijiniti de Eliade,incep sa se manifeste talente ca Grigore Alexandrescu, Vasile Carlova, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac. Studiul intitulat Critica literara cuprinde pe marginea analizei facute unei fabule a lui Grigore Alexandrescu, observatii si indrumarii folositoare pentru sciitori. Daca Eliade ar fi fost credincios ideilor inaintate pe care le sustinuse in prima parte a activitatii sale,ar fi putut ramane un critic constuctiv. Eliade a creat o variata literature originala in versuri si proza. A scris fabule, satire,elegii( O noapre pe ruinele Targovistei). Intro serie de schite in care talentul sau se afirma in deosebi, Eliade reuseste sa prinda unele aspect si obiceiuri ale societati(Domnul Sarsaila ,autorul, cuconita Dragana si cuconul Dragan). Cea mai buna creatie literara originala a scriitorul ramane balada Sburatorul . Punctul de plecare al baladei este legenda zburatorului , o credinta populara in legatura cu inmugurirea sentimentului iubirii la tinerele fete. Poezia cuprinde trei partii:in prima parte, Eliade afiseaza naivitatea fetei,suferintele, nelinistea, teama care a cuprins-o si staruitoarea rugaminte pe care o face mamei sale de a-I veni in ajutor;partea a doua cuprinde un tablou

al inserarii,iar in cea de a treia parte ,in mod indirect prin comentarile unor satence, se vorbeste despre credinta populara despre zburatori. Valoarea baladei Sburatorul consta in reprezentarea colorata a vietii de la tara,cu obiceiurile ei,in descrierea realista a naturii,in naturaletea si prospetimea expresiei. Dupa ce, alaturi de Tell,I.Bratianu si altii, Eliade tradeaza miscarea revolutionara de la 1848 devenind unul din groparii ei,opera este plina de mari scaderi si contradictii,mergand pana la reactionarism. In aceasta etapa a pasoptismului se creeaza climatul cultural necesar pentru formarea unei literaturii si a unei limbii comune pentru totii romanii, deziderat formulat clar la 1840 de Mihail Kogalniceanu. In a doua etapa, de asezare a fenomenului literar Mihail Kogalniceanu impune spiritul critic. El cauta mai intai sad ea un continut nou invechitei reviste Alauta romineasca. Nereusind atat din cauza rezistentei lui Asachi,cat si din pricina greutatilor ce I le fac autoritatile ,in ianuarie 1840 redacteaza revista Dacia literara. In programul cuprins in Introductie Kogalniceanu se ridica impotriva caracterului regional al revistelor ce aparusera pana atunci in cele trei provincii si subliniaza necesitatea ca romanii sa aiba o limba si o literature pentru toti . Ridicandu-se cu putere impotriva tendintelor cosmopolite ale claselor exploratoare ,el scrie raspicat in aceasta introducere ca dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa . Semnaland abundenta de traduceri din literaturile straine si cautand sa faca pe scriitori sa dea opera literare originale Kogalniceanu afirma traductiile nu fac o literatura si indrumeaza pe scriitori sa creeze o literatura originala inspirata din folclor,din trecutul istoric al patriei,din frumusetile tarii, din realitatile epocii. Din nevoia de a oferi scriitorilor izvoare de inspiratie si pentru a da o orientare cu character stiintific studiiului istorie,Kogalniceanu tipareste vechile cronici si documentele istorice. De altfel, in prefata publicata in 1852 la Letopisetele Tarii

Moldovii,dup ace exprima nadejdea ca aceasta colectie va fi bine primita de romani ,adauga:Artele si literature,expresile inteligentei,n-au speranta de viata,decat acolo unde isi trag origina din insasi tulpina popoarelor. Altmintere ele nu sunt decat niste plante exotice pre care cel dintai vant ori le ingheata ,ori le usuca. Ca sa avem arte si literatura nationala ,trebuie ca ele sa fie legate cu societatea, cu credintele, cu obiceile,intr-un cuvant cu istoria noasta. In Introductie la Dacia literara,Kogalniceanu astern pe hartie programul si manifestul romantismului romanesc.El este sincronic cu acelea din Rusia ,Spania si Portugalia si din alte tari si are acelasi aspect Biedermeier,vadat,din capul locului,in pledoarea autorului pentru natura,folclorul,obiceiurile,istoria si limba nationala. Revista Dacia literara,in care si-au publicat cele dintai scriieri Costache Negruzzi si Vasile Alecsandri, nu a putut sa apara decat o scurta perioada,pentru ca a fost interzisa de cenzura. Ideea romantica a inspiratiei din trecutul istoric va razbate insa foarte curand intr-un alt articol program care deschide revista Arhiva romaneasca, editata de acelasi indrumator litarar-Mihail Kogalniceanu: Istoria romaneasca mai ales sa ne fie cartea de capitenie, sa ne fie paladiul nationalitatii noastre.Intr-insa vom invata ce am facut si ce aveam sa mai facem; printr-insa vom prevede viitorul, printr-insa vom fi romani. Caci istoria este masura sau metrul prin care se poate sti daca un popor proposeste, sau daca se inapoiaza.Intrebati dar istoria si veti sti ce suntem , de un de venim si unde mergem. De unde venim si unde mergem, trecutul si viitorul, iata toata fiinta noastra, iata mijlocul de a ne cunoste. Spiritul Daciei literare se regaseste integral in revista Propasirea , editata in anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni, avand ca principal animator pe Mihail Kogalniceanu. Insa din primul numar se exprima dezacordul fata de gazetele timpului care apareau toate cu grseala capital ca prea se indeletniceau cu cele din afara si prea putin cu cele din launtru:Lipsa dar aunei foi care, lasand deoparte toate noutatile

din afara si discutiile politice de zi, precum si toate acele traductii de articule usoare si de anecdote frantuzesti si nemtesti s-ar ingriji numai cu adevaratele interesuri material si intelectuale a romanilor, lipsa unei asemine foi publice,zic, este obste simtita. Aceasta lipsa intr-atat incat impregiurarile din afara o vor ierta, se va sili a o implini Propasirea.Lepadand din coloanele sale tot se intelege subt stransul cuvant de politica, neocupandu-se nicidecum cu discutiile si noutatile politice dinafara si dinauntrul, precum si cu intamplarile zilii, izgonind orice traducerii din scrierile straine, care neavand nici un interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot imbogati literature, foaia noastra nu va cuprinde decat compuneri originale romanesti. In mainile pasoptistilor,legatura cu trecutul a funtionat ca un principiu flexibil si binefacator;nu s-arupt cum se rupe trestia in bataia vanturilor contrarii si s-a cramponat cu radacina veche si noduroasa de un pamant lipsit de apa. Literatura pasoptista se dezvolta sub semnul romantismului European si parcurge un drum sinuos.Dupa literature anilor 1825-1830,care abunda in traduceri si adaptari dupa autorii straini,in special francezi,e de remarcat concordant dintre manifestul romantismului francez si articolul program Intraductie,publicat de Kogalniceanu in 1840.Scriitori romani ai epocii asimileaza rapid manifestul romantismului francez si aplica princiipile acestuia,cu particularitatile curentului national-popular de la revista Dacia literara. romantismul romanesc poate fi consderat de tipul Biedermeier,atat prin eclectismullui, cat si prin inclinatia catre forme neradicale si detotalizate,catre istoric si etnic,cu,desigur,cu precizarea ca el comporta nuante absolute particulare ce se cuvin relative. Chiar si strict istoric,epoca romantic se suprapune la noi acestui al doilea romantism European. Temetica literaturii de la 1848 cuprinde, in variante ipostaze,istoria(trecutul glorios,ruinele,mormintele, nestatornicia faptelor),folclorul,descrierile de natura.

Marile idealuri ale momentului erau:literature si unitatea nationala,libertatea sociala(in contextual revolutiei burghezodemocratice,antifeudale). Aceste idealuri sunt illustrate in tematica si mesajul creatiilor literare ale scriitorilorcare sunt participant sau simpatizanti ai Revolutiei de la 1848 si pun arta in slujta telurilor politice ale epoci. Specii clasice(fibula,satira,epistola,imnul,oda,poemul eroic,comedia) coexista cu cele romantice(meditatia ,elegia,poemul filozofic,nuvela istorica si fantastica , aparitia dramei),uneori in opera aceluiasi scriitorsau chiar in acelasi text. Fondul romantic (teme,motive,atitudini)este uneori turnat in tipare ale secolului precedent,pentru ca literature noastra nu a avut un clasicism individualizat,iar pasoptismul a recuperate simultanexperiente literare manifestate succesiv in alte literature. In poezie se cultiva termeni clasici:epistola,satira,fibula(Grigore Alexandrescu),oda,imnul(Gh.Asachi,C,Boliac,A.Mureseanu;specii romantic: meditatia(Vasile Crarlova,D.Bolintineanu,Gr.Alexandrescu),elegia(D.Bolintineanu), legenda culta (D.Bolintineanu, Vasile Alexcsandri),balada(IonHeliade-Radulescu, D. Bolintineanu). Activitatea poetica a lui Constantin Negruzzi(1797-1854) este redusa si palida.Aprodul purice se remarca prin multicoloarea cate unui detaliu.Din Marsul lui Dragos se poate retine un tablou de ospat:Optzeci de oi despoaie/si prin frigari le pune,/De surle,de cipmoaie,/Padurile resun./Vitezii se aseaza/Pe langa-un mare foc/Si Dragos ospeteaza/Cu dansii la un loc. Cu Alexandru Lapusneanu, Negruzzi a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de nave idealitati. Eroii au un desem uimitor. Cu greu se poate inchipui o sinteza mai perfecta de gesturi patetice,de cuvinte memoriabile,de observatie psihologica si sociologica. Lapusneanu e un damnat romantic osandit de Providenta sa verse sange sis a nazuie spre mantuire. Melancholia lui sangvinica este colorataa cu mizantropie,dar individualitatea lui este puternica. El e bisimulat, blazat,cunascator al zbucinurile umane,horatat si rabdator.

Vasile Carlova(1809-1831)este primul poet roman modern.cele cinci poezi publicate anunta,prin sensibilitate,prin nota meditative si eroica,generatia de la 1848. In Ruirurile Targovistei,evoaca in maniera preromantica trecutul istoric in opozitie cu prezentul lipsit de glorie inaugureaza la noi motivul ruinelor, cavestigii ale slaviei stramosilor :O,ziduri intrastate!/O,monument slavit!/In ce marire nalta si voi ati stralucit. Poeziile erotice(Pastorul intristat,Inserarea) au o nota elegiaca in maniera poeziei postorale:Incet-incet si luna,vermelnica stapana,/Se urca pe-orizon campiile albind Andrei Mureseanu(1802-1872) a participat active la Revolutia de la 1848 din Transilvania si a propagat in presa vremii ideei social-politice avansate. A scris un volum de poezii,avand accente revolutionare in accord cu idealurile epocii. Din lirica sa patriotica,poezia Un rasunet a devenit un adevarat imn la 1848,fiind pusa pe note de Anton Pann. Retorismul versurilor ample,cu exclamatii si invocatii,exprima direct idealurile revolutiei democrate,de anticipare natioanla: independent politica,libertatea nationala,unirea provinciilor romanesti:Priviti marete umbre,Mihai,Stefan,Corvine,/Romania natiune,ai vostri stranepoti,/Cu breate armate,cu focul vostru in vine,/Viata-n ;ibertate,ori moarte !striga toti. Denumirea ulterior Desteapta-te,romane!,poezia a dainuit prin vigoarea patriotismului,prin tonul puternic mobilizator la chemarii la lupta. In GRAMATICA ROMANEASCA Ion Heliade-Radulescu se dovedeste un reformator in domeniul limbii,sustinand ideei infaptuite mai tarziu,in secolul sau,dar valabile si astazi: simplificarea alfabetului chirilic si introducerea treptata a alfabetului latin,pledoaria pentru fonetismul ortografic,imbogatirea limbii literare prin adoptarea neologimelor din latina si din limbii romanice,dar adaptate normelor limbii romane,infintarea unei academii care sa elaboreze dictionare. Grigore Alexandrescu(1810-1885)este unul dintre cei importanti mai reprezentanti ai ideologiei si ai literaturii pasoptiste in Muntenia. Debuteaza la Curierul romanesc al lui

I.H.Radulescu,traduce din limba franceza si publica mai multe volume de poezii. Ultimul,Meditatii,elegii,epistole,satire si fabule(1863),are ca titlu enumerareaunor specii romantic si clasice,ceea ce sintetizeaza si atitudinea estetica a scriitorilor:un elegiac de tipul romantic si in acelasi timp un moralis la modul classic. Motivul ruinelorsi meditatiade tip romantic asupra istoriei neamului il apropie pe Vasile Carlova,de care se detaseaza prinreflexivitateasa autentica, profunda. Poezia Umbra lui Mircea,la Cozia,publicata, in 1844,in revista Propasirea a fost inspirata de impresiile dintr-o calatorie facuta cu prietenul sau,Ion Ghica,1842,la manastirile din Oltenia. Poezia ilustreaza romantismul,avand o serie de trasaturi specific evolutiei acestui curent in literature romana:tema istorica,motivele preromantice,imbinarea diferitelor specii lirice,antiteza trecutprezent,particularitatile stilului retoric. In Prefata volumuluidin 1847,aricolul isi marturiseste convingerile literare. Poet ,prozator,publicist,om politic,participant entuziast la Revolutia de la 1848 si diplomat Dimitrie Bolintineanu debuteaza cu elegia O fata tanara pe patul morti, publicata de I.H.Radulescu in Curierul de ambe sexe,in 1842. Opera lui intinsa,dar inegala ca vaaloare se compune din legend istorice,elegi,balade fantastice,satire,romane,literature de calatorie,drame istorice,biografii romantate. Lirica sa reprezinta imaginea fidela a inceputurilor romantismului romanesc si al formelor lui in pasoptism,cand literature avea functii militare. Un rol important la avut in dezvoltarea simtului musical in poezie,prin tehnica sa prozodica,prin elementele care confera sonoritate si ritmicitate. Poet,publicist, promoter al studiilor arhiologice,Cezar Boliac este unul dintre fundasii Revolutiei de la 1848,sustinator al Unirii Principatelor si al reformei afrare din 1864;a calatorit mult si a avut numeroase functii cultutale; a colaborat cu publicatii precum: Romanul,Nationalul, Dambovita,Reforma. In literatuta,

debuteaza cu un volum de Meditatii,dupa modelul romancierului francez Lamartine. Ulterior, creatia sa se orienteaza spre lirica sociala cu purternice accente mesianice. Proza vremii cuprinde scrieri de inspiratie istorica:C.Negruzzi,Nicolae Balcescu, Alecu Russo;insemnari de calatorie:Vasile Alecsandri,Ion Ghica, Gr. Alexandrescu;fiziolagia satirica:Ion Heliade Radulescu,C.Negruzzi;scrieri memorialistice:C.Negruzzi;incercarii de roman: Mihail Kogalniceanu,Ion Ghica; romane propriu-zise:Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Filimon. Alecu Russo scrie in limba romana si in limba franceza Amintirii,poem in proza, Iasii si locuitorii din 1840,apoi Piatra teiului si Stanca cobrului. Din cauza mesajului revolutionary al teatrului sau este surjiunit la Manasirea Soveja,unde descopera balada popurara Miorita. Principal sa opera,Cantarea Romaniei,un amplu poem in proza,adduce in atentie mitul dacic in care autorul vede specificul spiritualitatii romanesti. Nicolae Balcescu ,istoric si prozator,a intemeiat societatea secreta Fratia,impreuna cu Ion Ghica si Christian Tell,fiind unul dintre principali organizatori ai Revolutiei dee la 1848 in Tara Romaneasca. Istoric erudite este alaturi de Kogalniceanu,intemeietor al istoriografiei nationale modern,fiind infulnetat de istoricii romantici francezi. Astfel reazizeaza o marire a orizontului de studio, ingloband istoria institutiilor sociale,el a sustinut cu consecventa revendicarile democratice ale miscarii,iar in strainatate apledat pentru obtinerea recunoasterii international ale drepturilor romanilor. Ca toti scriitori din epoca pasoptista,Ion Gheca s-a frmat la scoala franceza, dupa ce a studiat in tara la liceulSf.Sava din Bucuresti. Este professor la Academia Mihaileana din Iasi,se implica in aparitia revistei Propasirea,care continua programul Daciei literare. Ion Ghica ramane cel mai important reprezentant al scriierilor memorialistice din epoca. Pasoptisti au vazut in teatru un miljoc de propagare a ideilor politice si cultural,iar eforturilor lor au vizat mai multe

directii:infintarea de scoli pentru pregatirea artistiilor dramatic,publicarea unor reviste sau articole despre teatru,traduceri si adaptari in limba romana,infiintarea Teatrului National de la Iasi,sub directoratul lui Kogalniceanu,Alecsandri si C. Negruzzi,care stimuleaza crearea unui repertoriu national cu piese de teatru variate,atat din filonul comic al satire soaciale,de critica a moravurilor,cat si teatru cu subiect istoric. Atasat idealurilor pasoptiste, Vasile Alecsandri, a fost liderul miscarii literare a epocii,fiind un deghizator de drumuri pentru diferite specii si genuri litarare. Contributia sa la formarea si dezvolatarea teatrului a fost hotaratoarea in creatia unui repertoriu romanesc,dar si in constructia operei dramatice si a limbajului specific. Mare parte din piesele lui Alecsandri au caracter satiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice ale vremii,impotriva starii de loc,dar si a falsului progres,ridiculizand demagogia,snobismul si parvenitismul:Iorgu de la Sadagura , Iasii in carnaval,Peatra din casa, ciclul Chiritelor. Chirita este un personaj feminine comic reprezentativ pt epoca de dupa 1848,ridicol intre ceea ce este si ceea ce vrea sa para. Comportamentul Chiritei ocazioneaza critica unor moravuri din epoca:falsa cultura,imitarea cu orice prt a madei occidentale,cosmopolitismul,parvenitismul,snobismul,negarea traditiei. In Chirita in provintie,reprezentata pe scena in 1852,conflictul dramatic opune conceptia conservatoire reprezentata de Barzoi,sau de fals progress,reprezentata de Chirita,personaje zugravite caricatural,si ideile noi,progressive,reprezentate de Leonas,un tanar istet si cinstit,indragostit de Luluta. Demascand coruptia lui Barzoi,Leonas devine ispravnic in locul acestuia si se casatoreste cu Luluta. Deznodamantul adduce Victoria reptrezentantului ideilor noi, Leonas,adica a onestitatii si asentimentelor sincere,asupra moravurilor satirizate:parventismul,snobismul si coruptia.

Lui Alecsandri ii revine meritul de a fi dat un impuls nou inceputurilor moderne ale poeziei,cand descopera tezaurul poeziei populare si adauga filonul folkloric in campul esteticii romantic din epoca. Dupainceputurile franceze,in 1842 are revelatia poeziei poapulare si isi descopera vocatia de sciitor national. Incredintat ca toti colegii dee generatie ca arta trebuie sa aiba un scop extrinsec (lupta pentru independent nationala si modernizarea structurilor anacronice ale societatii romanesti),Vasile Alecsandri afost un poet cetatean,. Poeziile compuse in momentele de incordare nationala,adevarate manifeste,sunt patrunse de caracterul mobilizator,declarative:Desteptarea Romaniei,Hora Unirii, Moldova in 1857,care le plaseaza dincolo de judecata estetica. Concluzii. Incat,rezumand esenta tezei noastre,putem coincide ca ideologia pasoptista s-a format incorporand mostenirea epocilor precedente si in mod deosebit a primie epoci a literaturii modern dintre 1789-1830. Sacrificiile urgent ce trebuiau rezolvate de pasoptisti,care impuneau primatul utilului asupra gandirii peculare,n-au permis desfarurarea unei actiuni simetrice de rezizuire critica a mostenirii. In ultima instanta, pasoptismul infrunta aceeasi contradictie care caracterizeaza perioada precedent:pe o parte se cauta un drum pentru a iesi din intuneric,pe de alta parte lumina cruda a zilei sperie;pe de o parte se militeaza pentru ruperea Orientului scufundat in inertie si darapanare,pe de alta parte,lipsec resursele interne care sa permita adaptarea la cea mai mari etapa de civilizatie materiala si morala a lumii modern. Posoptismul constitue o veriga hotaratoare a aceluias urias progress care conduce spiritual romanesc.

Bibliografie
De la Alecsandrescu la Eminescu,Paul Cornea,editura pentru literature

Istoria literature romane,Ediura de stat pentru literatura si arta Eseu,Editua Art