Eseu

Tema calatoriei strabate literatura de la inceputurile ei si panain contemporan

Calatoria presupune deopotriva aventura si cunoasterea de noi locuri si oameni .
Tema cltoriei este o tema des intalnita a literaturii universale, ea fiind prezenta
nca din cele mai vechi scrieri n arii geografice diferite cci nsi cltoria juca
un rol nsemnat n viaa oamenilor.
Vasile Alecsandri a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru,
diplomat, academician romn, membru fondator al Academiei Romne, creator
al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant
a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului secol al XIX-lea.
Opera Balta Alba a fost scrisa in anul 1847
Titlul este specific scrierilor de calatorie (a jurnalelor de calatorie). Este
alcatuit dintr-un substantiv propriu compus care are rolul de a sugera spatiul in
care se intalnesc influentele orientului si occidentului,precum si contrastul dintre
civilizatia moderna si lipsa unor elemente fundamentale de confort
Tema este sustinuta de un motiv literar frecvent intalnit in operele care
prezinta aventura sau calatoria Motivul calatorului strain apare pentru prima
data in scriierile lui Montesquiei in Scrisori Persane . Alexandri utilizeaza acest
motiv literar in incercarea de a realiza o observare critica a propriei lumi (orientul)
dintr-o perspectiva exterioara in comparatie cu o alta lume (occidentului)
Povestirea Balta-Alb este o nara. In povestirea Balta-Alb exist doi
naratori ce relateaz la persoana I. Primul este un localnic cu identitate
nedifereniat (noi), n timp ce al doilea este un tnr zugrav" francez, personajnarator al experienelor sale de cltorie n Valahia. Primul narator descrie
cadrul favorabil relatrii cltorului strin, la care asist i el ca martor (timp, loc,
atmosfer, asculttori): ,Jntr-o sar din luna trecut eram adunai mai muli
prietini, toi lungii pe divanuri, dup obiceiul oriental, i narmai cu ciubuce mari
[...]. Afar cerul era nvlit de nori vinei, care se sprgea deasupra laului...". Tot
primul narator introduce n povestire pe naratorul strin, fixnd cteva elemente
de portret: Pintre noi se gsea un tnr zugrav francez, care pentru ntia dat
ieise din ara lui spre a face un voiaj n Orient."
Naratiune subiectivizat, care se limiteaz la relatarea unui singur fapt
epic: cltoria la Balta-Alb. ntmplrile i situaiile neobinuite sunt situate ntrun plan al trecutului (evocarea), fiind nfiate cu umor. Suspansul este
ntreinut de contrastul dintre ateptrile cltorului strin i realitile
descoperite, dintre Orient i Occident. n povestire, strnsa relaie dintre narator
i receptor presupune: oralitate, ceremonial, atmosfer, aspecte realizate aici
prin tehnica povestirii n ram (form de ncadrare/ inseria unei naraiuni de
sine stttoare ntr-o alt naraiune, care constituie rama acesteia), care face
relatarea mai credibil.
Naraiunea realizat sub forma unei povestiri orale a tnrului pictor
francez este introdus prin procedeul inseriei, prin formule specifice. Iniial
strinul rostete o formul de adresare ceremonioas: JJomnilor, [...] dai-mi
voie s v istorisesc i eu partea cea mai curioas din cltoria mea". La cadrul
iniial se revine la sfritul povestirii, cltorul provocau du-i pe asculttori la
discuie: Iat, domnilor, istoria voiajului meu la Balta-Alb. In 24 de ceasuri am
vzut atte lucruri nepotrivite, atte contrasturi originale, c nu tiu nici acum
dac Valahia este o parte a lumii civilizate sau de este o provinie slbatic!"

Cum acetia nu mai intervin cu eventuale comentarii sau explicaii, se poate

spune c povestirea are final deschis.
Puine personaje sunt implicate n situaiile neobinuite ale povestirii.
Protagonistul i naratorul ntmplrilor este strinul, cltorul francez, tnr
ieit pentru prima dat din inuturile natale, care ntlnete o alt civilizaie.
Fragmentele de caracterizare direct surprind trsturile care pot motiva
atitudinea strinului fa de meleagurile noastre.
Portretul realizat de naratorul povestirii-cadru surprinde naivitatea
(tnr, care pentru ntia dat ieise din ara lui), spiritul de observaie i simul
estetic (,^zugrav"! pictor), cunosctor exclusiv al civilizaiei occidentale (francez):
,J*intre noi se gsea un tnr zugrav francez, care pentru ntia dat ieise din
ara lui spre a face un voiaj n Orient."
In fragmentul urmtor, oralitatea evideniaz relaia dintre narator i
asculttori, prin utilizarea formulei de adresare, a verbului i a pronumelui la
persoana I i a Il-a, singular, a vocativului, a propoziiei exclamative, iar
autoironia se realizeaz prin referirea reverenioas la curiozitile culinare ale
cinilor:
Inchipuii-v, domnilor, poziia mea. Strin, ntr-un col de pmnt
necunoscut mie, rtcit ntr-un sat unde nu se zrea nici ipenie de om,
ncungiurat de vro douzeci de cni care voia numaidect s afle ce gust are
Carnea de franez, netiind nici limba, nici obiceiurile locului!"