Costache Negruzzi

1808 Constantin (Costache) Negruzzi (1808, satul Hermeziu, judeţul Iaşi – 24

august 1868) a fost un om politic şi scriitor român din perioada paşoptistă.
Tatal sau, paharnicul Dinu Negrut, om iubitor de cultura, avea o biblioteca
bogata pentru vremurile acelea, alcatuita din tiparituri si manuscrise.
Şi-a început învăţătura în greaca cu unul dintre dascălii greci mai cu renume
pe atunci în Iaşi, iar româneşte învăţă singur dintr-o carte a lui Petru Maior, precum
însuşi mărturiseşte într-un articol intitulat Cum am învăţat româneşte, foarte
interesant pentru detaliile pe care le dă asupra metodelor întrebuinţate de profesorii
din acea vreme.

1821 Din cauza miscarii eteristilor, familia Negrut se refugiaza la mosia sa de peste
Prut. Din aceasta perioada sunt primele incercari literare ale scriitorului, “Zabavelile
mele din Basarabia in anii 1821, 1822, 1823...”.
Izbucnind revoluţia din 1821, a fugit în Basarabia cu tatăl său. La Chişinău face
cunoştinţă cu poetul rus Puşkin, care-i deşteaptă gustul pentru literatură şi cu un
emigrant francez de la care ia lecţii de limba şi literatura franceză. Din această
perioadă datează primele sale încercări literare: Zăbavele mele din Basarabia în anii
1821, 1822.

1823 Familia Negrut se intoarce la Iasi. Inapoindu-se in tara in 1823, familia

Negruzzi si-a gasit casa pradata de ieniceri. Tatal isi pierduse averea, astfel ca,
murind in 1826, datoriile sale au trecut asupra fiului, care a fost nevoit sa intre intr-o
slujba.

1825 C. Negruzzi isi incepe cariera de functionar la Vistierie (Ministerul de Finante),

devenind diac.
Este ales director al teatrului (alături de Mihail Kogălniceanu şi Vasile
Alecsandri), se arată pătruns de idei liberale şi doritor de progres. În 1840 este ales
primar al oraşului Iaşi.
Negruzzi ia parte la discuţiile cu Ion Heliade Rădulescu şi cu ardelenii şi
înfăţişează, chiar din primii ani ai acestei lupte, punctul de vedere cel mai cuminte.
Scrisorile acestea sunt un bogat izvor de informaţii de tot felul, de care nu se poate
lipsi cel care voieşte să cunoască viaţa socială şi culturală a epocii dintre 1838-39.

1839 Se casatoreste, la 6 iulie, cu Maria Gane. Publica: "Reteta", "Catacombele

Manastirii Neamtului", "Riga Poloniei si Printul Moldaviei", "Un poet
necunoscut", "Au mai patit-o si altii", "La Maria" si alte texte literare.

1840 in primul numar al revistei „Dacia Literara”, a aparut nuvela istorica

romaneasca „Alexandru Lapusneanul.”

1841 Apare scrisoarea "Slavonisme". Impreuna cu M. Kogalniceanu publica "200

retete cercate pentru bucate si alte treburi gospodaresti".
Negruzzi debutează cu traducerea poeziei Şalul negru după Alexandr Puşkin.
Apoi întreprinde traducerea baladelor lui Victor Hugo, lucrare meritorie, pentru că a
căutat să întrebuinţeze un vers analog cu al poetului francez, vers greu de făcut în
româneşte, mai ales în timpul când scria Negruzzi (ex. Pasul de arme al Regelui
Ioan) şi pentru că multe din ele exprimă foarte bine ideea autorului într-o
românească curată.
Pentru continutul progresist, critic, al unora dintre operele sale, a fost exilat de
doua ori la mosie: in 1838, pentru scrisoarea Vandalism, si in 1844, pentru
povestirea Toderica.

1857 Negruzzi s-a ocupat şi de teatru. Ştim că a fost unul dintre cei care au pornit
mişcarea din 1840. Pentru aceasta a tradus din franceză şi a scris şi lucrări originale -
slabe ca întocmire dramatică, dar cu pasaje satirice: „Cârlanii, vodevil într-un act”
(1857) şi „Muza de la Burdujeni” (1850), în care îşi propune să-i ridiculizeze pe
purişti şi neologişti.
Devine membru al Divanului domnesc. Publica volumul "Pacatele tineretelor".
Scrierile publicate de Costache Negruzzi in periodicele vremii – Albina romaneasca,
Curierul de ambe sexe, Foaie pentru minte, inima si literatura, Dacia literara,
Propasirea – au fost adunate, in 1857, in volumul intitulatPacatele tineretelor.

Acest volum cuprinde atat poezii cat si lucrari in proza, opere originale si
traduceri.

Scrierile incuse in volum au fost impartite de autor in 4 cicluri:

- Amintiri de junete – cuprinde schita Cum am invatat romaneste, nuvelele

romanticeZoe, O alergare de cai;

- Fragmente istorice – contine scrieri inspirate din cronicile si legendele

Moldovei –Aprodul Purice (primul poem eroic

in literatura romana), Alexandru Lapusneanul, Sobieski si romanii, regele

Poloniei si domnul Moldovei;

- Neghina si Palamida – contine poezii; cele mai multe sunt prelucrari si

traduceri;

- Negru pe alb – contine 30 de scrisori la un prieten.

1866 Numele lui C. Negruzzi figureaza printre membrii Societatii literare romane.

1867 Este ales membru al Societatii Academice. In "Convorbiri literare" ii apare

"Flora romana".

1868 Se stinge din viaţă la 24 august, şi este înmormântat în cimitirul bisericii din
Trifeştii Vechi.