Sunteți pe pagina 1din 7

Din punct de vedere morfologic, exist urmtoarele pri de vorbire:

1. Verbul
Ex: George mnanc un mr.
Mnanc Predicat verbal (P.V.) / verb predicativ, pers. III, nr. sg., conj. I, mod
indicativ, timp prezent
Astfel, analiza predicatului cuprinde:

1. Verificarea verbului pentru a vedea dac este


predicativ sau nepredicativ
! Dac verbele pot constitui singure propoziia, ele sunt
PREDICATIVE, daca NU pot constitui singure propoziia, ele sunt
NEPREDICATIVE.
Ex: Mariana merge la coal pe jos n fiecare diminea.
Daca spui pur i simplu Merge. Poi s te gndeti c propoziia are un
subiect (subneles) i o continuare. Astfel, predicatul este verbal,
exprimat prin verb predicativ.
Ex: George este foarte frumos.
Dac spui Este., propoziia nu are niciun sens. Astfel, predicatul, n
cazul de fa, este nominal, exprimat prin verb nepredicativ,
copulativ.
Verbele nepredicative sunt de dou feluri :
-1.1 verbele copulative, care, impreuna cu numele predicative,
formeaza PREDICATUL NOMINAL.
- verbe copulative:
1. a fi (cnd nu are sensul de a se afla, a se gsi, a exista)
Ex 1: Maria a fost o elev strlucit.
a fost o elev = predicat nominal (P.N.) compus din:
a fost = verb nepredicativ, copulativ, conj. IV, pers III, sg., mod indicativ,
timp perfect compus;
o elev = nume predicativ / substantiv comun, fem., sg., N, nsoit de
articolul nehotarat o.
Ex 2: Maria fuse n Grecia in vacana de var.
a fost = pred. vb. (P.V.)/ vb. pred., conj. IV, pers III, sg., mod indicativ, timp
perfect simplu;
Aici, verbul a fi este predicativ deoarece se poate nlocui cu
se afl .

2. a deveni (este ntotdeauna copulativ)


! Singura dat cnd a deveni nu este copulativ este n

propoziia Universul devine. adic Universul se


transform
3. a iei (cnd are sensul de a deveni)
Ex 1: El a ieit preedinte la ultimele alegeri electorale (= El a
devenit preedinte.)
a ieit preedinte = predicat nominal (P.N.) compus din:
a ieit = verb nepredicativ, copulativ, conj. IV, pers III, sg., mod indicativ,
timp perfect compus;
preedinte = nume predicativ / substantiv comun, masc., sg., N
Ex 2: El ieise afar.
ieise= pred. vb. (P.V.)/ vb. pred., conj. IV, pers III, sg., mod indicativ, timp
mai mult ca perfectul

4. a se face (cnd are sensul de a deveni)


Ex 1: Cnd voi fi mare, m voi face pompier.(= Cnd voi fi
mare, voi deveni pompier)
m voi face pompier = predicat nominal (P.N.) compus din:
m voi face = verb nepredicativ, copulativ, conj. III, pers I, sg., mod
indicativ, timp viitor propriu zis (diateza reflexiv, pentru c este nsoit de
pronumele m)
pompier = nume predicativ / substantiv comun, masc., sg., N
Ex 2: Se face c plou.
se face = pred. vb. (P.V.)/ vb. pred., conj. III, pers III, sg., mod indicativ,
timp prezent (diateza reflexiv, pentru c este nsoit de pronumele se i
nu poi zice M/Te face ca plou)

5. a ajunge (cnd are sensul de a deveni)


Ex 1: Dup mai multe teste, a ajuns profesor. (=Dup mai
multe teste, a devenit profesor)
a ajuns profesor = predicat nominal (P.N.) compus din:
a ajuns = verb nepredicativ, copulativ, conj. III, pers III, sg., mod indicativ,
timp perfect compus
profesor = nume predicativ / substantiv comun, masc., sg., N
Ex 2: A fi ajuns acasa, dac nu fcea pan autobusul.
a fi ajuns = pred. vb. (P.V.)/ vb. pred., conj. III, pers I, sg., mod
condiional optativ, timp perfect

6. a rmne (cand nu are sensul de a sta)


Ex 1: Dup ce s-a pensionat doamna Viorica, Livia a rmas efa biroului.
a rmas efa = predicat nominal (P.N.) compus din:
a rmas = verb nepredicativ, copulativ, conj. III, pers III, sg., mod indicativ,
timp perfect compus

efa = nume predicativ / substantiv comun, fem., sg., N, articulat hotrt


-a
Ex 2: Btrnica rmase n genunchi n tot timpul slujbei.
rmase = pred. vb. (P.V.)/ vb. pred., conj. III, pers III, sg., mod indicativ,
timp perfect perfect simplu

7. a nsemna (cand NU are sensul de a nota)


Ex 1: Ea nsemna totul pentru mine.
nsemna totul = predicat nominal (P.N.) compus din:
nsemna = verb nepredicativ, copulativ, conj. I, pers III, sg., mod indicativ,
timp imperfect
totul = nume predicativ / substantiv provenit prin adugarea articolului
hotrt -l adjectivului nehotrt, masc., sg., N
Ex 2: El obinuia s nsemneze n carneel n fiecare sear.
s nsemneze = pred. vb. (P.V.)/ vb. pred., conj. I, pers III, sg., mod
conjunctiv, timp prezent
8. a (se) prea (cand arata aparenta)
Ex 1: Mi se pare ciudat modelul rochiei.
se pare ciudat = predicat nominal (P.N.) compus din:
se pare = verb nepredicativ, copulativ, conj. II, pers III, sg., mod indicativ,
timp prezent (diateza reflexiva)
!ciudat, fiind adjectiv, se acord n GEN, NUMR i CAZ cu
substantivul pe care l determin
Astfel, dac se observa ca se poate schimba ordinea cuvintelor din
propoziie dup cum urmeaz : Modelul rochiei mi se pare ciudat
Se pune intrebarea : CUM mi se pare modelul? R: Ciudat.
Rezulta ca adjectivul ciudat se acorda in gen, numar si caz cu
modelul
CINE mi se pare ciudat? R: Modelul.
Rezulta ca modelul = subiect/ subst. com, neutru, sg., N, art.
hot. -l
ciudat = nume predicativ / adjectiv pozitiv, neutru, N

! Cnd dup verbele copulative urmeaz un substantiv sau


adverb ce arata locatia, verbul este PREDICATIV. (n
cazurile de mai sus n Grecia, afar)
-

1.2 Verbe auxiliare


A FI
A AVEA
A VREA
Ele ajuta la formarea modurilor i timpurilor verbale.

2. Verificarea persoanei i numrului verbului


NUMR
PERSOAN
I
II
III

Singular
Eu
Tu
El/Ea

Plural
Noi
Voi
Ei/Ele

!Te uii la forma verbului i vezi cine face aciunea.


3. CONJUGAREA
Conjugarea
I
II
III
IV

Terminaia specific
-a
ex: a lucra
-ea
ex: a prea
-e
ex: a merge
-i/ - ex: a fugi ; a cobor

2. SUBSTANTIVUL
- Este partea de vorbire ce exprim obiecte, fiine i
fenomene ale naturii
Exista substantive proprii i comune
Genurile substantivului feminin, neutru i masculine
Substantivele sunt numrabile (singular, plural) i nenumrabile (unt, lapte,
ochelari)
Ele se gsesc n mai multe cazuri, dup cum urmeaz:

NOMINATIV

- aici substantivele pot avea urmtoarele funcii

sintactice:
1.Subiect:

Ex: Geaca roie a Mariei este rupt.


geaca = subiect (S)/ subst. com., fem, sg., N, art. hot. -a
2.Nume predicativ:
Ex: Carnetul de note este oglinda elevului.
este oglinda = P.N. compus din:
este = verb copulativ/ nepred., conj. IV, pers. III, sg., mod
indicativ,
timp prezent
oglinda = nume pred. (n.p.)/ subst. com., fem, sg., N, art. hot.
-a
3.Atribut substantival apoziional:
Ex: Mirela, colega mea, a mncat ultima ngheat de la
chioc.
colega = atribut subst. apoziional/ subst. com., fem., sg., N,
art.hot. -a

ACUZATIV
- aici substantivele pot avea urmtoarele funcii
sintactice:
1.Complement direct: Ex: Mi-am cumparat o minge albastr.
:Ce mi-am cumparat? R: O minge.
o minge = compl. direct (C.D.)/ subst. com., fem., sg., AC, art.
nehot. o
2.Complement indirect:
Ex: Am mers la film cu prietenul meu cel mai
bun.
:Cu cine am mers la film? R: Cu prietenul meu.
cu prietenul = compl. indirect (C.I.)/ subst. com., masc., sg.,
AC, art. hot. -l
3.Complement circumstantial de loc:
Ex: Am mers n Austria, la ski.
:Unde am mers? R: n Austria.
n Austria = compl. circ. de loc/ subst. propriu., fem., sg., AC,
nsoit de
prepoziia n
4.Complement circumstantial de timp:
Ex: ntr-o sear am mncat o porie mare de sushi.
:Cnd am mncat? R: ntr-o sear.

ntr-o sear= compl. circ. de timp/ subst. com., fem., sg., AC,
nsoit de
prepoziia ntr- i de articolul nehot. o
5.Complement circumstantial de mod:
Ex: El abordeaz problema cu tact.
:Cum abordeaz problema? R: Cu tact.
cu tact= compl. circ. de mod/ subst. com.,neutru, sg., AC,
nsoit de
prepoziia cu
6.Complement de agent:
Ex: Plcinta a fost fcut de bunica.
:De ctre cine a fost fcut? R: De bunica.
de bunica= compl. de agent/ subst. com.,fem, sg., AC, nsoit
de prep. de
7.Atribut substantival prepoziional:
Ex: Plcinta de mere se vinde repede.
:Ce fel de plcint? R: De mere.
de mere= atr. subst. prep./ subst. com.,neutru, pl., AC, nsoit
de prep. de
8.Atribut substantival apoziional:
Ex: Am vorbit cu Maria, prietena ta.
:Cu cine am vorbit? R: Cu Maria./ Cu prietena ta.
!! Apoziia are acelai caz cu substantivul pe care il determina.
Cu Maria = Compl. ind./ AC rezulta ca prietena = atrib. subst. apoz. n cazul AC.
de mere= atr. subst. prep./ subst. com.,neutru, pl., AC, nsoit
de prep. de
9.Nume predicativ:
Ex: Caietul este de teme.
de teme nume pred..etc.

DATIV

- aici substantivele pot avea urmtoarele funcii sintactice :

!!! Prepoziii specifice dativului


gratie, multumita, datorita, conform, contrar, potrivit.
1.Complement indirect:Ex: I-am spus baiatului sa i dea cartea.
:Cui i-am spus? R: Biatului.
baiatului = C.I./ subst.com, masc, sg., D, art. hot. -lui
Ex: Totul merge conform planului.
conform planului = C.I./ subst.com, neutru, sg., D, art. hot. lui

GENITIV - aici substantivele pot avea urmtoarele funcii sintactice :


!!! Prepoziii specifice genitivului
asupra, contra, impotriva, inaintea, inapoia, inauntrul, dinauntrul,
indaratul, de-asupra, asemenea, dedesuptul;
1.Atribut substantival genitival:
Ex: Mingea copilului s-a spart ntr-un cui.
:A cui minge? R: A copilului.

copilului = atr. subst. gen./ subst.com, masc, sg., G, art.


genitival -lui
2.Nume predicativ:
Ex: Cartea este a vecinului
:A cui este cartea? R: A vecinului.
vecinului = nume pred./ subst.com, masc, sg., G, art. genitival
-lui
3.Complement indirect:
Ex: El lupt mpotriva igrilor.
:mpotriva cui lupta? R: mpotriva igrilor.
mpotriva igrilor = C.I./ subst.com, fem, pl., G, art. genitival
-lor

VOCATIV - aici substantivele NU au funcie sintactic:


Ex: Biete, vino aici!
biete = subst. com in cazul V, masc, sg