Baicu Mariana-Florin

Școala Gimnazială Puiu Sever Ineu, Bihor

Prof Limba și literatura română

Construcții active. Construcții

pasive cu verbul a fi
 te
in
lțăm nui
că ia u tiv,
d
n
e î soc t ac •
u l i a en ui iv. .
ti p i-a m un as rea
ge are rta tiv nt p ge
e c o c e
Al pe mp spe ame ă al
co re ort eaz
p nt
m e
co um
g
Ar
1. Indică subiectul fiecărei propoziții de mai jos.
a. Scenograful proiectează decorurile.
b. Decorurile sunt proiectate de către scenograf.
2. În prima propoziție, subiectul identificat numește:
a. Autorul acțiunii exprimate de verb;
b. Obiectul care suportă acțiunea făcută de autorul ei.
3. În a doua propoziție, subiectul identificat numește:
c. Autorul acțiunii exprimate de verb;
d. Obiectul care suportă acțiunea făcută de autorul ei.
4. Comunicarea pune accent pe autorul acțiunii:
a. în prima propoziție;
b. în a doua propoziție.
5. Comunicarea pune accent pe obiectul care suportă acțiunea:
a. în prima propoziție;
b. în a doua propoziție.
6. În a doua propoziție de la exercițiul 1, substantivul scenograf
este precedat de prepoziția compusă de către și denumește:
a. autorul acțiunii verbului;
b. obiectul care suportă acțiunea exprimată de verb.
• Predicatul celor două propoziții este exprimat prin
același verb, a proiecta.

În ce constă diferența de construcție a verbului?

 Construcția verbală activă
 subiectul este autorul acțiunii exercitate asupra unui
obiect
ex: Ana citește o carte.
Mihai desenează o minge.
Tatăl meu merge la pescuit.
 Construcția verbală pasivă
 subiectul suportă acțiunea făcută de autorul ei
Subiect formă verbală pasivă Complement de agent

Ex: Cartea este citită de Ana.

Mingea este desenată de Mihai.

Construcția pasivă este o construcție sintactică constituită dintr-un subiect (exprimat

sau neexprimat), o formă verbală pasivă și un complement de agent.
Exersăm!
• El citește o carte interesantă.
El= subiect exprim. prin pron. personal, pers
a III-a , nr. sg.
Subiectul face acțiunea: ce face el? –
citește
Complementul direct este exprimat prin
substantivul comun ”o carte”
- Care este lucrul pe care îl citește? – o carte prepozițional de agent
• O carte interesantă este citită de
către el.
O carte = subiect (fost Complement direct)
expr prin substantiv comun
Subiectul nu face acțiunea, ci o
suferă: ”este citită” ( este pasiv)
- Cel care face acțiunea este Complementul
( de către cine? de către ce?)
Cartea interesantă este citită: chiar dacă
nu apare complementul prep. de agent,
deducem că a fost citită de către cineva!!!
 Transformarea construcțiilor active în construcții pasive

Observăm!
- verbul ”a fi” preia modul, timpul și persoana verbului de
construcția pasivă:
Ex. Ea a cântat o piesă. O piesă a fost cântată de ea. (indicativ, pf. compus)
- forma de participiu face acord de gen, nr. cu subiectul
!!! Verbul nu are gen

În construcțiile pasive, complementul prepozițional de agent este întotdeauna

precedat de prepozițiile ”de” sau ”de către” ( atunci când este exprimat)
 PREDICATUL
Exersăm!
1. În care dintre enunțurile de mai jos verbul a fi îndeplinește funcția sintactică de
predicat verbal? Justifică-ți răspunsul.
a. Cozonacul este copt, putem să-l scoatem din cuptor.
b. Cozonacul este copt cu grijă de către bunica.
c. Cozonacul copt de bunica este pe masă.

• Predicatul este un component central al unei propoziții.

Predicatul este de două feluri: predicat verbal și predicat nominal.

 PREDICATUL VERBAL
- arată ce face subiectul și se exprimă prin:
• verb predicativ, având categoria modului –
Copiii cântă.,
• inclusiv atunci când face parte dintr-o
construcție pasivă cu verbul a fi – Echipa
noastră a fost ajutată de voluntari.;
• locuțiune verbală, în structura căreia
verbul are categoria modului: Băiatul și-a
luat inima în dinți.;
• interjecție predicativă: Uite că nu mai
plouă!
PREDICATUL NOMINAL
- arată o calitate sau o caracteristică a subiectului
și este alcătuit din verb copulativ + nume
predicativ.
• Verbele copulative sunt a fi, a deveni, a ajunge,
a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna.
• Numele predicativ este:
simplu – când este alcătuit dintr-un singur termen:
Ex. Cerul este senin.
multiplu – când este alcătuit din mai mulți
termeni:
Ex. Ana este simpatică și prietenoasă.
Numele predicativ se exprimă prin diverse părți de vorbire:
 Numele predicativ se exprimă prin diverse părți de vorbire:

Cheia de verificare a verbului predicativ, parte a unei construcții pasive este

complementul de agent.
Bicicleta este stricată în mod repetat. (de către băiat) – predicat verbal
Florile sunt îmbobocite. – predicat nominal, pentru că nu permite utilizarea
complementului de agent
 Construcții cu pronume reflexive
• Să ne amintim!
Pronumele reflexiv ține locul obiectului asupra căruia se exercită direct sau indirect
acțiunea verbului și care e identic cu subiectul verbului.

Ex. Dar Stoica nu-și mai găsi urmele în pădure și se rătăci.

Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana a III-a la cazul Dativ și Acuzativ.

FORME ACCENTUATE                               FORME NEACCENTUATE

D.       sie, sieși                                                              își, și, și-, -și, -și-
Ac.      pe sine (sineși)                                                 se, se-, -se, s-, -s-   
Pronumele reflexiv – construcție reflexivă (fără funcție sintactică.)
ex. El s-a gândit că ar fi mai bine să plece.
ATENȚIE !!!  Nu putem spune el s-a gândit pe sine.
PRONUMELE REFLEXIV –  TRĂSĂTURI SPECIFICE
1.      Nu are forme specifice decât pentru persoana a III-a:  pe sine, -se
2.      Pentru persoana I și aII-a , pronumele reflexiv  împrumută formele
neaccentuate ale pronumelui personal în cazurile D și Ac.
3.      Pronumele reflexiv formele neaccentuate însoțesc verbele care exprimă
acțiuni și au aceea și persoană și același număr cu autorul acțiunii (SUBIECTUL)
(a)    Eu     mă     îmbrac        –   pronume reflexiv – pe mine   
pers. I sg.      pers I sg
(b)   Ea    mă     îmbracă      –   pronume personal Ac. – pe mine
  pers I sg.   pers III-a sg

ATENȚIE!!! Pentru a nu confunda pronumele reflexiv pers I și a II-a cu pronumele

personal pers I și a II-a se verifică acordul cu verbul. Dacă pronumele se acordă în
număr și persoană cu verbul, este reflexiv (a).
Dacă nu se acordă, este personal (b).
Pronumele reflexiv în cazul Acuzativ are funcția
de CD, iar în Dativ, funcția de CI.
4.      Pronumele reflexiv sine nu se întrebuințează
decât cu prepoziție, având următoarele funcții:
Complement direct                Și pe sine nu se vede
Complement indirect             A vorbit despre sine.
Complement de loc                Am stat lângă sine.
Atribut prepozițional              Lauda de sine […]