Sunteți pe pagina 1din 3

Pronumele reflexiv – funcţii sintactice  are funcţii sintactice doar la Ac şi D

I) În legătură cu diateza activă pronominală


La Ac  are numai funcţie de complement direct (se determină cu întrebarea pe
cine ?)

Mă spăl cu apă rece. Noi ne încălţăm cu pantofi comizi.


Te ştergi cu un prosop. Voi vă descălţaţi în hol.
El se îmbracă elegant. Ei se aşază pe bancă.

Verbele din exemplele de mai sus sunt la diateza activă pronominală (nu diateza
reflexivă) => nu se confundă cu verbele cu caracter reflexiv absolut (a se întâmpla, a se
cădea, a se însera, a se bucura, a se odihni, a se baza, a se înnopta etc.).

La D  1. funcţia de atribut pronominal în dativ posesiv


Îşi face cafeaua cu zaharină
(cu sensul îşi face cafeaua sa…observă forma articulată cu
articol hotărât a substantivului „cafea”)
Îmi rezolv temele. (temele mele).
Mi-am reparat ceasul. (ceasul meu)
Ne-am revăzut prietenii. (prietenii noştri)

2. funcţia de complement indirect


Îmi fac o cafea./Îmi fac cafea.
(îmi fac mie o cafea/cafea …observă forma articulată cu articol
nehotărât/nearticulată a substantivului „cafea”)

II) În legătură cu diateza reflexivă


La verbele de la diateza reflexivă, pronumele reflexiv nu are funcţie sintactică. El
este doar marcă a verbelor la această diateză, cu pronume reflexiv:
La D:
Îmi imaginez totul
Îţi închipui asta ?
Îşi aduce aminte de copilărie.
Ne dăm seama de greşeli.
Vă luaţi rămas bun.
Îşi bat joc de viaţa lor.
O să ne luăm la revedere şi de la ei.
Amintiţi-vă de noi !

La Ac:
Se cuvine totul. Mă odihnesc şi eu o oră. S-a luminat de ziuă.
Aşa se întâmplă uneori. Te bucuri aşa de mult ?
Se înnoptează. Se gândeşte mereu la tatăl său.