Şcoala Gimnazială „B:P.

Hasdeu” Iaşi An şcolar 2020-2021

Profesor Ana Iulia Olinici Semestrul I
PRONUMELE REFLEXIV
REPERE TEORETICE ŞI APLICAŢII

CE VOI ÎNVĂŢA ASTĂZI?

1. Ce este PRONUMELE REFLEXIV

2. Când PRONUMELE REFLEXIV are VALOARE RECIPROCĂ
3. Care sunt funcţiile sintactice ale PRONUMELUI REFLEXIV
4. Există PRONUME REFLEXIV fără funcţie sintactică
5. Cum verific funcţia sintactică a PRONUMELUI REFLEXIV
6. Cum deosebesc PRONUMELE REFLEXIV de pronumele personal

I REPERE TEORETICE
1. PRONUMELE REFLEXIV

 este pronumele care indică identitatea între subiect şi obiectul care suportă acţiunea;
 are întotdeauna aceeaşi persoană şi acelaşi număr cu verbul şi cu pronumele- subiect;
 îşi modifică forma în funcţie de persoană, de număr, de caz;
 are forme doar pentru cazurile:
1 ACUZATIV: SINE – formă accentuată, SE, S- – forme neaccentuate/ clitice
2 DATIV: SIEŞI, SIE – forme accentuate, ÎŞI, ŞI- – forme neaccentuate/ clitice
 are forme proprii doar pentru persoana a III-a,
 împrumută de la pronumele personal formele pentru persoanele I şi a II-a.
Noi ne apreciem pentru calităţile noastre.
ne – pronume reflexiv, formă împrumutată de la pronumele personal
2.PRONUMELE REFLEXIV poate avea VALOARE RECIPROCĂ
–în prezenţa unui subiect multiplu/ a unui subiect realizat prin substantiv/ pronume la plural.
Mama şi copilul îşi zâmbesc frumos. ( unul altuia)
Prietenii se apără între ei. (unul pe altul)
3. FUNCŢII SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV/
POSIBILITĂŢI COMBINATORII
CAZUL FUNCŢIA SINTACTICĂ EXEMPLUL ILUSTRATIV
ACUZATIV Complement direct Tânărul se cunoaşte bine pe sine.
± prepoziţie
Te-ai văzut dimineaţă în oglindă?
Complement prepoziţional Copilul vorbeşte des despre sine.
+ PREPOZIŢIE
Circumstanţial de loc Părintele şi-a aşezat copilul lângă sine.
Circumstanţial de scop Omul nu lucrează numai pentru sine,ci şi în
folosul celorlalţi.

Page 1 of 4
Şcoala Gimnazială „B:P. Hasdeu” Iaşi An şcolar 2020-2021
Profesor Ana Iulia Olinici Semestrul I
Circumstanţial de mod Băiatul acesta vorbeşte ca pentru sine.
Atribut pronominal Încrederea în sine se cultivă.
+ PREPOZIŢIE
Nume predicativ Replica aceasta era pentru sine.
+ PREPOZIŢIE
DATIV Atribut Te binedispui cu gândurile-ţi luminoase.
Complement indirect Eu mi-am impus să studiez mai mult.
Complement indirect Mi-am uitat tema.(mea)
posesiv Tu îţi poţi realiza integral tema. (ta)
4. Există situaţii în care PRONUMELE REFLEXIV NU ARE FUNCŢIE
SINTACTICĂ!
PRONUMELE REFLEXIV nu are funcţie sintactică atunci când intră în structura
verbelor reflexive/ a verbelor reflexive impersonale:
Pronumele reflexiv are formă de ACUZATIV: a se gândi, a se apleca, a se duce, a se
baza, a se bosumfla, a se văita, a se întoarce
Părinţii se gândesc mereu la copiii lor. se – pronume reflexiv, caz acuzativ, fără funcţie
sintactică (Părinţii se gândesc pe sine mereu la copiii lor.)
Fetiţa se apleacă să culeagă flori. se - pronume reflexiv, caz acuzativ, fără funcţie sintactică
(Fetiţa se apleacă pe sine să culeagă flori.)
Pronumele reflexiv are formă de DATIV: a-şi închipui, a-şi imagina, a-şi închipui
Elevul şi-a imaginat continuarea poveştii. şi- pronume reflexiv, caz dativ, fără funcţie sintactică
(Elevul şi-a imaginat sieşi continuarea poveştii.)
VERBE REFLEXIVE IMPERSONALE: a se cuveni, a se putea, a se cădea, a se
întâmpla, a se înnopta, a se lumina, a se însenina!
Se cuvine să fim recunoscători. Se - pronume reflexiv, caz dativ, fără funcţie sintactică
Se întâmplă să greşim. Se - pronume reflexiv, caz dativ, fără funcţie sintactică
5. FUNCŢIA SINTACTICĂ A PRONUMELUI REFLEXIV se verifică prin reluarea
acestuia cu forma aceentuată:
Băiatul se încurajează pe sine. se, pe sine – complement direct
Băiatul se gândeşte. ( pe sine) se – nu are funcţie sintactică
Copilul îşi cântă până adoarme. ( sieşi) îşi – complemnt indirect
Copilul îşi imaginează urmarea poveştii. (sieşi) îşi – nu are funcţie sintactică
6. PRONUMELE REFLEXIV are întotdeauna aceeaşi persoană şi acelaşi număr cu
verbul şi cu pronumele- subiect
Voi vă cunoaşteţi bine. vă – pronume reflexiv
Page 2 of 4
Şcoala Gimnazială „B:P. Hasdeu” Iaşi An şcolar 2020-2021
Profesor Ana Iulia Olinici Semestrul I
Noi vă cunoaştem bine. vă – pronume personal
Tu îţi analizezi reacţiile. îţi – pronume reflexiv
Eu îţi analizez reacţiile. îţi – pronume personal
Eu îmi adresez o încurajare. îmi – pronume reflexiv
Tu îmi adresezi o încuarajare. îmi – pronume personal

!!! ATENŢIE!

a. Nu voi confunda CONJUNCŢIA SĂ cu PRONUMELE REFLEXIV SE!

El s-a pregătit pentru izbândă. „s-”/ „se” este pronume reflexiv!
Noi vrem s-avem note mari. . „s-”/ „să” este conjuncţie, marcă a modului conjunctiv!
b. Pronumele REFLEXIV, prin conversiune/ schimbarea valorii morfologice, poate deveni
substantiv; marca substantivizării este, de obicei, articolul.
A simţit în sinea lui că este pregătit pentru examen!

II APLICAŢII
1) Ilustrează prin enunţuri valorile morfologice ale cuvintelor:
îmi –pronume personal, pronume reflexiv,
mă –pronume personal, pronume reflexiv,
te –pronume personal, pronume reflexiv,
ne –pronume personal, pronume reflexiv;

le –pronume personal –caz acuzativ, caz dativ (CUI?)

vă –pronume personal –caz acuzativ, caz dativ (CUI?),
vă –pronume reflexiv – caz acuzativ, caz dativ (CUI?)

2) Plasează în coloana corespunzătoare pronumele descoperite în textele următoare,

precizând cazul fiecăruia:
Nr. Enunţul propus Pronume personal Pronume reflexiv
crt. caz caz
1. „ –Apropie-te, vere!” M. Sadoveanu
2. „Lauda de sine nu miroase-a bine.”
Folclor
3. „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.”
Folclor

Page 3 of 4
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ AN ŞCOLAR 2020-2021
Şcoala Gimnazială „B.P. HASDEU” IAŞI Profesor Ana Iulia Olinici

4. „ –Tu vii la oraş să-ţi vezi feciorul?”

Z. Stancu
5. „Eu nu v-am minţit niciodată şi nici nu
am vorbit cu păcat despre voi.” L.
Rebreanu
6. „Norii s-au scuturat cu grăbire...ei au
descălecat îndreptându-se spre pădurice.”
M. Sadoveanu
7. „Ce-şi puse eroul în gând?” Folclor

3) Identifică şi analizează pronumele studiate din textele următoare:

a) „Îl vedea şi se auzea acolo, departe, pe sine cum îl îmbuna..” Ion Agârbiceanu
b) „Feciorul de împărat vedea şi simţea toate, dar leac sieşi nu-şi ştia găsi.” Al. Odobescu
c) „Alege-ţi meseria ca să îţi placă!” Tudor Arghezi
d) „Aţipi spre ziuă şi se visă în Transilvania...” Liviu Rebreanu
e) „Niculăiţă şi-a băgat banii în chimir, îşi înjugă boii şi plecă.” I. Al. Brătescu –Voineşti
f) „Vezi şi termină treaba-ţi la timp!” Ion Creangă
g) „Cine nu se pune pe sine jertfă nu-i vrednic să ţină în stăpânire noroadele.” M.
Sadoveanu

4) Realizează un dialog cu eroul preferat dintr-o carte/ dintr-un film, folosind 10

pronume personale şi reflexive, în cazuri diferite.Numeşte funcţia sintactică şi cazul
fiecăruia.

Page 4 of 4