A) Realizaţi analiza sintactică a frazelor date având în vedere următorul algoritm de analiză:

identificarea şi sublinierea predicatelor, încercuirea elementelor de relaţie, numerotarea propoziţiilor

şi stabilirea tipului subordonatelor:

1) “ Să spui că omul acesta a fost urmărit de o piază rea aceasta n+ar avea nici un rost. Să crezi ceea
ce îţi spune el de această vastă asociaţie de bandiţi ar fi iarăşi îngrozitor. Apoi stai şi cugeţi din nou că omul
acesta, într-adevăr, a muncit toată viaţa şi că e inexplicabil dacă n-ar fi fost să i se fi pus ceva de-a
curmezişul.” ( D. Anghel)
2) “ Aproape nu a trecut revizor şcolar pe la şcoala ei să nu I se spună că-i păcat să rămână într-un sat şi
să nu-i promită că vor stărui să fie mutată la o şcoală din oraş.” ( I. Agîrbiceanu)
3) “ N-am nevoie să ştiu ce-ai găsit şi ce te-a trimis cu sufletul bolnav, îndărăt la mine… Viaţa are legi,
împotriva cărora nu este nimic de făcut.” ( Cezar Petrescu)
4) “ Puiu era convins acum că bătrânul ştia cu ce stigmat îngrozitor împovărat unicul lui vlăstar şi de
aceea a căutat să-l apere cât a putut.” ( L. Rebreanu)
5) “ Tresăriră iuţi românii,/ Căci aminte şi-au adus/ Cât s-au străduit bătrânii/ Steagul să ni-l ţie sus.”
( G. Coşbuc)
6) “ Ceea ce umbrea întreaga vâlcea a grădinii era un salcâm uriaş care la început, pentru că era
stufos şi înalt, nu se băga în seamă.” ( M. Preda)
7) “ … şi de astă dată începu să strige fără teamă, ca şi când ceea ce se spusese înainte l-ar fi răscolit
rău.” (M. Preda)
8) “ Ceea ce puteam, ceea ce aş fi dorit eu să fac era să te apăr de o brutală confruntare cu efectele
acestor legi…” ( Cezar Petrescu)
9) “ De-aici urmează că nu el poate fi vinovat de aceea ce s-a întâmplat ci soarta, care i-a turnat în
sânge pornirea neînfricată spre crimă. “ ( L. Rebreanu)
10) “ Povestea frumos şi mi se părea ciudat că nimic din acele impresii nu s-a răsfrânt în puţinul cât
l-am scris.”( D. Anghel)
11) “ Fiind numai scriitor, Coşbuc n- a cunoscut multe onoruri . Ce nu era în legătură cu arta, pentru
el nu avea nici o importanţă. A cântat, pentru că sufletul lui a fost numai cântec.”
( L. Rebreanu)

B) Identificaţi, în enunţurile date,locuţiunile existente specificând felul acetora. Găsiţi, pentru fiecare
locuţiune în parte, sinonimul potrivit în funcţie de tipul acesteia:

1) “ Pârcălabul a privit cu trufie în jur, pufnindu- şi pe nas mînia.’’(M. Sadoveanu)

2) ” Când văzură se luară cu mâinile de păr’’ ( P. Ispirescu)
3) “ Lupul se întoarce unde a mâncat oaia, aşa că acuma trebuie numai un vânător vrednic.’’ ( M.
Sadoveanu)
4) ” Dară trebuie să ştii că cu amar are să-i vină şi lui, la urma urmelor, pentru faptele sale”. ( P.
Ispirescu)
5) “ După ce aceşti tâlhari puseră la cale ruşinoasa lor speculaţie, se despărţiră”. ( N. Filimon)
6) “ Cu informaţii ca ale dumitale dăm de mal gazeta” ( I. L. Caragiale)
7) “ Acolo s-a odihnit Nicoară ani şi ani după războaiele ce-a purtat”. ( M. Sadoveanu)
8) “ Prefectul nu.şi mai vedea capul de trebi”. ( I.L. Caragiale)
 9) “ Ajungând la poalele muntelui, le ieşiră înainte tâlharii, şi, nici una nici alta, începură a da
vârtos.” (P. Ispirescu)
10) “ La însoţirea lor, stăpânele casei îi deteră voie să meargă prin toate locurile de primprejur, pe
unde va sosi.” ( idem 9)

C) Delimitează propoziţiile şi precizează felul subordonatelor de mai jos:

a) „Trupul ei ar fi vrut să cânte şi să înmugurească; simţea intrând in el soare şi bucurie dar în
acelaşi timp se ofilea în ea totul, grabnic, ca clopoţeii pe care îi ţinea între degete şi care
pieriseră.”(Mihail Sadoveanu)
b) „Îşi dădea seama că iubirea aceasta îl îndepărtează de toate credinţele şi năzuinţele lui şi totuşi
simţea că fără de ea i s-ar istovi inima şi viaţa însăşi şi-ar pierde orice rost, iar lumea ar deveni un
pustiu fără margini.” (Liviu Rebreanu)
c) „Lângă lacul care-n tremur somnoros şi lin se bate
Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate
Căci din patru părţi a lumi împăraţi şi-mpărătese
Au venit ca să serbeze nunta gingaşei mirese.”(Mihai Eminescu)
d) „Îmi învăţam cuvintele să iubească,
le arătam inima
şi nu mă lăsam până când silabele lor
nu începeau să bată.

Le arătam arborii,
şi pe cele care nu vroiau să foşnească
le spânzuram fără milă de ramuri

Până la urmă cuvintele

au trebuit să semene cu mine
şi cu lumea.”(Nichita Stănescu)
D) Precizează felul subordonatelor introduse prin conjuncţia simplă subordonatoare „să”:

1) Nu ştiu să-l fi întâlnit vreodată.

2) Nu este greu să îţi ce am făcut ieri.
3) Mă gândesc să merg în vacanţă la bunici.
4) El părea să înţeleagă spusele mele.
5) Dorinţa să urmez o facultate mi-am exprimat-o des.
6) Doar nu sunt atât de slab, să nu-i pot răspunde.
7) Să-l fi chemat, tot nu venea.
8) Merg la bunica s-o văd.
9) Să fi învăţat bine ar fi urmat o facultate.
10) Să-ţi pese de mine înseamnă să mă cauţi.

E) Realizează următoarele cerinţe ( delimitează subordonată cerută ):

CD având ca regent verbul „a cânta”.

CI având ca regent verbul „a deschide”.
ATR având ca regent substantivele „gând, odaie, drum”.

F) Contrage propoziţia subordonată în partea de propoziţie corespunzătoare:

„Poate aştepţi să crească preţurile.”

G) Realizează expansiunea atributului în propoziţia corespunzătoare: „Pustiu e cuibul blândei

turturele.”
H) Frază cu două propoziţii principale aflate în raport de coordonare.

I) Mi-ai picurat un strop în suflet

O doina plânge sus pe culme, Cântare, mestera cântare,
Din fluier unde limpezi cad, Te stingi acum încet-încet, Din taina vremii de demult,
Si leganate lin s-afunda Si-adormi pierduta-n tremurarea Si plânsul veacurilor duse
În pacea codrilor de brad... Oftarii blânde din bradet... Ma înfioara când te-ascult...

DOINA de O GOGA

1.Transcrie două cuvinte folosite cu sens figurat .

2.Precizeaza mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care s-au format cuvântul :
tremurarea
3.Spuneţi ce functie sintactică au cuvintele subliniate în text.
4.Stabileste cate un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor : plânge,oftat.
5. Transcrie un vers in care apare o imagine auditivă.
6. Ilustrează omonimia cuvântului: UNDE
7. Explică semnificatia sintagmei: Te stingi acum încet-încet,

8. Precizaţi valoarea morfologică a lui “o” din versul O doina plânge sus pe culme, si alcătuiţi o
propoziţie in care o să aibă altă valoare decât cea din text.
9. Identificaţi în fraza de mai jos cuvintele de legătură ,spuneţi ce sunt şi ce fel de raport este
intre propoziţii: A plecat pentru că nu îl ascultai, însă va reveni.

J) Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor:

“buzele tale cu surâsuri melodioase şi copilăria

cernută din oglinzile etern orgolioase ale trecutului.
sufletul meu melancolic ca o autopsie a toamnei
şi foamea aceasta nelămurită.
sărutul uitat pe o masă lângă
amăgitoarea deziluzie a iubirii
şi mângâierile înverşunate
nesupuse ca nişte voci îndepărtate
destrămate tot mai mult
sub cerul nenăscut...” (Iulian Boldea, Iubire)

1. Identifică tema/ temele poeziei, argumentând în 3-5 rânduri alegerea ta.

2. Rescrie, din text, două mărci lexico-gramaticale care justifică apartenenţa textului la genul liric.
3. Prezintă particularităţile prozodice ale textului.
4. Comentează imaginea iubitei, aşa cum reiese din textul citat.
5. Indică atmosfera textului, argumentând opinia ta, în 3-5 rânduri.
6. Exprimă-ţi opinia în legătură cu semnificaţia titlului (10-15 rânduri).

K) Analizeaza frazele urmatoare, respectand etapele necesare pentru a rezolva aceasta cerinta;
analizeaza sintactic si morphologic termenii subliniati:

1.”Daca as fi intrebata de care dintre anotimpurile anului ma simt mai organic legata, daca ar trebui
sa marturisesc care dintre ele ma revendica mai cu dreptate, as recunoaste: ma rascoleste vara, ma
purifica iarna, toamna o iubesc, dar m-am nascut in martie.”(Ana Blandiana, “Calitatea de martor”)
2. “Aglae incepu sa fie preocupata de sanatatea ei, gasi ca are reumatisme si manifestari artritice si
afla ca un tratament cu iod, acum cand e cald, ar fi fost foarte nimerit, mai ales injectabil.”(George
Calinescu, “Enigma Otiliei”)

3. “ O ulita stramta, cu case vechi si harbuite a caror caturi de sus erau mai largi decat cele de jos,
cerdacuri inalte in care sed batarnii vorbind de ale lor, obloane deschise ale ferestrelor cu gratii prin
care vezi oale cu flori galbene ca de aur, acesta era targul Iesilor.”(Mihai Eminescu, “Sarmanul
Dionis”)

4. “Ceea ce ma face si mai mult sa ma cutremur de donna Alba, ca de toate femeile care nu se ascund
dupa degete cand vreau sau nu vreau ceva, e ca donna ALBA are ceva din mersul drept al spiritului
sotului sau.”(Gib Mihaescu, “Donna Alba”)

5. “De platit, fireste ca m-am facut ca platesc imediat, dar ma intrebasem mereu daca sa-i spun pretul
bijuteriei sau sa las sa-i fie surpriza… Mi-am spus ca e o copilarie, ca ar fi putut sa cada mai tarziu pe
mana vreunui sarlatan si ca era mai bine sa stie pretul adevarat.”(Camil Petrescu, “Ultima noapte de
dragoste, intaia noapte de razboi”)

6. “ Era micul semn, gravat acolo cu bisturiul constiintei, un semn de care o femeie s-ar fi putut agata
cu obstinare, daca doctorul Walter ar fi fost menit sa cunoasca sufletul unei femei. Acesta isi amintea
cu un fel de grija ca Lenora a lipsit indispusa… Acuzat de impolitete, se crezuse dator sa-i
dovedeasca contrariul si, apucand-o de maini cu un elan neobicinuit, o conduse langa
birou.”(H.P.Bengescu, “Concert din muzica de Bach”)

7. “Interesele ei stiintifice, de fiica a lui Paracels, in cari opinia din tinut vede o inclinare spre
farmece, sunt superlativ pretuite in sat, ba in toate catunele din valea aceasta , prin care Raul Morilor
vine de departe, simbolizand parca traditia ce curge din stramosi.”(Lucian Blaga, “Luntrea lui
Caron”)

8. “Din soseaua ce vine de la Carlibaba, intovarasind Somesul cand in dreapta, cand in stanga, pana
la Cluj si chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece raul peste podul
batran de lemn, acoperit cu sindrila mucegaita, spinteca satul Jidovita si alearga spre Bistrita, unde se
pierde in cealalta sosea nationala care coboara din Bucovina prin trecatoarea Bargaului.”(Liviu
Rebreanu, “Ion”)

9. “Matilda adusese de mult cafeaua, dar ii sticleau ochii sa continue discutia intrerupta, nu auzea
ceea ce relata musafirul, care in mod evident nu mai avea chef s-o reia.”(Marin Preda, “Cel mai iubit
dintre pamanteni”)

10. “ Sa contempli grandioasa geometrie a orasului, sa te incanti de gama rafinata a luminii ce-l
invaluie, sa descoperi cu mereu reinnoita emotia bazilicilor cu albe cupole etajate la orizont, sa
urmaresti de pe vreun pod sau alt punct ridicat desfasurarea circulatiei pe impecabile drumuri,
marginite mai toate de copaci pe care aerul marin il improspateaza continuu, sau sa petreci cu ochii
noaptea procesiunea masinilor, ale caror lumini scanteietoare, divers colorate, se rostogolesc ca intr-
un imens caleidoscop, iti da un vartej care iti taie respiratia si face sa-ti navaleasca in minte atatea
lucruri deodata.”(Margareta Sterian, “Evocari de calatorie”)

J) Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„Zgomot de pasăre mare, deranjată dimineaţa din cuib, tulbură liniştea potecii. Sunt eu, Anuţa,
fata pădurarului Bungărzan de la cantonul numărul zece, nu te speria, corbule drăguţule, sau ce
pasăre-i fi. Cât e vremea frumoasă, vin mereu pe poteca asta la şcoală. Sunt singura fată din Liceul
Silvic, nu pot sta la internat, aşa că n-am de ales, îmi iau rucsacul în spinare şi, zdup, în jos, cinci
kilometri dimineaţa, hopa, sus, cinci kilometri după-masa. Iarna stau în gazdă la o mătuşă urâcioasă
şi zgârcită. Am toiag încrustat şi tot fredonez să-mi fac curaj cât umblu pe cale. Dar vânzoleala din
piaţa primăriei ce să fie?”
(Mircea Nedelciu – „Şi ieri va fi o zi”)
1.Transcrie din text o interjecţie, un numeral, un adverb, un pronume relativ, un verb copulativ.
2.Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text „de pasăre”; „potecii”; „eu”;
„mereu”; „asta”; „am toiag”.
3.Menţionează propoziţiile din fraza „Am toiag încrustat şi tot fredonez să-mi fac curaj cât umblu pe
cale.”.
4.Realizează expansiunea părţii de propoziţie subliniate în propoziţie subordonată corespunzătoare
„Iarna stau în gazdă la o mătuşă urâcioasă şi zgârcită.”
5.Indică momentul subiectului prezent în text.
6.Menţionează modul de expunere dominant în textul citat.
7.Transcrie două fragmente, însumând fiecare maximum zece cuvinte, care se referă la identitatea
personajului.
8.Selectează un fragment de cel mult zece cuvinte, în care Anuţa apare, simultan, în ipostaza de
personaj şi de narator.

K) Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„A fost odată, a fost, că de n-ar fi nici s-ar povesti; căci nici eu nu-s deodată cu poveştile,
mânca-mi-ar pita fălcile, că-s mai mic c-o zi, cu două, mânca-mi-le-ar pe amândouă. Mi-aduc însă
aminte când poveştile pe la poarta noastră trecea, maica atunci mă făcea, şi eu luai o poveste de
coadă ş-o ţipai la noi în ogradă, şi-o bătui bine, bine, să mă-nveţe şi pe mine.
De atunci eu nu minţesc cum se minţeşte.
Ci minţesc de pârlesc, că în lume aşa se trăieşte.
Destul c-a fost odată un împărat care se numea împăratul Roşu, şi avea o bogăţie cât nu se poate
spune.
Pe lângă bogăţia cea mare, avea el singur, pentru a lui împărăţie: soare, lună şi stele.
Mai avea el şi trei fete, frumoase, Doamne, ca trei îngeraşi.
Dar oamenii răi erau şi pe acele vremuri, şi de necazuri, bag de seamă, nici împăraţii nu sunt
scutiţi.
Ş-odată ca niciodată, i-au furat soarele, luna şi stelele.”
(„Voinic de plumb” – poveste populară din Ardeal)
1.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în textul citat.
2.Indică funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: „cu poveştile”; „fălcile”; „o”; „se minţeşte”; „cea
mare”; „trei”.
3.Transcrie din text patru verbe la modul indicativ, timpurile: perfect compus, imperfect, prezent,
perfect simplu.
4.Indică propoziţiile şi felul acestora din fraza „...a fost odată un împărat care se numea împăratul
Roşu, şi avea o bogăţie cât nu se poate spune”.
5.Realizează contragerea propoziţiei „care se numea împăratul Roşu” şi precizează funcţia sintactică
a cuvântului cu care ai înlocuit propoziţia.
6.Precizează ce parte a basmului este reprodusă în fragmentul de mai sus.
7.Indică modul de expunere dominant în textul dat.
8.Precizează două elemente specifice basmului popular prezente în textul dat.
9.Transcrie un fragment de maximum 30 de cuvinte care arată cauza ce va declanşa acţiunea
basmului.
10.Precizează care este rolul formulelor iniţiale în cadrul basmului.

L) Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„Avea în braţe vipere Cruciş cad spadele acum
Şi-n trupul svelt un şarpe, Şi-n ochi mijeşte plânsul,
Îl îndrăgeau frumoasele Un trup se prăvăleşte-n scrum,
Cântând molcom din harpe. Altul stă-nfipt pe dânsul.
 Dar Domnul ţării porunci Dar fata-nmărmurită-n prag
Că celui ce-l dă gata Îşi rupe sânul, greul.
Fata mezină îi va fi „Vai, nu voinicul mi-a fost drag,
Cu tron cu tot răsplata. Ci zmeul!”
(Radu Stanca – „Fata şi zmeul”)
1.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din text.
2.Identifică greşeala de exprimare din versul „Că celui ce-l dă gata” şi propune o soluţie de evitare a
acesteia.
3.Identifică subiectele din strofa a treia şi precizează felul lor.
4.Identifică predicatele din strofa a doua şi precizează felul lor.
5.Precizează felul propoziţiilor din prima strofă.
6.Realizează expansiunea cuvântului subliniat în secvenţa următoare şi precizează felul propoziţiei
obţinute „Dar fata-nmărmurită-n prag / Îşi rupe sânul, greul”.
7.Numeşte modul de expunere dominant în poezie.
8.Selectează o secvenţă descriptivă de tip portret din poezie.
9.Transcrie o imagine vizuală şi una auditivă din poezie.
10.Precizează ce moment al subiectului este reprezentat de replica finală a fetei.
11.Indică tipul rimei din poezie.
12.Numeşte o trăsătură comună a acestei balade moderne cu o baladă populară.

M) Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„Era într-adevăr un om minunat, aproape măreţ, cum sta aşa îmbujorat de căldura aburilor, de
plăcerea de a sluji o mâncare bună flămânzilor, înfăşurând într-o privire duioasă liota lihnită
dimprejurul său.
−Ei, acum e acum! făcu el, ridicând ochii întâi la cer şi apoi coborându-i roată spre cei de jos.
Să nu ne înecăm tocmai la mal... Ca să dea şi mai mult gust, bolovanul are nevoie de puţin pătrunjel,
o mână de mărar, nişte leuştean, vreo câţiva morcovi amestecaţi cu ţelină, chiar un ardei, doi. Cine
are pe-acasă? Că bolovanul chiar acum îşi lasă zeama dintâi... Ia uitaţi-l.
Şi cu lopeţica făurită de el se căznea să scoată la vedere, pentru îndemn, pietroiul înfierbântat,
care luci deodată alb şi nălucitor cât un gogon de ciolan de la genunchiul unui bour.
Gospodinele se grămădiră curioase. O bunătate de aromă zbucnea valuri-valuri cu aburii
deodată. Copiii nu mai putură răbda şi chirăiră, începând să ceară.”
(Vasile Voiculescu – „Ciorbă de bolovan”)

1.Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text.

2.Identifică verbele din alineatul al doilea şi precizează felul lor şi funcţia sintactică.
3.Menţionează funcţia sintactică a următorelor cuvinte „aburilor”; „lihnită”; „de mărar”; „copiii”;
„câţiva”; „de jos”.
4.Indică propoziţiile şi felul acestora din fraza „Şi cu lopeţica făurită de el se căznea să scoată la
vedere, pentru îndemn, pietroiul înfierbântat, care luci deodată alb şi nălucitor cât un gogon de ciolan
de la genunchiul unui bour.”
5.Realizează expansiunea cuvântului subliniat în secvenţa următoare şi precizează felul propoziţiei
rezultate „Copiii nu mai putură răbda”.
6.Numeşte genul literar în care se încadrează textul dat.
7.Selectează două epitete care contribuie la realizarea portretului moral al personajului.
8.Transcrie o enumeraţie din text.
9.Precizează alineatul în care apare o descriere de tip portret.
10.Transcrie o imagine olfactivă din ultimul alineat al textului şi numeşte figura de stil prin care e
construită.
N) Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Leonida: Stinge lumina!
(Cocoana suflă iute în lampă; zgomotul este sub ferestre. Amândoi sunt trăsniţi. O pauză, zgomot
şi apoi câteva bătăi în uşa d-afară.)
Efimiţa (şoptind): Sunt la uşă...
Leonida (asemenea): Atât mi-a fost!... Nu te mişca. (Bătăile se repetă mai tare; zgomotul s-a cam
depărtat.) Să ne ascundem în dulap...
Efimiţa: Să lăsăm calabalâcul şi să sărim pe fereastră...
Leonida: Dar dacă or fi intrat în curte?
(Bătăile în uşă se îndesesc cu nerăbdare; zgomotul se depărtează mereu.)
Un glas de femeie (d-afară): Dar asta, comedie!
Efimiţa (cu uimire, plecându-se spre uşă s-asculte): Ai?
Leonida (oprind-o): St! nu te mişca!
(Pumni tari în uşă; zgomotul se aude mai departe.)
Efimiţa (uimită): E slujnica, Leonido, Safta.
(Chiotele şi împuşcăturile d-abia se mai aud foarte departe.)”
(Ion Luca Caragiale – „Conul Leonida faţă cu reacţiunea”, scena IV)
1.Indică gradul de comparaţie al fiecăruia dintre următoarele adverbe: iute, mai departe, foarte
departe, mereu.
2.Transcrie câte un verb la modul: imperativ, conjunctiv, indicativ, gerunziu.
3.Selectează şi indică funcţia sintactică a cuvintelor din propoziţia „Amândoi sunt trăsniţi”.
4.Transcrie o propoziţie enunţiativă propriu-zisă exclamativă şi o propoziţie interogativă
neexclamativă.
5. Realizează expansiunea cuvântului subliniat în secvenţa următoare şi precizează felul propoziţiei
rezultate „E slujnica, Leonido, Safta.”.
6.Precizează rostul textului plasat între paranteze.
7.Numeşte sentimentul trăit de Efimiţa şi Leonida.
8.Transcrie o replică a lui Leonida care exprimă o soluţie de salvare de pericol.
9.Menţionează tipul de comic existent în fragmentul citat.

O) Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.

„În cele din urmă îi răspunse grăbită, parcă brusc trezită din somn:
−Da, bineînţeles, ai dreptate. Totuşi, să ne grăbim... Adică nu să ne grăbim, am spus o prostie, să
nu pierdem timpul. Şi adăugă zâmbind: ştii, graba nu e bună, nu faci nimic când te grăbeşti, dar
pierderea timpului e fatală!
El se posomorî. Nu înţelegea: Fatală? În legătură cu ce? Poţi să pierzi foarte bine timpul dacă asta
îţi face plăcere... Unde scrie că timpul nu trebuie pierdut?!
−De ce crezi tu, îi spuse, că aproape tot ce-ai pictat tu până acum nu e bun? Ce ţi-a venit?
−De unde ştiu?”
(Marin Preda – „Marele singuratic”)

1.Transcrie un adverb relativ, un adverb interogativ, un adverb de mod şi o locuţiune adverbială.

2.Transcrie câte un verb la conjugarea a III-a şi a IV-a, utilizat în text la indicativ, perfect simplu.
3.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul citat.
4.Transcrie o propoziţie principală incidentă.
5.Precizează felul propoziţiilor subordonate în enunţul „Poţi să pierzi foarte bine timpul care este
important”.
6.Menţionează modul de expunere dominant în fragmentul citat.
7.Precizează cui îi aparţin interogaţiile „Fatală? În legătură cu ce?”.
8.Precizează câte o trăsătură de portret moral a personajelor care dialoghează.
P) Se dă textul:
Altădată negustorul nu ar fi spus nimic, i-ar fi trântit pachetul de tutun pe masă și l-ar fi pândit din
spatele tejghelei lui, să nu fugă, ca și când săracul n-avea dreptul să se împărtășească din buruiana
asta scumpă, învelită în hârtie galbenă, care la urma urmei nu făcea banii.
Cerințe:
a) subliniați predicatele și precizați felul lor;
b) încercuiți elementele de relație;
c) delimitați fraza în propoziții și precizați felul acestora;
d) precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din text.

P) Se dă textul:
Firește că tot mai venea să-și vadă copilul din când în când și iarăși nu putea să plece numaidecât,
trebuia să stea la masă, ca să nu-l supere și mai rău pe ursuzul său cumnat.
Cerințe:
a) subliniați predicatele și precizați felul lor;
b) încercuiți elementele de relație;
c) delimitați fraza în propoziții și precizați felul acestora;
d) precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din text.

R) Se dă textul:
Un băiet de țigan cu capul mic într-o pălărie a căror margini erau simbolul nimerit al nemărginirii, cu
ciubote în care ar fi încăput întreg și într-un surtuc lung de-i ajungea la călcâi și care fără îndoială nu
era a lui, schinjuia cu-un arcuș ce rămăsese în câteva fire de păr...
Cerințe:
a) subliniați predicatele și precizați felul lor;
b) încercuiți elementele de relație;
c) delimitați fraza în propoziții și precizați felul acestora;
d) precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din text.

S) Se dă textul:
Baba, care se culcase odată cu găinile, se sculă cu noaptea-n cap și începu a trânti și a plesni prin
casă, încât biata noră, care abia ațipise, de voie, de nevoie trebui să se scoale, să sărute mâna soacrei
și să-i arate ce-a lucrat.
Cerințe:
a) subliniați predicatele și precizați felul lor;
b) încercuiți elementele de relație;
c) delimitați fraza în propoziții și precizați felul acestora;
d) precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din text.

Ș) Se dă textul:
E adevărat că cititul îndelungat, mai ales fără controlul cuvenit, are de multe ori și urmări rele, dar,
iarăși, e foarte adevărat că, fără îndeletnicirea asta, oricât ar umbla cineva la școală, rămâne cu un
cerc cu vedere foarte strâmt.
Cerințe:
a) subliniați predicatele și precizați felul lor;
b) încercuiți elementele de relație;
c) delimitați fraza în propoziții și precizați felul acestora;
d) precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din text.
 T) Se dă textul:
Menirea mea este să trăiesc în mijlocul neamului vitregit de soartă, să-i alin suferințele, să-i simt
durerile, să fiu sprijinul lui! zicea dânsul cu mândrie în clipele de însuflețire.
Cerințe:
a) subliniați predicatele și precizați felul lor;
b) încercuiți elementele de relație;
c) delimitați fraza în propoziții și precizați felul acestora;
d) precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din text.

Ț) Precizează felul subordonatelor introduse prin conjuncţia simplă subordonatoare „să”:

Nu ştiu să-l fi întâlnit vreodată.

El părea să înţeleagă spusele mele.
Dorinţa să urmez o facultate mi-am exprimat-o des.
Să-ţi pese de mine înseamnă să mă cauţi.

U) Se dă textul:

„Vezi rândunelele se duc

Se scutur frunzele de nuc
Şi lanurile sunt pustii
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

Târzie toamnă e acum,

Se scutur frunzele pe drum,
Şi lanurile sunt pustii…
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?”

„De ce nu-mi vii”, Mihai Eminescu

Se cere:
a) analizează fonetic cuvintele: târzie, pustii
b) identifică cuvintele cu diftongi, triftongi, hiat
c) stabileşte consecinţele fonetice ale folosirii cratimei în text
d) subliniază silaba accentuată din cuvântul pustii; găseşte-i un omograf
e) desparte în silabe cuvintele: vezi, frunzele, nu-mi, târzie, toamnă, precizând regulile aplicate
f) identifică trei cuvinte monosilabice şi trei cuvinte plurisilabice
g) identifică în text figuri de stil sonore şi precizează semnificaţiile acestora

V) Precizează funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate:

a) Cine devine asemenea ei nu poate ajunge avocat.
b) Ajunsese ca ai săi care plecaseră în occident.

Z) Stabileşte valoarea morfologică a verbelor din enunţurile:

a) Exemplul este dat de cine devine lider de necontestat.
b) Aceasta însemnă reuşită şi ar fi fost utilă pentru el.
c) Voi ajunge acolo unde ei au eşuat.
d) El face treaba celor care nu vor deloc nimic.
I - Citeste, cu atenţie, textul următor:
“Așa încăpui eu pe mâna Domnului Vucea.
Dupe o lună de zile înțelesesem rostul învățăturii și cunoșteam bine pe domnul Vucea.
Mulți ani l-am visat. Chiar acum îl văz înaintea ochilor.
Scund, grăsuliu, cu părul mărunt și încărunțit, cu barba ascuțită, potrivită din foarfecă,
mai mult albă, și albă ca zăpada în vârful ei netezit; niște ochi verzui, mici și repezi; o față gălbuie,
curată și fără pic de sânge. Iarna să cocoloșea într-o bundă cu blană lățoasă, vara însă îți rămâneau
ochii la el de frumos ce era îmbrăcat: haină albăstrie, pantaloni negri, jiletcă de dril năutiu, călcată și
lustruită, un lanț de aur, gros ca pe deget.
Și ce curat! Își ștergea ghetele cu batista, dădea necontenit bobârnace gunoaielor de pe
haine, și dupe bobârnac sufla de trei ori, scurt și repede, și dupe ce sufla făcea din gâtlej: "hea, hea".
Dar când mergea, Domnul Vucea nu era de fel ca ceilalți oameni. Ne uitam la el de
departe. Pășea iute, mărunt, ușor, ca un șoarice, și scuipa în urmă când trecea pe lângă murdării; dacă
era noroi, călca din peatră în peatră, tot în creștetul pietrelor, scuturând picioarele ca o pisică. La ușea
cancelariii își coprindea barba în mâna dreaptă, ș-o netezea, ridicând buza de deasupra în sus, ca și
cum ar fi mârâit; mustățile și le clănțănea între degete; deschidea mâna, sufla într-însa, tușea și intra
pe ușă binișor, fără să i s-auză pașii.
Lecțiile mergeau strună. Nu învăța nimeni nimic.
Clasa avea șaisprezece bănci; băncile aveau șaisprezece "primi" și șaisprezece
"monitori"; peste monitori erau trei "monitori generali": doi de învățătură și unul de "ordine".
"Generalii" ascultau pe "monitori"; "monitorii" ascultau pe "primi"; "primii" ascultau pe școlarii fără
grad. Școlarii dau "interes" primilor, primii monitorilor; monitorii ungeau pe generali; iar generalul
de ordine, care nu punea note la învățătură, ci numai însemna, cu o cruce, cu două și cu trei, pe cei ce
nu sta smirna, când îi venea lui poftă "să se auză musca în tavan", lua ce putea de la monitori, primi și
școlari. Generalii băteau pe toți; monitorii, de la primi în jos; primii, pe școlari; școlarii să târnuiau
între dânșii […..].
Generalii arătau monitorilor să învețe "d-aici și până aici"; monitorii, primilor; primii,
școlarilor.
De obicei, Domnul Vucea, când intra în clasă, noi fiind toți cu ochii pironiți în carte,
începea să cerceteze notele. Pe "binișor" îi trăgea de urechi, lui "rău" îi trăgea la palmă cu linia lată,
cu nuiaua sau chiar cu linia în patru muchi când să făcea foc”.
(Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Domnul Vucea)
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele subliniate.
6 puncte
2. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: încărunțit, pironiți, zăpada. 6 puncte
3. Numeşte modul de expunere predominant în fragment.6 puncte
4. Scrie o idee principală care se desprinde din fragmentul aflat în chenar. 6 puncte
5. Explică în 5-6 rânduri semnificaţia secvenţei: ,,Lecțiile mergeau strună.”.6 puncte

B Redactează o compunere în care să caracterizezi personajul descris în textul citat.

II. Citeste, cu atenție, textul următor:

„În noaptea de 9 iulie 1958, un cutremur cumplit a zguduit coastele sud-estice ale peninsulei
Alaska. Preludiul de Apocalipsă nu a fost reprezentat de cutremur în sine, ci de valul colosal care a
schimbat înfăţişarea Golfului Lituya. Este vorba de cel mai mare tsunami înregistrat vreodată de
oameni.
Golful Lituya este, de fapt, unul dintre numeroasele fiorduri din partea de nord-vest a marelui
Golf al Alaskăi. Are o formă ciudată, cu lăţimea de 3 kilometri şi lungimea de 10 km.
Pare o zonă blestemată. În ultimii 150 de ani, a fost măturată de nu mai puţin de 5
megatsunami-uri, iar ultimul, cel din 1958, avea să ducă proporţiile distrugerilor la cote nemaivăzute.
Din fericire, Golful Lituya este o zonă izolată, nelocuită şi, după evenimentul din 1958, şi
nelocuibilă.
 Greu de crezut, dar cutremurul care a declanşat cel mai mare val din istoria recentă, a atins
magnitudinea de "doar" 7,9 grade pe scara Richter, o valoare periculoasă, evident, însă judecând după
dimensiunea distrugerilor, pare că seismul ar fi avut puterea de 9 grade… Epicentrul acestuia a fost
identificat într-un punct situat în apropierea masivului muntos Fairweather, la latitudinea 58,6 grade
nord, longitudine 137,1 grade vest de, la 21 kilometri sud-est de Golful Lituya. Şocul s-a simţit pe o
suprafaţă de 1 milion kilometri pătraţi, până în Seattle (SUA) şi Teritoriul Yukon din Canada.
Megatsunami-ul a atins proporţiile apocaliptice datorită compoziţiei solului şi a straturilor
alternative de roci. Cutremurul a provocat alunecări uriaşe de teren, care au aruncat în apa golfului
cantitatea colosală de circa 30 milioane metri cubi de roci, gheaţă şi sol. Împinsă de această masă
enormă de materie solidă, apa golfului s-a transformat într-un val cu înălţimea de 525 metri, care a
măturat şi a distrus totul în calea sa. Nemaivăzutul val era cu 143 metri mai înalt decât celebra
Empire State Building din New York. Cu toate că pare greu de crezut, megatsunami-ul nu a luat
"decât" 5 vieţi omeneşti. Trei dintre victime au fost ucise pe Insula Khantaak, celelalte două fiind
surprinse de valul suprem pe când pescuiau în apele din largul golfului. Din nou, izolarea zonei unde
a lovit megatsunami-ul, precum şi imensitatea Alaskăi, au făcut ca numărul victimelor umane să fie
mic faţă de violenţa fără precedent a acestui fenomen geologic transformat în dezastru natural.” (Nicu
Pârlog, Lituya Bay: locul unde a lovit cel mai puternic tsunami ; http://www.descopera.ro)

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Formulează câte un enunț în care să indici următoarele elemente referitoare la textul dat:
− câte megatsunami-uri au lovit zona golfului în ultimii 150 de ani;
− de ce a atins dimensiuni apocaliptice Megatsunami-ul;
− câte victim au existat în urma dezastrului.
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul.
3. Precizează tipul propoziţiilor subliniate în text. 6 puncte
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre cuvintele îngroşate din
text. 6 puncte
B. Alcătuiește o compunere de tip descriere pornind de la ideile sugerate de fragment în care să
prezinţi un dezastru natural. 12 puncte

III. Identifică complementele indirecte si prepoziționale şi precizează prin ce parte de vorbire sunt
exprimate:

a) I-am dus verişorului meu o minge.

b) Bunica a cumpărat mere de la Ion.
c) Ieri am vorbit despre excursie.
d) Mama a pregătit un tort pentru mine.
e) Le-am spus amândurora despre problema ta.
f) Tot timpul te gândeşti la cântat.
g) Ne-am adresat tuturor.
h) Francesca s-a plictisit aşteptând.

IV. Realizează expansiunea complementelor indirecte și prepoziționale din enunţurile:

a) Mă mir de întarzierea ta.

b) George a acţionat împotriva tuturor.
c) Bunica îşi aminteşte de vremea copilăriei sale.
d) Restituie cartea bibliotecarului!
 V. Contrage subordonatele completive indirecte și prepoziționale în partea de propoziţie
corespunzătoare:

a) Am oferit flori cui mi-a ieşit în cale.

b) Profesorul explică din nou cui are nevoie.
c) Maria nu şi-a dat seama că a greşit exerciţiul.
d) Se gândeşte mereu unde să-şi petreacă vacanţa de vară.

VI. Analizează fraza urmatoare, precizând felul fiecarei propoziţii şi realizează schema:

“Eu vreau să mă conving că marfa îmi convine , că preţul nu se mai poate scădea.”
VII. Citeşte, cu atenţie, textul dat şi răspunde la cerinţele de mai jos

“Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură

Înfunda mişcarea-i creaţă între stuf şi iezătură;
Iar pădurea lin suspină şi prin frunzele uscate
Rânduri-rânduri trece-un freamăt ce le scutură pe toate.
De când codrul, dragul codru, troienindu-şi frunza toată,
Îşi deschide-a lui adâncuri faţa lunei să le bată,
Tristă-i firea, iară vântul sperios vo creangă farmă-
Singuratece izvoare fac cu valurile larmă.” (Mihai Eminescu – „Călin (file de poveste)”)

A. Limba română
1.Desparte în silabe cuvintele: iezătură, rânduri, codrul, singuratece.
2.Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: „lin” („lin
suspină”), „înfunda”, „de pe”.
3.Transcrie cuvintele care conţin grupuri fonetice (diftong, triftong, hiat) din versurile: „Sură-i sara
cea de toamnă; de pe lacuri apa sură / Înfunda mişcarea-i creaţă între stuf şi iezătură”.
4.Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului „frunză” (patru termeni).
5.Indică câte un sinonim pentru cuvintele: „sură”, „lin”, „suspină”, „tristă”.
6.Motivează folosirea cratimei în structura: „Îşi deschide-a lui adâncuri faţa lunei să le bată”.
7.Alcătuieşte un enunţ în care să apară un omonim al cuvântului subliniat în versul: „Iar pădurea lin
suspină şi prin frunzele uscate”.
8. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din versurile: „Iar
pădurea lin suspină şi prin frunzele uscate / Rânduri-rânduri trece-un freamăt ce le scutură pe toate.”.
9.Precizează măsura versului: „Tristă-i firea, iară vântul sperios vo creangă farmă”.
10.Indică imaginea artistică din versul: „Singuratece izvoare fac cu valurile larmă”.
11.Transcrie, din text, două figuri de stil diferite şi numeşte-le.
12.Explică rolul repetiţiei „codrul, dragul codru”, prin referire la semnificaţiile întregului text.
13.Realizează o compunere descriptivă în care să realizezi tabloul vesel al anotimpului preferat.

VIII. Citeşte cu atenţie textul următor:

„Părul tău e mai decolorat de soare,

regina mea de negru şi de soare.
Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat
ca o umbră, ca un şarpe dezarmat.
Trec fantome ale verii în declin,
corăbiile sufletului meu marin.
Şi viaţa se iluminează.
sub ochiul tău verde la amiază.
cenuşiu ca pământul la amurg.
Oho, alerg şi salt şi curg.
Mai lasă-mă un minut.
Mai lasă-mă o secundă.
Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip.
Mai lasă-mă o briză, o undă.
Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.” (Nichita Stănescu – „Viaţa mea se iluminează”)

A.Limba română
1.Desparte în silabe cuvintele: „decolorat”, „fantome”, „anotimp”.
2.Transcrie numai cuvintele formate prin derivare din următoarea serie: „decolorat”, „urmat”,
„sufletului”, „dezarmat”, „iluminează”, „cenuşiu”.
3.Indică numărul de litere şi de sunete din cuvintele: „regina”, „ochiul”, „cenuşiu”.
4.Construieşte trei enunţuri prin care să demonstrezi polisemia cuvântului „a trece”.
5.Precizează câte un sinonim pentru cuvintele: „ţărm”, „amurg”, „briză”.
6.Selectează, din text, trei neologisme.
7.Menţionează folosirea cratimei în structura: „Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip”.
8.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din versurile: „Trec
fantome ale verii în declin, / corăbiile sufletului meu marin.”.
9.Transcrie o structură care conţine o comparaţie, respectiv, o metaforă.
10.Indică o imagine artistică în versul: „Oho, alerg şi salt şi curg.”
11.Selectează un fragment care să indice prezenţa mărcilor lexico-gramaticale ale eului liric.
12.Precizează măsura versurilor: „Trec fantome ale verii în declin, / corăbiile sufletului meu marin.”
13.Explică în 5 rânduri semnificaţia titlului poeziei.
14.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului liric.
15.Te numeşti Marina / Marin Popescu şi ai plecat într-o excursie de trei zile la Plaiul Mare şi vrei
să-i trimiţi prietenei tale / prietenului tău o scrisoare însoţită de propria ta descriere a munţilor.

IX. Citeşte, cu atenţie, textul dat şi răspunde la cerinţele de mai jos

“_ Eu cred, răspunse Budulea, scoţând u-şi nerăbdător fluierul din şerpar, că învăţătura e limba şi cu
cât mai multe limbi ştie omul, cu atât mai învăţat este. Uite, la fluierul meu sunt şase borte şi cânt mai
bine pe el decât pe unul care nu ar avea decât o singură bortă; aşa e omul: câte limbi ştie, de atâtea ori
e om [...]
Când era să intrăm la domnul profesor, deterăm de o nouă greutate. Huţu nu voia deloc să intre. În
zadar îi spuneam că trebuie să fie şi el, ba mai ales el de faţă: zicea să intrăm noi şi să vorbim cu
profesorul, că el merge apoi la şcoală. Dar, la urma urmelor, Huţu era băiat înţelept: el îşi călcă pe
inimă şi intră cu noi.”
(Ioan Slavici – „Budulea Taichii”)
A. Limba română
1.Desparte în silabe cuvintele: „şerpar”, „profesor”, „nerăbdător”, „înţelept”.
2.Transcrie, din text, două cuvinte formate prin derivare, unul format prin compunere şi unul format
prin conversiune.
3.Formează familia lexicală a cuvântului „a învăţa” (patru termeni).
4.Indică câte un sinonim pentru cuvintele: „nerăbdător”, „înţelept”, „bortă”.
5.Motivează folosirea cratimei în structura: „scoţând u-şi nerăbdător fluierul din şerpar”.
6.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: „îi”, „trebuie”,
„el”, „cu profesorul”, „la şcoală”, „înţelept”, „băiat”, „cu noi”.
7.Precizează modurile de expunere folosite în text.
8.Menţionează personajele participante la acţiune.
9.Indică care este relaţia dintre autor-narator-personaj.
10.Transcrie, din text, un fragment care conţine o trăsătură morală a personajului Huţu.
11.Explică semnificaţia afirmaţiei: „aşa e şi omul; câte limbi ştie, de atâtea ori e om”.
12. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului epic.
13. Redactează o compunere narativă despre o activitate ecologică organizată de clasa ta.

IX. Citeşte cu atenţie textul următor:

„Soarele se stinse, balta se întunecă şi se zimţui în creţuri fine. În umbra care căzuse deodată peste
strălucirea zilei, se întinse o linişte mare. Şi se auzi în depărtare sunând ploaia, sau vântul, sau un
şuvoi de apă...
Era ploaia. Venea împotriva noastră ca un păienjeniş. În curând sticli în mărgele oblice. Trestiile
tresăriră frământându-se. Balta scăpără de bulbuci. Şi pânza de stropi ne învălui brusc – apoi rămase
curgând asupra noastră, călduţă şi totuşi răcoritoare.” (Mihail Sadoveanu – „Ploaie, la Nada
Florilor”)

1.Transcrie, din ultimul enunţ al textului, cuvintele care conţin diftong.

2.Precizează numărul de sunete şi de litere din cuvintele: „creţuri”, „păienjeniş”, „bulbuci”, „brusc”.
3.Desparte în silabe cuvintele: „trestiile”, „scăpără”, „curgând”, „răcoritoare”.
4.Transcrie, din text, două cuvinte formate prin derivare şi un cuvânt format prin compunere.
5.Alcătuieşte patru enunţuri prin care să demonstrezi polisemantismul cuvântului „umbră”.
6.Transcrie trei cuvinte care fac parte din câmpul lexical al fenomenelor naturii.
7.Construieşte un enunţ în care cuvântul „ploaie” să aibă sens figurat.
8.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: „fine”,
„deodată”, „zilei”, „se auzi”, „sunând”, „ca un păienjeniş”, „de stropi”, „ne”.
9.Indică un mod de expunere folosit în text.
10.Transcrie, din text, un fragment care conţine o imagine auditivă.
11.Indică figura de stil din fragmentul: „Trestiile tresăriră frământându-se”.
12. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este o descriere în proză.
13. Redactează o compunere descriptivă, cu titlul „Ploaia” în care să continui descrierea din textul de
la Subiectul I.

X. Citeşte, cu atenţie, textul dat şi răspunde la cerinţele de mai jos

“O babă ş-un moşneag ieşiră cătră lumina dinspre carările lipscanului. Femeia venea înainte, omul
ceva mai îndărăt, cu capul puţin înalţat şi părând a asculta cu mare luare aminte zvoana şi glasurile de
la focul nostru.
Bătrânul e orb, mi-am zis eu privindu-l. Pare a-l trage baba după dânsa c-o frînghioară; însă el
păşeşte pe urma ei fără greş către mirosul fripturii şi larma sfatului.
Baba purta broboada de ştergar alb, catrinţă şi sumaieş scurt. Orbul era şi el îmbracat ca muntenii cu
palarioară neagră şi strai alb, iar cojocelul îl ţinea numai pe umeri; şi de sub cojocel, de la subsuoara
stângă, îi atârnă cimpoiul cu clonţul spre pământ... când se simţi aproape, orbul se opri, numai baba
mai făcu câţiva paşi cătră foc. El se opri şi lumina îi batea obrazul neclintit împresurat de barba albă.”
(Mihail Sadoveanu – „Orb sarac”)

1.Desparte în silabe cuvintele: „lipscanului”, „zvoana”, „frînghioară”, „subsuoara”.

2.Transcrie, din text, patru cuvinte care conţin diftong.
3.Indică mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: „de la”,
„frînghioară”, „sumaieş”, „câţiva”.
4.Formează familia lexicală a cuvântului „om” (patru termeni).
5.Transcrie, din text, o pereche de sinonime şi o pereche de antonime.
6.Precizează valoarea gramaticală a cuvântului „orb”, din text: „Bătrânul e orb”, „Orbul era şi el
îmbracat”.
7.Menţionează folosirea cratimei în structura: „O babă ş-un moşneag ieşiră cătră lumina dinspre
carările lipscanului”.
8.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor din fragmentul: „Bătrânul e orb,
mi-am zis eu privindu-l”.
9.Indică personajele participante la acţiune.
10.Precizează modurile de expunere utilizate în text.
11.Transcrie fragmentul care evidenţiază vestimentaţia bătrânei.
12. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului epic.

XI. Citeşte, cu atenţie, textul dat şi răspunde la cerinţele de mai jos

“Pe drum mergeam alături. A toamnei melodie,

Tăcută, se lăsase cu seara peste vie;
Prin codrul de rugină, pe pajiştea pustie,
Simţeam acelaşi freamăt în suflete că-nvie.

Era un vaier dulce şi dureros, un cântec

Ce-n inimi se născuse şi-n ele ni s-a frânt.
Apropiaţi deodată şi fără un cuvânt,
Am stat să ne petreacă prin toamnă rece vânt.

Cu vocea ta sub ramuri sunând a părăsire,

Mi-ai spus: _ Să ne rămână trecutul nălucire,
Când clipa veşniciei mi-o dai cu o privire...
De ce în umbră glasul părea o amintire?”
(Ion Pillat – „Târziu de toamnă”)

1.Transcrie cuvintele care conţin grupuri fonetice (diftong, triftong, hiat) din strofa a treia.
2.Desparte în silabe cuvintele: dureros, cântec, apropiaţi, deodată.
3.Menţionează modul de formare al cuvintelor: dureros, deodată.
4.Formează familia lexicală a cuvântului „piatră” (patru termeni).
5.Indică câte un sinonim pentru cuvintele: melodie, rugină, pustie, freamăt.
6.Alcătuieşte un enunţ în care să apară un omonim al cuvântului subliniat în versul: „Tăcută, se
lăsase cu seara peste vie”.
7.Indică valoarea morfologică a cuvintelor „toamna” şi „seara”, din primele două versuri.
Alcătuieşte două enunţuri în care cuvintele „toamna” şi „seara” să aibă alte valori gramaticale.
8.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor din versurile: „Cu vocea ta sub
ramuri sunând a părăsire / Mi-ai spus”
9.Transcrie, din text, două figuri de stil diferite şi numeşte-le.
10.Indică imaginea artistică din versul: „Era un vaier dulce şi dureros, un cântec”.
11.Explică semnificaţia versurilor: „Prin codrul de rugină, pe pajiştea pustie, / Simţeam acelaşi
freamăt în suflete că-nvie.”.
12.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului liric.
13. Realizează o compunere narativă în care să povesteşti o întâmplare petrecută la trecerea de
pietoni.

XII. Citeşte cu atenţie textul următor:

„Iată lacul. Luna plină,

Poleindu-l, îl străbate;
El, aprins de-a ei lumină,
Simte-a lui singurătate.

Tremurând cu unde-n spume,

Între trestie le farmă
Şi visând o-ntreagă lume
Tot nu poate să adoarmă.” (Mihai Eminescu – „Lasă-ţi lumea”)
 1.Transcrie cuvintele, din textul dat, care conţin grupuri fonetice (diftong, triftong, hiat).
2.Indică modul de formare al cuvintelor: „străbate”, „singurătate”.
3.Desparte în silabe cuvintele: „lumină”, „tremurând”, „trestie”, „adoarmă”.
4.Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele: „plină”, „simte”, „farmă”, „poate”.
5.Indică antonimele cuvintelor: „aprins”, „lumină”, „visând”, „adoarmă”.
6.Alcătuieşte un enunţ în care să apară un omonim al cuvântului subliniat în versul: „Iată lacul. Luna
plină”.
7.Motivează folosirea cratimei în structura: „Şi visând o-ntreagă lume”.
8.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text: „poleindu-”,
„îl”, „a ei”, „lumină”, „aprins”, „simte”, „el”, „a lui”.
9.Indică figura de stil din versurile: „El, aprins de-a ei lumină, / Simte-a lui singurătate”.
10.Transcrie o imagine artistică din text şi numeşte-o.
11.Scrie două sintagme în care sunt numite două elemente ale cadrului natural.
12.Formulează ideea poetică din ultima strofă citată.
13.Precizează rima, ritmul şi măsura versurilor date.
14.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului liric.
15. Redactează o compunere narativă în care să povesteşti o întâmplare pe care ţi-o aminteşti din
primii ani de şcoală.

XIII. Citește, cu atenție, textul de mai jos:

Se duse și se jucă cu băieții. (...). Se culcă târziu, obosit și plin de praf. Crăpă întâi ușa de la
verandă și intră fără să facă zgomot. Găsi pe aragaz o oală cu borș și-l mâncă rece, drept din oală, cu
polonicul. Nu-și mai spălă picioarele. Se culcă și adormi. I se păru că a auzit glasul mamei care striga
din camera cealaltă: ,,Sașa, ai venit?” dar lumina nu se aprinse și Sașa nu răspunse. De ce să răspundă
dacă i se păru? Așa și mama va crede că i s-a părut, va închide ochii și va adormi. Nu se va mai auzi
nimic. Va fi liniște și nu se va mai auzi nimic. ,,Animalule! Ți-ai făcut lecțiile?” nu se va auzi. Va fi
liniște și toți vor dormi. De ce să-i răspundă?
-Sașa, ți-ai făcut lecțiile? Sașa, ți-ai făcut lecțiile?
Se auzi ușa și lumina îl zăpăci, de parcă în toată camera n-ar fi fost decât el, niciun alt obiect
care să-ți atragă atenția, numai el. Se ridică într-un cot și spuse ,,îhî”, dar apoi, de parcă răspunsul nu
l-ar fi convins nici pe el, se ridică în fund la marginea patului, frecându-și ochii cu mâinile și,
aranjându-și părul, spuse ,,îhî...le-am făcut”. Scoase caietele din geantă și le trânti pe masă. Scoase și
cartea de citire și o deschise acolo unde era pixul. Rămase în picioare la marginea mesei, cu cartea
închisă și ținând degetul ca semn. Închise ochii și recită:
Și pas cu pas
Și ceas cu ceas
Ostașii noștri...
Și pa-a-a-s cu pa-a-a-s/ și ce-a-a-s, cu ce.... Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de
acum...”
-Hai, Vakulovski? Ai, du-te, să nu te mai văd! Ai venit la școală bou și te duci vacă!
(Savatie Baștovoi, Iepurii nu mor)
Cerințe:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate;
2. Identifică în text câte un cuvânt format prin derivare și prin compunere. Explică modul lor de
formare.
3. Construiește câte un enunț cu sensurile figurate ale cuvintelor praf, lumină.
4. Construiește două enunțuri pentru a ilustra valoarea polisemantică a cuvântului ochi .
5. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului ,,liniște”.
6. Scrie câte două enunțuri pentru a ilustra omonimia cuvintelor care, cot, era.
7. Completează enunțul: În fraza ,,Se auzi ușa și lumina îl zăpăci” există ……propoziții aflate în raport
de ………………………cu ajutorul conjuncției (felul)……..………
8. Scrie o frază alcătuită din trei propoziții, după schema: P1-PP

că că
P2-PS ______ și_______ P2-PS
9. Continuă enunțul, astfel încât să obții o frază alcătuită din două propoziții aflate în raport de
coordonare disjunctivă: Nu se va mai auzi nimic…………………………..
10. Formulează două idei principale/secundare din textul dat.
11. Numește două trăsături ale băiatului Sașa, evidențiate prin modalități diferite de caracterizare.
Subiectul al II-lea ( Varianta a/ b/ c)
a) Redactează, în 80- 120 de cuvinte, rezumatul textului.
b) Scrie o compunere în care să-l caracterizezi pe Sașa. Vei menționa:
- Două trăsături ale personajului
- Două modalități de caracterizare diferite prin câte o secvență comentată
- Vei corela o valoare transmisă prin acest personaj cu una importantă pentru tine, justificându-ți
răspunsul.
c) Ți-ai petrecut ziua la joacă, alături de Sașa. Scrie o pagină de jurnal în care să-ți exprimi o emoție pe
care ai trait-o față de acesta atunci cand ți-a povestit problemele pe care le are la școală/ cu familia.
Vei insera o secvență narativă și una descriptivă.