I.

1. Găsiţi elementul regent al fiecărui verb la infinitiv:

„El tăbărî acolo cu oştile sale, punând cete de strajă în deosebite părţi, ca să vază de nu vor umbla
turcii a trece printr-alt loc. Dar Sinan, vrând a înainta spre Bucureşti, era nevoit a trece pe la
Călugăreni, fiind acesta drumul cel mai scurt”. (N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod
Viteazul)
2. Textul de la punctul 1 este din secolul al XlX-lea. Citiţi-l înlocuind oral infinitivul cu
conjunctivul
3. Găsiţi toate elementele subordonate infinitivelor din fragmentul de mai jos:
Înainte de a oferi microfonul soţilor Popescu, pentru a afla mai multe amănunte, aş vrea să anunţ
numărul de telefon la care puteţi interveni cu întrebările şi comentariile dumneavoastră

4. Identificaţi participiile din text şi arătaţi rolul fiecăruia - component al unui timp verbal,
component al construcţiei pasive, adjectiv participial cu funcţie sintactică proprie:
„De pretutindeni, au sosit, în cele două capitale, negustori de mode, croitorese, croitori, iar
prăvăliile de la Viena şi de la Paris au scăpat de toate vechiturile care, la Iaşi, au părut nou-nouţe
şi au fost plătite foarte scump. Curând, s-a văzut şi mobilă, ceva mai veche, adusă de la Viena cu
mare cheltuială. Trăsurile care, mai înainte, arătau ca nişte birje vechi din Viena, au fost înlocuite
cu trăsuri şi căleşti elegante” (N. Djuvara, între Orient şi Occident).

5. Identificaţi verbele la gerunziu din enunţurile de mai jos (din G. Liiceanu, Uşa interzisă) şi
indicaţi funcţia lor sintactică: (a) Eu nu ştiu cum vă iese vouă cafeaua neagră. Am fiert-o o
jumătate de oră tot adăugând apă şi nu s-a colorat deloc. (b) în România erau 16 concurenţi pe un
loc, provenind din cele mai diverse domenii. (c) Aşteptându-mifiul, mă duceam infiecare zi în
faţa rafturilor cu jucării. (d) Misterios rămâne, oricum, acest lucru: bombănindu-ne şiplângându-
ne unul de altul, ne-ampreferat până la urmă celor cu care, mai mult sau mai puţin, semănăm. (e)
Este o zi neaşteptată pentru luna noiembrie, cu un soare dezlănţuit, orbindu-ne în drumul nostru şi
muindpe alocuri zăpada.
6. Stabiliţi în care dintre exemplele de mai jos sunt forme de supin şi în care sunt participii:
(a) Rămâne de văzut ce vom face.
(b) Textul văzut de tine e interesant.
(c) Am cules toate merele.
(d) Am de cules toate merele.
II.

1) Precizează structura verbelor la infinitiv din enunţurile de mai jos:

„Spre a merge la Almaş pe drumul mare, ar fi trebuit să suim Dealul
Balaurului.”
(Calistrat Hogaş)
„Nu-şi va fi iertat niciodată mai ales greşeala de a nu fi refuzat.” (Liviu
Rebreanu)
2) Precizează funcţiile sintactice ale verbelor la infinitiv din enunţurile date:
„A-ţi scrie amintirile este a mânui umbre...” (Demostene Botez)
„Metafora este modul de a visa al umanităţii.” (George Călinescu)
„Oprindu-se vaporul la Brăila, mă hotărâi a mă coborî pe uscat” (V.
Alecsandri)
„Cântau pe rămurele fără a se sfii de nimeni.” (Petre Ispirescu)
3) Indică funcţiile sintactice ale verbelor la gerunziu din următoarele texte:
„Cu ochii lucind, Magda părea îmbătată de fuga calului.” (M. Sadoveanu )
„Vântul jalnic bate-n geamuri/ Cu o mână tremurândă.” (M. Eminescu )
„-Şterge tot cu buretele, a adăugat doamna zâmbind.” (Ionel Teodoreanu)
„Nu ne mai săturam privindu-l.” (Ioan Slavici)
4) Verbele la modul participiu ajută la formarea timpurilor compuse. Identifică
aceste
timpuri în enunţurile de mai jos.
„...după ce veţi fi trecut pe lângă casa lui Ion Creangă.” (Geo Bogza)
„Aici trebuie să fi aruncat feciorul de împărat peria Sfintei- Vineri.”
(Calistrat Hogaş)
„Ai fi trăit în veci...” (M. Eminescu )
„...nu făceau nimic fără de a-l fi întrebat... pe dânsul.” (Ioan Slavici)
5) Precizează funcţiile sintactice ale verbelor la participiu şi precizează
valoarea lor
(adjectivală/ adverbială):
„În începutul liniştit de toamnă, revăd Ceahlăul.” (M. Sadoveanu )
„El, singuratic duce către cer/ Brazda pornită-n ţară de la vatră.” (T.
Arghezi )
„...o contemplai îndelung, tulburat de trăsăturile chipului ei.” (Marin Preda)
6) Subliniază în textele de mai jos participiile cu valoare de epitet:
„Care moarte vrei?/ Moarte luminată/ ori întunecată?” (V. Alecsandri)
„Vai, Doamne, ce posomorâţi sunt munţii!” (Alexandru Baconsky)
„Pădurea se-ntindea împrejur în noaptea nepătrunsă, tăcută, mută,
moartă.” (Şt. Petică)
7) Indică funcţiile sintactice ale verbelor la supin din textele de mai jos:
„E uşor a scrie versuri” (M. Eminescu )
„Învălmăşeala brazilor era de neînchipuit.” (Geo Bogza)
„Deodată Pisicuţa se opri din păscut.” (Calistrat Hogaş)
„Cei buni n-au vreme de gândit.” (George Coşbuc)
„Mă simt pe la înnoptat/ Ca un zarzăr scuturat.” (T. Arghezi)
„Budulea nu mai avea timp de pierdut.” (Ioan Slavici)