Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Răspunde la întrebările: unde?, de unde?, până unde?, pe unde?, încotro?, dincotro? etc.
Se subordonează:
1) unui verb Am ajuns la Roma
2) unei locuțiuni verbale Și-a luat tălpășița de aici.
3) unei interjecții predicative Poftim înăuntru!
4) unui adjectiv (Cățelul era curat pe picioare.)
Se exprimă prin:
1. substantiv (Urcați pe scara din stânga.; Deasupra orașului s-au adunat nori.; Nu stă locului.);
2. adverb
3. locuțiune adverbială (A plecat departe.; Spune-mi până unde să merg.; Umblă de colo până
colo.); pronume (Se îndreaptă spre tine.; În jurul lor s-a creat busculadă.);
4. adjectiv pronominal posesiv în cazul acuzativ (Ploaia s-a abătut asupra mea.),
5. numeral cu valoare pronominală (N-am găsit citatul în prima lucrare, l-am găsit în a doua.);
6. forme verbale nepersonale de supin (Nu venise încă de la pescuit.).
Propozițiilor circumstanțiale de timp le corespund, în regentă, adverbe corelative (atunci, de atunci, până atunci,
abia, și, imediat, îndată etc.). Rolul acestora este de a marca suplimentar relația dintre cele două propoziții, clarificând
felul propoziției subordonate.
Circumstanțiala de timp poate sta după sau înaintea propoziției de care depinde sau poate fi intercalată în regentă, în
acest ultim caz fiind izolată prin virgulă dacă este plasată înaintea predicatului.
După regentă, această subordonată nu se desparte prin virgulă, cu excepția situației când în regentă există un alt
circumstanțial corelativ. Propoziția circumstanțială de timp se desparte de regentă prin virgulă, indiferent de poziția ei,
dacă în regentă se află un adverb corelativ sau o locuțiune adverbială corelativă.
Circumstanțialul de mod este partea de propoziție care indică modul în care se desfășoară o acțiune sau
se manifestă o însușire.
Răspunde la întrebările: cum?, în ce fel?, în ce mod?.
Se subordonează
1. unui verb A acționat bine
2. locuțiuni verbale (. Și-a dat seama brusc de greșeală.)
3. unei interjecții predicative (Hai repede!),
4. unui adjectiv (A oferit un răspuns bine argumentat.)
5. unui adverb (Ei s-au purtat corect în general.).
Se exprimă prin:
1. substantiv (A scris tema cu atenție.; Muncește precum un robot.),
2. pronume (Ea gândește ca tine.),
3. numeral cu valoare pronominală (Dansează precum cei doi de la televizor.)
4. adverb A citit repede revistele
5. locuțiune adverbială (.; Timpul trece pe nesimțite.; Spune-i cum ai rezolvat exercițiul.)
6. forme verbale nepersonale de infinitiv și gerunziu (A vorbit fără a se
gândi.; Venea alergând.),
7. interjecție onomatopeică (Pisica merge pâș-pâș.).
1. un verb sau o locuțiune verbală: Se poartă1/ cum a fost învățat.2/; A pus la cale un plan1/după
cum l-a dus capul.2/;
2. un adjectiv: Bogat1/ cum era,2/ putea visa la o călătorie în spațiu.1/;
3. un adverb: Pășește ușor,1/ de parcă n-ar atinge pământul.2/ Greu1/cum am venit azi2/ n-am venit
niciodată.1/
Elementele de relație prin care poate fi introdusă propoziția circumstanțială de mod sunt:
Substantivele din cauza și din pricina trebuie folosite în enunțuri care exprimă un efect nefavorabil,
neavând același sens cu prepoziția datorită, care exprimă un efect pozitiv.
Propozițiilor circumstanțiale de cauză le corespund, în regentă, adverbe și locuțiuni adverbiale corelative (de
aceea, de asta, de aia, pentru aceea, atunci, apoi etc.).
Propozițiile circumstanțiale de cauză pot sta înainte sau după propoziția regentă, în afară de cele introduse prin
conjuncția cum, care sunt întotdeauna antepuse regentei și de cele introduse prin conjuncțiile că și căci, care sunt
întotdeauna postpuse regentei.
De obicei, propoziția circumstanțială de cauză se desparte prin virgulă de propoziția regentă. Nu se desparte prin
virgulă dacă pentru vorbitor legătura dintre cauză și efect este foarte importantă și dacă subordonata exprimă singura cauză
a acțiunii din regentă.
Circumstanțialul de scop este partea de propoziție care arată scopul desfășurării unei acțiuni sau al
prezenței unei însușiri.