VIAŢA ŞI OPERA LUI VASILE ALECSANDRI

 1821- iulie Se naşte la Bacău Vasile Alecsandri, fiul medelnicerului - devenit mai târziu
vornic - Vasile Alecsandri, din laşi, şi al Elenei, fiica pitarului Dumitrache Cozoni, din
Târgu-Ocna.
 1824 - 1828 începe să înveţe carte acasă cu vreun dascăl grec şi călugărul Gherman Vida,
care dă lecţii şi altor copii, între care şi Mihail Kogălniceanu.
 1828 - 1834 Internat la pensionul francez al lui Victor Cuénim, unde i se predau trei limbi
şi discipline umanistice. Îl are colegi pe Matei Millo, Mihail Kogălniceanu.
 1834 august Capătă primul rang de boierie, fiind făcut comis.
 august Pleacă la studii, la Paris, sub îngrijirea lui Filip Furnaraki, împreună cu Alexandru
I. Cuza, Nicolae Docan, Panait Radu, I. Negulici.
 1834 - 1835 la lecţii cu profesorul Cotte, îşi trece bacalaureatul „dès lettres".
 1836 Se pregăteşte în laboratorul profesorului Gaultier de Claubry pentru a intra la
medicină. Îl înduplecă pe tatăl său, venit la Paris, să-i îngăduie să urmeze dreptul.
 noiembrie - 14 aprilie 1837 înscris la Facultatea de Drept.
 1837 - 1838 Părăseşte dreptul spre a se prepara cu Bonin pentru bacalaureatul în ştiinţe,
la care este respins. Îşi completează studiile umanistice sub conducerea lui Cotte. Scrie
prima poezie în limba franceză, La jeunne fille. În anii petrecuţi la Paris (1834 - 1839) îl
cunoaşte pe Ion Ghica, Costache Negri şi alţi munteni şi moldoveni.
 1839 Primăvara Porneşte spre ţară, vizitând Italia cu C. Negri şi N. Docan. De la Viena
vine pe Dunăre la Galaţi.
 1839 august 31 Este numit şef de masă la serviciul scutelnicilor şi al pensiilor.
 1840 ianuarie Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi şi Vasile Alecsandri fondează
Dacia literară; în primul număr poetul publică Buchetiera de la Florenţa.
 primăvara Cunoaşte pe Elena Negri la moşia Pribeşti.
 mai (până în februarie 1842) Alecsandri este numit Director al teatrului românesc şi
francez din Iaşi.
 noiembrie 16 Se joacă piesa Farmazonul din Hârlău.
 1841 Publică în Le Glaneur moldo-valaque primele poezii în limba franceză : Le
Causaque, La jeunne fille.
 iulie 2 Ridicat la rangul de spătar.
 1842 februarie Moare Elena Alecsandri, mama poetului.
 februarie - martie Pleacă bolnav, însoţit de doctorul Vârnov, la Viena.
 1843 Excursii în munţi, primul contact cu poezia populară.
 1843 - 1844 Publică poezii în Calendarul pentru poporul românesc de Kogălniceanu şi în
Albina lui Gh. Asachi.
 1844 ianuarie Apare Propăşirea, redactată de V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, Panait
Balş şi Ion Ghica, dar cu titlul impus de cenzură Foaie ştiinţifică şi literară. Poetul
publică proză şi opt doine. Revista e suspendată în octombrie aceluiaşi an.
 ianuarie 18 Se joacă piesa lui Alecsandri Iorgu de la Sadagura.
 1845 Întâlnirile dintre munteni şi moldoveni la moşia Mânjina a lui C. Negri; unde îl
cunoaşte pe N. Bălcescu. Începutul idilei cu Elena Negri.
 august Face o călătorie în Orient: Constantinopol, insula Prinkipo.
 1846 ianuarie 28 Călătorie în Ţara Românească; întâlnire cu membrii „Societăţii
literare”.
 iunie Face a doua călătorie la Constantinopol;
 septembrie O întâlneşte pe Elena Negri la Trieste, se stabilesc la Veneţia. Scrie seria
poeziilor veneţiene.
 1847 ianuarie Boala Elenei Negri se agravează, pleacă la Neapole, apoi împreună cu N.
Bălcescu, se stabilesc la Palermo. Scrie Piatra din casă.
 aprilie Pleacă spre ţară. Elena Negri moare pe vapor, în apropiere de Constantinopol, şi
este înmormântată în cimitirul bisericii greceşti din Pera.
 6 mai Poetul soseşte la Galaţi.
 iulie-august Face o cură la Balta Albă.
 1848 februarie 3 Se joacă piesa lui Alecsandri, Nunta ţărănească.
 martie Are loc mişcarea revoluţionară din Moldova. Alecsandri scrisese Deşteptarea
României.
 aprilie După eşecul mişcării revoluţionare se refugiază la Braşov, unde redactează
Protestaţie în numele Moldovei, a omenirii şl a lui Dumnezeu şi Prinţipiile noastre
pentru reformarea patriei. Scrie Sentinela română.
 iunie Alecsandri şi alţi revoluţionari moldoveni se adună la Cernăuţi în jurul familiei
Hurmuzaki. Se pun bazele revistei Bucovina în care va publica şi poetul.
 septembrie Alecsandri pleacă la Paris.
 octombrie 13 Admis membru al societăţii „Societé orientale de France", recomandat de
Billecocq şi Vaillant; începe propaganda pentru cauza Principatelor.
 1849 aprilie Pleacă la Constantinopol. Este propus membru al comitetului revoluţionar
unic.
 iulie Se reîntoarce la Paris. Scrie Românii şi poezia lor, publicată în Bucovina.
 decembrie Revine în ţară.
 1850 Numit arhivist al statului. Publică balade şi se joacă Chiriţa în Iaşi.
 1851 aprilie-mai Face o călătorie în Franţa, Germania şi Anglia.
 1851 - 1852 Prima încercare de a scoate revista România literară.
 1852 Publică Poezii poporale. Balade. Partea I, laşi.
 1853 Apare Partea a II-a a Baladelor.
 1852 - 1853 Scrie primele poezii din ciclul Mărgăritărele. Publică la Paris volumul
Doine şi lăcrămioare. Apare traducerea lui I.E. Voiculescu : Les Doines, poesies
moldaves de V. Alecsandri.
 aprilie-decembrie Face o călătorie în sudul Franţei, Africa şi Spania. Petrece iarna la
Paris. Scrie poezii exotice.
 1854 iunie - iulie Pleacă în Anglia, Belgia şi Germania.
 septembrie Se întoarce în ţară, după moartea tatălui său. Îi dezrobeşte pe ţiganii de la
Mirceşti.
 1855 ianuarie 1 Apare România literară. Poetul publică versuri şi proză. Se publică la
Paris traducerea în limba franceză a Baladelor, făcută de Alecsandri, cu o prefaţă de A.
Ubicini.
 octombrie - decembrie Pleacă la Constantinopol, de acolo cu Baligot de Beyne în
Crimeea. Scrie La Sevastopol.
 1857 Scrie Hora Unirii. care se publică în Steaua Dunării. Compune Înşiră-te,
mărgărite.
 1857 august Pleacă în Franţa, bolnav.
 1857 Se naşte fiica sa, Maria.
 1858 octombrie 25 Alecsandri numit secretor de stat.
 1859 ianuarie 3 Candidat la domnie, renunţă in favoarea lui C. Negri, apoi a lui
Alexandru I. Cuza. După Unire, numit ministru al afacerilor străine în Moldova.
 februarie-iunie Pleacă în misiuni diplomatice pentru recunoaşterea Unirii, la împăratul
Napoleon al III-lea, în Anglia şi în Italia, urmăreşte desfăşurarea războiului de eliberare a
Piemontului.
 octombrie-mai 1860 Ministru al afacerilor străine în Muntenia.
 1860 Scrie piese de teatru, în care critică viaţa politică: Lipitorile Statului, Satul lui
Cremene.
 1861 - 1863 nai Pleacă în străinătate; înlocuieşte pe fratele său, Iancu la Agenţia română
din Paris. Colaborează la Revista română. Redactează Istoria misiilor mele politice.
Publică Grammaire de la langue roumaine sub numele V. Mircesco, cu o prefaţă de A.
Ubicini.
 1863 vara Se stabileşte la Mirceşti, împreună cu Paulina Lucasiewicz .
 1863 - 1866 Scrie numeroase „cântece comice". Apare Doine şi Lăcrămioare, ediţia a II-
a.
 1865 - 1869 Colaborează la revista Foaia Societăţii pentru literatură şi cultura română
în Bucovina.
 1866 decembrie Pleacă spre Paris; se opreşte şi este sărbătorit la Cernăuţi.
 1866 - 1871 Scrie comedii de moravuri.
 1867 august Ales membru al Societăţii Academice.
 septembrie Începe să publice în Convorbiri literare: Tânără creolă, Stan Covrigarul.
 octombrie Pleacă la Paris pentru a-o conduce pe fiica sa, Maria, în pension particular.
 1868 ianuarie Ales deputat de Roman, refuză mandatul.
 1869 martie Ales din nou deputat.
 1868-1869 publică Pastelurile în revista Convorbiri literare.
 1871 august Participă la sărbătorirea de la Putna, pentru care scrie Imnul lui Ştefan cel
Mare.
 1872 Face o călătorie la Paris prin Viena şi Elveţia. Începe să scrie legende, citeşte la
„Junimea" Dumbrava roşie.
 1873 - 1874 Face mai multe călătorii în Franţa.
 1874 Se Joacă la Iaşi piesa Boieri şi ciocoi; va fi tipărită în revista Convorbiri literare.
 1875 – 1876 Începe publicarea la Coces a Operelor complete.
 1876 Se căsătoreşte cu Paulina Lucasiewicz. Se întoarce definitiv în ţară cu fiica sa
Maria, căsătorită în octombrie 1877 cu Dimitrie Catargi.
 1877 august începe războiul Independenţei. Compune poeziile din ciclul Ostaşii noştri,
care se publică în aprilie 1878.
 1878 mai-iunie Participă la concursul de la Montpellier cu poezia Ginta latină; este
premiat acolo şi sărbătorit în ţară.
 1879 septembrie Se joacă la Bucureşti Despot-vodă.
 1880 începe în Convorbiri literare schimbul de scrisori literare cu Ion Ghica.
  1880 - 1881 Scrie piese de teatru Sânziana şi Pepelea, Sfredelul dracului.
 1882 aprilie-iunie Face o călătorie în Provenţa. Îi cunoaşte pe Frédéric Mistral şi pe alţi
poeţi; este premiat la concursul literar de la Forcalquier.
 1883 martie 22 Se joacă la Teatrul Naţional din Bucureşti piesa Fântâna Blanduziei.
 octombrie 14 Ţine la Ateneu conferinţa în folosul lui Eminescu, la care citeşte din
Fântâna Blanduziei.
 1884 octombrie-decembrie Scrie şi se reprezintă piesa Ovidiu.
 noiembrie Ales senator, participă la lucrările Senatului.
 1885 - 1890 Numit ministru plenipotenţiar la Paris; în strânse relaţii cu Ion Ghica,
ministru la Londra.
 1886 Atacat de critici. Titu Maiorescu scrie articolul Poeţi şi critici, in apărarea poetului.
 1887 Primele simptome ale bolii care îi va provoca moartea.
 1888 Scrie poezia Unor critici.
 1890 mai Se întoarce la Mirceşti, bolnav.
 1890 august 22 Moare în vârstă de 69 de ani, bolnav de cancer la plămâni şi ficat. Este
înmormântat în parcul casei de la Mirceşti.

Titu Maiorescu publică în Convorbiri literare studiul Direcţia nouă în poezia şi

proza românească în care spune:

„În fruntea noii mişcări e drept să punem pe Vasile Alecsandri. Cap al

poeziei noastre literare în generaţia trecută, poetul «Doinelor şi lăcrămioarelor»,
culegătorul cântecelor populare, păruse a-şi fi terminat chemarea literară (...).
Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la
Mirceşti, şi iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura ţării, poetul
nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “.