Viața și activitatea lui Vasile

Alecsandri

A realizat: Purici Ionela

 Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 
S.N. 2 august 1821, undeva în 
ținutul Bacăului, Moldova — d. 
22 august S.N. 3 septembrie 1890
, Mircești, județul Roman, 
România) a fost un poet,
dramaturg, folclorist, om politic,
ministru, diplomat, membru
fondator al Academiei Române,
creator al teatrului românesc și al
literaturii dramatice în România,
personalitate marcantă a
Moldovei și apoi a României de-a
lungul întregului secol al XIX-lea.
 PRIMI ANI
Tatăl acestuia, Vasile Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului
Alecsandri (1792-1854) s-a  Vasile Alecsandri și al Elenei Alecsandri,
căsătorit în 1816 sau în 1817 născută Cozoni. După unii cercetători, anul
cu Elena Cozoni, fiica nașterii ar putea fi 1821, 1819 sau chiar 1818.
pitarului Dumitrache din  Locul nașterii sale este incert, deoarece nașterea
Târgu Ocna. În anul 1818, s-a petrecut în timpul refugiului familiei
tatăl poetului s-a ocupat Alecsandri în munți din calea armatei lui 
printre altele și cu comerțul Alexandru Ipsilanti. Se consideră că s-a născut
cu sare, conducând undeva pe raza județului Bacău. A avut un frate,
caravanele de sare de la Iancu Alecsandri și o soră, Catinca Alecsandri,
Târgu Ocna spre râul Prut, căsătorită cu Constantin Rolla, boier și om
pentru export (vezi  politic român, militant înfocat pentru Unirea
Drumurile sării de la Târgu Principatelor Române (1859) și ministru în mai
Ocna multe rânduri în guvernele Moldovei.
).[8]
ANII DE FORMARE
 În anul 1834, împreună cu alți tineri boieri moldoveni, printre care
viitorul domn Al. I. Cuza și pictorul Ion Negulici, a fost trimis la
studii la Paris, unde și-a dat bacalaureatul în anul 1835. În 1837 s-a
pregătit pentru un bacalaureat în științe, urmând cursurile Facultății
de Inginerie, pe care nu a terminat-o.
 În 1838 apar primele încercări literare în limba franceză: Zunarilla, 
Marie, Les brigands, Le petit rameau, Serata. În anul următor s-a
întors în țară și a ocupat un post în administrație până în 1846.
Împreună cu Costache Negruzzi a făcut o călătorie în Italia, care a
devenit motiv de inspirație pentru nuvela romantică 
Buchetiera de la Florența.
 În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi a
luat conducerea teatrului din Iași și și-a început activitatea de
dramaturg care i-a adus cele mai constante succese.
Vasile Alecsandri- poet al neamului.
 EXILUL
Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848. Mișcarea
revoluționară din Moldova a avut un caracter pașnic (fiind denumită în epocă
„revolta poeților”). La 27 martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluționari
moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, a fost adoptată o
petiție în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiție redactată de
către Vasile Alecsandri.
După înfrângerea mișcării pașoptiste Vasile Alecsandri este exilat. După ce
călătorește prin Austria și Germania se stabilește la Paris, unde se întâlnește
cu alți militanți pașoptiști munteni; din perioada exilului datează poeziile 
Adio Moldovei și Sentinela română.
În mai 1849 pleacă, împreună cu ceilalți exilați, la Brașov, apoi în Bucovina,
iar în toamna aceluiași an, la Paris.
Scrie primele „cântecele comice” (Șoldan Viteazul, Mama Anghelușa) și
câteva scenete comice și muzicale. Se întoarce în țară în luna decembrie.
 Activitate culturala
A fost unul dintre fruntașii mișcării revoluționare din
Moldova, redactând împreună cu Kogălniceanu și C. Negri 
Dorințele partidei naționale din Moldova, principalul
manifest al revoluționarilor moldoveni.
În 1854 - Apare sub conducerea sa România literară, revistă
la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M.
Kogălniceanu, Al. Russo, dar și muntenii Gr. Alexandrescu, 
D. Bolintineanu, Al. Odobescu.
În 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza 
ministru al afacerilor externe; va fi trimis în Franța, Anglia și 
Piemont pentru a pleda în scopul recunoașterii Unirii.
Primește Premiul Academiei pentru Literatură în 1881.
În 1843 apare, în Albina Românească, Tatarul, prima
poezie care va face parte din ciclul Doine și lăcrămioare.
Tot acum scrie poeziile Baba Cloanța, Strunga, Doina, 
Hora, Crai nou. În 1848 scrie poezia Către români,
intitulată mai târziu Deșteptarea României. În 1850, după o
absență de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în
țară; publică în revista Bucovina poeziile populare 
Toma Alimoș, Blestemul, Șerb sărac, Mioara, 
Mihu Copilul. Începe sa lucreze la ciclul Chirițelor cu 
Chirița în Iași. Aceasta va fi urmată de Chirița în
provincie (1852), Chirița în voiagiu (1864) și Chirița în
balon (1874).
Volume de teatru. Volume de poezie
Monumentul lui Vasile Alecsandri în
Comedii Chișinău, Republica Moldova.
Chirița în Iași sau două Poezii poporale. Balade (Cîntice

fete ș-o neneacă (1850) bătrânești) adunate și îndreptate de

Teatru românesc.
Repertoriul dramatic al d-
lui Vasile
Alecsandri (1852)
Chirița în
provincie (1855)
Chirița în voiagiu (1865)
Chirița în balon (1875)
Vasile Alecsandri, Volumul I (1852)
Poezii poporale. Balade (Cîntice
bătrânești) adunate și îndreptate de
Vasile Alecsandri, Volumul II (1853)
Doine și lăcrimioare, 1842-
1852 (1853)
Poezii populare ale românilor
adunate și întocmite de Vasile
Alecsandri (1866)