CIRCUMSTANŢIALUL DE MOD

I. DEFINIŢIE:
Circumstanţialul de mod este un constituent al enunţului care indică modul în care se desfăşoară
o acţiune, o caracteristică a unui eveniment, sau se manifestă o însuşire. Deoarece redă o
caracterizare intrinsecă a unui proces şi nu circumstanţe exterioare ale acestuia (ex. spaţio-
temporale), circumstanţialul de mod stabileşte o relaţie semantico-sintactică cu verbul mult mai
puternică decât celelalte circumstanţiale, observată în situarea sa în imediata vecinătate a
centrului de grup.

Exemple:
Maria citeşte bine pe carte.
Tânăra munceşte din greu în cantonament.
Mihai urcă agale pe dealul din spatele casei.

I. TERMENI REGENŢI:
Circumstanţialul de mod este un adjunct al grupului verbal, al grupului interjecţional, al
grupului adjectival şi al celui adverbial (rar), stabilind o relaţie de subordonare cu centrul de grup.
Astfel, el este dependent de:
● O formă verbală personală sau nepersonală:
Ion se comportă astfel de ceva timp.
Comportându-se astfel, colegul meu dă de bănuit.
● O locuţiune verbală:
Şi-a dat seama cu greu de sensul cuvintelor mele.
● O interjecţie predicativă: Hai mai repede!
● Un adjectiv (propriu-zis sau participial): Elevul a oferit un răspuns bine documentat.
El este pesimist în mod natural.
● Un adverb: Are o vestimentaţie de obicei bine aleasă.

II. REALIZĂRI ALE CIRCUMSTANŢIALULUI DE MOD:

 Circumstanţialul de mod se realizează prin:
1. Adverbe: cum, oricum, orişicum, aşa, bine, altfel, astfel, corect, greşit, omeneşte,
româneşte, prosteşte etc.
Nu ştiu cum va reacţiona.
Maria se poartă prosteşte.
2. Locuţiuni adverbiale: pe furiş, târâş-grăpiş, cu de-a sila, pas cu pas, pe de rost, de-a
valma, cu neputinţă etc.
Ion spune poezia pe de rost.
Acţionează, de fiecare dată, pas cu pas.

3. Substantiv precedat de prepoziţie, în cazul acuzativ (ca, fără, până, ):

Maria corectează lucrarea după barem.
Vorbeşte fără teamă.

4. Pronume (personal, posesiv, demonstrativ etc.), precedat de prepoziţie, de cele

mai multe ori, în construcţii comparative:
● Se comportă ca tine/ca ai mei/ceilalţi, alţii etc.

5. Numeralul cu valoare pronominală în cazul acuzativ, cu prepoziţie:

A plecat în excursie fără două din obiectele lui preferate.
Formă verbală nepersonală:
⮚ infinitiv precedat de prepoziţii: A procedat fără a o consulta.
⮚ gerunziu: Merge şchiopătând.
6. Interjecţie: Şi pornesc ei, teleap, teleap, teleap! (Ion Creangă, „Povestea lui Harap-
Alb”)

7. Realizarea prin propoziţie (circumstanţiala de mod)

La nivelul frazei, subordonata circumstanţială de mod îndeplineşte rolul unui

circumstanţial de mod.

Termeni regenţi:
 • O formă verbală personală sau nepersonală:
Maria se comportă1/ ca şi cum nu ştie nimic.2/
Comportându-se1/ ca şi cum nimic nu s-a întâmplat,2/ Maria se simte mai uşurată.1/
● Locuţiune verbală:
Îi duce de nas pe alţii1/ cum ştie el mai bine.2/
Înainte de a-i duce de nas pe alţii1/ cum ştie el mai bine,2/ a păţit-o.1/
• O interjecţie predicativă: Hai/ cât poţi de repede!2/
• Un adjectiv (propriu-zis sau participial) :
El este pesimist/ cum îl ştim dintotdeauna./
Elevul a oferit un răspuns documentat1/ cum trebuie.2/

Elemente introductive/de relaţie:

Adverbe relative: cum
Procedează 1/cum a fost învăţat de mic.2/
Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale: până, precum, ca şi cum, ca şi când, fără
să, de parcă etc.
Păstrează liniştea1/ precum fac toţi ceilalţi colegi.2/
Merge prin sală1/ ca şi cum ar fi numai ea în centrul atenţiei.2/
Ne priveşte1/ de parcă nu ne-a mai văzut niciodată.2/
Calcă desculţă pe iarbă1/ fără să se uite cu atenţie.2/

Elementul corelativ ale circumstanţialei de mod regăsit în propoziţia regentă este adverbul
de mod aşa, cu funcţie sintactică de circumstanţial de mod.
Voi proceda aşa1/ cum am plănuit.2/

III. TOPICĂ ŞI PUNCTUAŢIE

În ceea ce priveşte topica, circumstanţialul de mod din grupul verbal este mai frecvent
folosit după regentul său. În construcţii exclamative, circumstanţialul de mod este antepus
pentru efect emfatic.
Colegii se comportă frumos cu elevul transferat de curând.
Merge repede! Ce repede merge!
 De regulă, circumstanţialul de mod nu se desparte de regentul său verbal prin virgulă.
Circumstanţiala de mod se desparte prin virgulă de regenta ei atunci când în aceasta din
urmă există element corelativ.
Aşa va avea succes,1/ cum procedează în astfel de momente.2/
În situaţia în care corelativul se află înaintea elementului de relaţie, virgula nu este necesară
decât în contextul în care circumstanţiala modală se constituie ca o explicare a corelativului.
Am rezolvat exerciţiul aşa, cum am gândit eu.

Atenție!
1. Adverbul relativ cum capătă înţeles conjuncţional, introducând şi alte circumstanţiale:
Cum nu ai venit, noi am ales cadoul în locul tău. (circumstanţială de cauză – cum este
sinonim cu conjuncţia deoarece)
Cum voi fi solicitat, mă voi prezenta la garnizoană. (circumstanţială de timp – cum este
sinonim cu locuţiunea conjuncţională îndată ce).
2. Circumstanţialul de mod este un constituent facultativ al enunţului, ceea ce înseamnă
că absenţa lui nu afectează caracterul gramatical al acestuia. Există însă o clasă
restrânsă de verbe care cer în mod obligatoriu circumstanţial de mod: a se purta, a se
comporta, a proceda, a arăta etc.
A se compara: El se procedează corect./* El procedează.

Să exersăm:
1. Potriveşte circumstanţielele de mod identificate în enunţurile din coloana A cu părţile de
vorbire prin care sunt realizate, din coloana B:
A B

1. Merge legănându-se. a) Substantiv însoţit de prepoziţie

2. Matei râde prosteşte la glume lipsite b) Pronume de politeţe însoţit de
de umor. prepoziţie
3. Citeşte fără a se bâlbâi. c) Formă verbală nepersonală
4. S-a comportat frumos cu invitaţii (gerunziu)
noştri. d) Adverb de mod
e) Adverb de mod provenit din
adjectiv
 5. Pentru că îl admiră pe profesorul de f) Formă verbală nepersonală
istorie, vorbeşte şi gesticulează ca (infinitiv)
dumnealui.

2. Identifică regenţii circumstanţialelor de mod, din exemplele de mai jos, şi părţile de vorbire
prin care sunt realizaţi :
a) Cu greu şi-a adus aminte de vorbele sale pline de tâlc.
b) Fără a acţiona cu îndrăzneală, nu va reuşi ce şi-a propus.
c) Vei avea câştig de cauză procedând astfel.
d) Poezia spusă pe de rost a impresionat auditoriul.
e) Hai cum poţi!

3. Rescrie enunţurile de mai jos, transformând circumstanţialele de mod în subordonata

corespunzătoare:
a) A decorat apartamentul după planurile arhitectului.
b) Nemulţumit de modul în care erau aşezate schiţele în sală, le-a aranjat astfel.
c) A acţionat fără a-i consulta pe ceilalţi colegi.
d) Dorea să danseze ca Fred Astaire.
e) Avea obiceiul de a vorbi ca o moară hodorogită.

4. Realizează fraze în care adverbul cum să introducă:

a) CD
b) Cprep.
c) AT
d) CM

4. Se dau următoarele cuvinte: frumos, respectuos, profund, intens. Alcătuiţi o compunere,

de 80-100 de cuvinte, în care să vă descrieţi şi în care să integraţi cuvintele date, având
funcţii sintactice atât de atribut, nume predicativ, cât şi de c.c.m.
 Sugestii de răspuns:

1. 1 – c
2–d
3–f
4–e
5–b

2.
a) Cu greu şi-a adus aminte de vorbele sale pline de tâlc.
Şi-a adus aminte = locuţiune verbală la o formă personală (indicativ, perfect compus), regentul
circumstanţialului de mod cu greu
b) Prezentându-se la interviu fără a se teme de cei din comisie, a reuşit să se angajeze.
Prezentându-se = formă verbală nepersonală (gerunziu)
c) Reuşeşte să cucerească inimile tuturor procedând astfel.
Să cucerească = formă verbală personală (conjunctiv, prezent)
d) Poezia spusă pe de rost a impresionat auditoriul.
Spusă = adjectiv participial
e) Hai cum poţi!
Poţi = formă verbală personală (indicativ, prezent)

3. Rescrie enunţurile de mai jos, transformând circumstanţialele de mod în subordonata

corespunzătoare:
a) A decorat apartamentul1/ după cum a desenat arhitectul.2/ (1 – PP, 2 - CM)
b) Nemulţumit de modul1/ în care erau aşezate schiţele în sală,2/ le-a aranjat1/ cum se vede.3/ (1 –
PP, 2 – AT, 3 - CM)
c) A acţionat1/ fără să-i consulte pe ceilalţi colegi.2/ (1 – PP, 2 - CM)
d) Dorea1/ să danseze2/ precum dansează Fred Astaire.3/ (1 – PP, 2 – CD, 3 - CM)
e) Avea obiceiul de a vorbi1/ de parcă ar fi o moară hodorogită.2/ (1 – PP, 2 - CM)

4.
a) Am ştiu mereu1/ cum să mă descurc în situaţii dificile.2/ (1- PP, 2 - CD) (regentul
subordonatei completive directe este verbul tranzitiv a şti)
b) S-a gândit îndelung1/ cum să le spună durerosul adevăr.2/ (1- PP, 2 – Cprep.)
(regentul subordonatei completive prepoziţionale este verbul reflexiv a şti)
c) Nu s-au decis asupra modului1/ cum vor repartiza sarcinile de lucru.2/ (1 – PP, 2
- AT) (regentul subordonatei atributive este substantivul comun modului)
d) Mă aşteptam1/ să se comporte2/ cum a fost educat. 3/ ((1 – PP, 2 - AT) (regentul
subordonatei circumstanţiale de mod este forma verbală personală mă aşteptam)