PROIECT DE LECŢIE

Şcoala: Şcoala Generală cu clasele I – VIII Sîntamarie-Orlea

Propunător: prof. Vucescu Monica
Data:
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Romanul
Subiectul lecţiei: Propoziţia subordonată completivă indirectă (CI)
Tipul lecţiei: De însuşire de noi cunoştinţe

DEMERSUL DIDACTIC

MOTIVAŢIA: cunoaşterea de către elevi a acestui tip de subordonată, a funcţiei ei în vorbire, în

vederea construirii corecte în exprimarea orală şi scrisă; cunoaşterea punctuaţiei cerute de subordonata
completivă indirectă.
1. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.4 să sesizeze particularităţile gramaticale ale unui mesaj ascultat;
2.1 să construiască un discurs oral pe o temă dată;
2.3 să asigure corectitudinea relaţiilor sintactice la nivelul textului comunicat;
4.2 să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoştinţele de morfo-sintaxă, folosind adecvat
semnele ortografice şi de punctuaţie;
4.3 să identifice efectele expresive ale construcţiei lingvistice utilizate în diferite texte.
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
• Cognitive (elevii trebuie să ştie):
O1 – ce este propoziţia completivă indirectă;
O2 – cum se construieşte: termenul regent; elemente de relaţie;
O3 – care este topica şi cum se aplică punctuaţia;
O4 – ce posibilităţi de control al construcţiei completivei indirecte există;
• Formative (elevii trebuie):
O5 – să înţeleagă rolul elementului regent în recunoaşterea şi construirea completivei indirecte;
O6 – să identifice propoziţia completivă indirectă;
O7 – să construiască fraze în care să existe CI introduse prin diferite elemente de relaţie;
O8 – să contragă CI în partea de propoziţie corespunzătoare;
O9 – să releve valorile sintactice şi stilistice ale CI;
• Afective (elevii trebuie):
O10– să sesizeze bogăţia şi frumuseţea limbii române.

3. CONŢINUTURI UTILIZATE: conform programei şcolare.

4. CAPACITĂŢI DE ÎNVĂŢARE: corespunzătoare.
5. EVALUAREA: - elevii completează fişele de muncă independentă.
6. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VIII-a, Al.
Crişan, S. Dobra, F. Sânmihăian, Ed. Humanitas Educaţional, ,Bucureşti, p.159;
Limba română – caietul elevului clasa a VIII-a, Al. Crişan, S. Dobra, F.
Sânmihăian, Ed. Humanitas Educaţional, 2005, Bucureşti, p.174-177; Gramatica
practică a limbii române actuale, Ada Iliescu, Ed. Corint, 2005, Bucureşti,
p.376-380; Gramatică – fişe de lucru, colectiv de autori – coord. Eliza-Mara
Trofin, Ed. Paralela 45, 2006, Piteşti, p.79-83; fişe de lucru; planşe.
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 minute
7. METODE ŞI PROCEDEE: analiza sintactică a frazei; exerciţii de contragere şi expansiune;
conversaţia euristică;explicaţia, demonstraţia, învăţarea prin descoperire.
SCENARIU DIDACTIC

ORA I
I.Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi
caietele).
II.Enunţarea obiectivelor
III.Reactualizarea cunoştinţelor (complementul indirect) şi dirijarea noii învăţări.
Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să
citească tema, iar ceilalţi urmărind pe propriile caiete şi făcând corecturile necesare.
Paralel cu verificarea temei, se face controlul cunoştinţelor teoretice cu ajutorul următoarelor itemuri:
 Ce este complementul indirect?
 Care sunt întrebările complementului indirect?
 Prin ce se exprimă complementul indirect?
IV.Prezentarea noului conţinut şi a sarcinilor de învăţare
Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine funcţia subordonatei completivei indirecte, se reactualizează
în conştiinţa lor următoarele cunoştinţe:
 Ce determină un complement indirect?
 Ce rol îndeplinesc propoziţiile subordonate în frază?(ele îndeplinesc rolul pe care în
propoziţie îl îndeplinesc părţile secundare).
Pentru aceasta se folosesc următoarele exemple, pentru fiecare din întrebările complementului
indirect:

P.vb. Ci PP CI
• cui? Nu a mulţumit binefăcătorului. Nu a mulţumit / cui a meritat.2/
1

P.vb. Ci PP CI
• la cine? Ea se gândeşte la mama ei. Ea se gândeşte / la cine i-a dat viaţă.2/
1

P.vb. Ci PP CI
• la ce? Voi v-aţi gândit la ceva. Voi v-aţi gândit / la ce aveţi de lucrat.2/
1

P.vb. Ci PP CI
• de ce? Ei nu şi-au dat seama de greşeală. Ei nu şi-au dat seama / că au greşit.2/
1

Analizând-se cele patru propoziţii, se arată că în prima propoziţie complementul indirect

binefăcătorului, poate fi înlocuit cu propoziţia subordonată cui a meritat, care capătă funcţia de
complement indirect pe lângă verbul nu a mulţumit din regentă, în cea de-a doua propoziţie complementul
indirect la mama, poate fi înlocuit cu propoziţia subordonată la cine i-a dat viaţă, care capătă funcţia de
complement indirect pe lângă verbul se gândeşte, în cea de-a treia propoziţie complementul indirect la
ceva, poate fi înlocuit cu propoziţia subordonată la ce aveţi de lucrat, care capătă funcţia de complement
indirect pe lângă verbul v-aţi gândit, iar în cea de-a patra propoziţie complementul indirect de greşeală,
poate fi înlocuit cu propoziţia subordonată că au greşit, care capătă funcţia de complement indirect pe
lângă locuţiunea verbală nu şi-au dat seama.
Astăzi vom studia propoziţia subordonată completivă indirectă care serveşte drept complement
indirect pe lângă un verb din regentă. Se scrie pe tablă titlul lecţiei: Propoziţia subordonată completivă
indirectă (CI).
V. Obţinerea performanţei
Se împarte tabla în două. În partea stângă se scriu exemplele de mai jos, pe care elevii le transcriu
pe caiete, precizând ( într-un tabel) ce determină, cuvântul de legătură, întrebarea:
• El contează pe cine are încredere.
 Ce determină: verb predicativ, intranzitiv
 Cuvânt de legătură: pronumele relative: cine ( care, ce, ceea ce)+ prepoziţie
 Întrebare: pe cine?
Alte exemple:
 • Profesorul explică zilnic cui n-a înţeles.
• El s-a lămurit că nu avea dreptate.
• Profesorul şi-a adus aminte că n-ai scris tema.
• Îmi pare bine că vă pot ajuta.
• Le-a fost teamă că nu ajung la timp.
• Li s-a acrit să se uite la telenovele.
• El a plecat foarte departe de cine i-a fost drag.
• Halal de cine te bagă în seamă.
Se iau pe rând exemplele şi câte un elev va citi exemplul după care se trece la analiză în felul următor:
 Ce este din punct de vedere gramatical textul citit? (o frază)
 Care sunt propoziţile acestei fraze? ( se împarte în propoziţii)
 Care este propoziţia principală? ( El contează...)
 Ce fel de propoziţie este ...pe cine are încredere?( subordonată)
 Ce funcţie îndeplineşte subordonata? ( de complement indirect al verbului contează, fiind o
subordonată completivă indirectă)
 Prin ce s-a exprimat raportul de subordonare? (prin pronumele relativ cine, precedat de
prepoziţia pe )
 La ce întrebare răspunde subordonata? (pe cine?)
Se citesc, pe rând celelalte exemple şi se procedează ca la primul. Se formulează apoi definiţia
subordonatei completive indirecte (propoziţia care îndeplineşte în frază funcţia de complement indirect pe
lângă un verb din regentă).
Pentru precizarea termenilor regenţi ai completivei indirecte se vor folosi itemurile:
 Care sunt întrebările la care răspunde subordonata completivă indirectă? (Cui? La cine?
La ce? De ce? …)
 Ce determină o subordonată completivă indirectă?
• verb intranzitiv la mod personal
• verb tranzitiv la mod personal
• locuţiune verbală intranzitivă la mod personal, cu pron. reflexiv în D.
• locuţiune verbală intranzitivă la mod nepersonal
• expresii verbale predicative unipersonale
• adjective/locuţiuni adjectivale care relevă ideea de bine sau de normalitate:
mândru, bucuros, convins, singur, lămurit, încredinţat, menit, …
Observaţie Adjectivele provenite din participiu, precum supărat, înnebunit,
indignat, ş.a., pot cere şi CI, şi CZ, numai că hotărâtoare este prezenţa virgulei –
la CI se observă absenţa virgulei.
• adverb/locuţiune adverbială la un grad de comparaţie
• interjecţie: vai, halal, bravo...
Pentru precizarea elmentelor relaţionale ale completivei indirecte, topicii şi punctuaţiei sale se vor
folosi itemurile:
 Prin ce se introduce o subordonată completivă indirectă? ( prin conjuncţii: că, să, de, dacă,
ca să; locuţiunea conjuncţională: cum că; pronume/adjective pronominale relative: cine,
ce, care, de ceea ce, al cui; pronume/adjective pronominale nehotărâte: oricine, oricare,
orice, oricui, oricâţi; adverbe relative: cum, cât, unde, când...)
Observaţie CI introdusă prin pentru că este cerută de verbe care exprimă satisfacţia,
mulţumirea, regretul, recunoştinţa, astfel încât ea are nuanţă cauzală, se verifică prin
contragere în pronume nehotărât.
Observaţie pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative,
pronume/adjective pronominale nehotărâte au funcţie sintactică în subordonată, şi
pot fi precedate sau nu de prepoziţii.
 Care este poziţia completivei indirecte faţă de regentă? ( topica CI este liberă, se găseşte
atât post-pusă cât şi antepusă regentei sale.)
 Care este punctuaţia completivei directe? (când este post-pusă şi urmează imediat
elementului regent nu se desparte prin virgulă; când este antepusă sau reluată prin
pronume demonstrativ se desparte prin virgulă de regenta sa, în intercalare se desparte
prin virgulă).
Observaţie Proba CI se face cu ajutorul unor prepoziţii care preced pronumele nehotărâte:
• A fi mândru de ceva… • A persista în ceva…
• A fi menit la ceva… • A i se trage de la ceva…
• A se baza pe cineva… • A sta de vorbă cu cineva…
• A lua seama la ceva… • A discuta despre ceva…
Observaţie Tot elemente regente ale CI pot fi şi substantivele vorba şi nevoie cu rol de subiect:
E vorba 1/ să vină şi el cu noi.2/
E nevoie 1/ să apelăm la dicţionar.2/
VI. Evaluarea performanţei
Se vor folosi exerciţiile din fişa de muncă independentă (ANEXA), cerându-li-se elevilor să
construiască CI pornind de la diferiţi termeni regenţi, să facă expansiunea unor complemente indirecte, să
recunoască CI în fraze şi să le delimiteze, să recunoască elementele de relaţie şi funcţia lor sintactică, să
completeze fraze cu tipul de regentă potrivit şi să corecteze greşelile unor fraze.
VII. Asigurarea feed-back-ului
Se corectează fişele de muncă independentă, se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat.
Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VIII. Intensificarea retenţiei
Se va face printr-un exerciţiu aplicativ ce constă în construirea unor completive indirecte după
diferiţi termeni regenţi.
IX. Asigurarea transferului
Se dă, ca activitate independentă acasă, două exerciţii din manual. Se vor da explicaţiile minime
necesare.

Propoziția completivă directă este o propoziție subordonată având rolul

complementului direct la nivel de frază determinând un verb tranzitiv sau
o interjecție din propoziția regentă.

Intrebari:ce? Prepozitii:ce

Termen regent -Verb tranzitiv: El a plecat spunând că va veni a doua zi.

-Locuțiune verbală tranzitivă: Profesorul a băgat de seamă că lipsesc doi
elevi. -Interjecție predicativă: Iată ce ne-a explicat.

Elemente de relație -Conjuncții subordonatoare: că, să, ca să, ca ... să,

dacă, de; -Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, cât, câți, câte;
-Pronume nehotărâte: oricine, oricare, orice, oricât; -Adverbe relative:
unde, cum, când.

SCHIŢA LECŢIEI

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ INDIRECTĂ

P.vb. Ci PP CI
cui? Nu a mulţumit binefăcătorului. Nu a mulţumit 1/ cui a meritat.2/
P.vb. Ci PP CI
la cine? Ea se gândeşte la mama ei. Ea se gândeşte / la cine i-a dat viaţă.2/
1

P.vb. Ci PP CI
la ce? Voi v-aţi gândit la ceva. Voi v-aţi gândit 1/ la ce aveţi de lucrat.2/
P.vb. Ci PP CI
de ce? Ei nu şi-au dat seama de greşeală. Ei nu şi-au dat seama 1/ că au greşit.2/
El contează pe cine are încredere.
Profesorul explică zilnic cui n-a înţeles.
El s-a lămurit că nu avea dreptate.
Profesorul şi-a adus aminte că n-ai scris tema.
Îmi pare bine că vă pot ajuta.
Le-a fost teamă că nu ajung la timp.
Li s-a acrit să se uite la telenovele.
El a plecat foarte departe de cine i-a fost drag.
Halal de cine te bagă în seamă.

Definiţie: Propoziţia care îndeplineşte în frază funcţia de complement indirect pe lângă un verb din regentă se numeşte
propoziţie subordonată COMPLETIVĂ INDIRECTĂ.( CI).
-- termenul regent: - verb intranzitiv la mod personal
- verb tranzitiv la mod personal
- locuţiune verbală intranzitivă la mod personal, cu pron. reflexiv în D.
- locuţiune verbală intranzitivă la mod nepersonal
- expresii verbale predicative unipersonale
- adjective/locuţiuni adjectivale care relevă ideea de bine sau de normalitate:
mândru, bucuros, convins, singur, lămurit,
încredinţat, menit, …
Observaţie Adjectivele provenite din participiu, precum supărat, înnebunit, indignat, ş.a., pot cere şi CI, şi CZ, numai că
hotărâtoare este prezenţa virgulei – la CI se observă absenţa virgulei.
- adverb/locuţiune adverbială la un grad de comparaţie
- interjecţie: vai, halal, bravo...

-- elemente relaţionale: - conjuncţii: că, să, de, dacă, ca să;

 - locuţiunea conjuncţională: cum că;
- pronume/adjective pronominale relative: cine, ce, care, de ceea ce, al cui;
- pronume/adjective pronominale nehotărâte: oricine, oricare, orice, oricui,
oricâţi;
- adverbe relative: cum, cât, unde, când...
Observaţie Pronumele/ adjectivele pronominale relative, adverbele relative, pronumele/adjectivele pronominale nehotărâte au
funcţie sintactică în subordonată şi pot fi precedate sau nu de prepoziţii.
Observaţie CI introdusă prin pentru că este cerută de verbe care exprimă satisfacţia, mulţumirea, regretul, recunoştinţa, astfel încât
ea are nuanţă cauzală, se verifică prin contragere în pronume nehotărât.
--topica: topica CI este liberă, se găseşte atât post-pusă cât şi antepusă regentei sale.
--punctuaţia: post-pusă şi urmează imediat elementului regent nu se desparte prin virgulă;
antepusă sau reluată prin pronume demonstrativ se desparte prin virgulă de regenta sa
intercalată se desparte prin virgulă.
Observaţie Proba CI se face cu ajutorul unor prepoziţii care preced pronumele nehotărâte:
A fi mândru de ceva… A persista în ceva…
A fi menit la ceva… A i se trage de la ceva…
A se baza pe cineva… A sta de vorbă cu cineva…
A lua seama la ceva… A discuta despre ceva…
Observaţie Tot elemente regente ale CI pot fi şi substantivele vorba şi nevoie cu rol de subiect:
E vorba 1/ să vină şi el cu noi.2/
E nevoie 1/ să apelăm la dicţionar.2/

ANEXA – COMPLETIVA INDIRECTĂ

1. Construieşte câte o frază în care propoziţia completivă indirectă să aibă ca termen regent:

• Verb intranzitiv la mod personal ........................................................................................................

• locuţiune vb. intranzitivă la mod personal .........................................................................................
• Verb tranzitiv la mod nepersonal.....................................................................................................…
• expresie verbală unipersonală.....................................................................................................….
• interjecţie ..........................................................................................................................................
• adjectiv..............................................................................................................................…………

2. Faceţi expansiunea complementelor indirecte subliniate în propoziţiile de mai jos:

Nu mă putui totuşi opri de a nu mă desfăta o clipă…

(C.Hogaş, Pe drumuri de munte)
...................................................................................................................................................................
.
...mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii. (I.Creangă, Amintiri din copilărie)
...................................................................................................................................................................
.
Harap-Alb, fiindcă ţi-a fost milă de viaţa noastră… (I.Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
...................................................................................................................................................................
.
clipa însă de reculegere trece ca o clipă şi maiorul… se repede asupra inamicului.
(I.L.Caragiale, Vizită…)
...................................................................................................................................................................
.

3. Stabileşte felul subordonatelor din frazele următoare:

• La examen s-a dat ceea ce era în programă.
• A dat ce era mai bun în el.
• Noi am dat speranţă cui trebuia.
4. Delimitează frazele, apoi precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a elementelor de
relaţie:

valoare funcţie
morfologică sintactică

• A fost odată un vânător care povestea cui vrea să asculte. ........................... ..........................
• Oamenii însă nu-şi dau seama totdeauna ce aştepţi de la ei. ........................... ..........................
• Ea s-a bucurat de ceea ce i-ai spus. ........................... ..........................
• Nu şi-a adus aminte care exerciţiu a fost mai greu. ........................... ..........................
• Nu ne-am dat seama când a început ploaia. ........................... ..........................

5. Scrie pe liniile punctate regente pentru tipul de propoziţii indicat:

• Predicativă..........................................................................................
• Subiectivă...........................................................................................
• Atributivă..........................................................................…………. că a venit primăvara.
• Completivă directă.............................................................................
• Completivă indirectă..........................................................................

6. Corectează greşelile din următoarele enunţuri:

• La toţi le-a plăcut acest film.
• I-a vorbit despre concurs lui Cristina.
• Mă gândeam ca să-i spun adevărul.
• Şi-au dat seama că ce greşeală gravă au făcut.
• Nu era hotărâtă că de mâine să înceapă antrenamentele.