Profesoară: Liubovi Cibotaru

Evocare

Să ne amintim și să 1.Coordonatoare: ci, însă,

precizăm. ori, sau, dar, și, iar, fie.
Grupați următoarele conjuncții 2.Subordonatoare: căci,
în coordonatoare și dacă, deși, ca, să, încât,
subordonatoare: ci, căci, fiindcă, deoarece.
dacă, deși, însă, ori, ca, să,
sau, dar, încât, și, fiindcă, fie,
deoarece.
Evocare
Găsiți conjuncții
potrivite și
completați spațiile punctuate:
1. Nu noi suntem stăpânii
limbii, … limba e stăpâna
noastră.
2. Învață …vei cunoaște.
3. Ascultă-i pe toți, ...fă cum
crezi de cuviință.
4. Profesorii vor formula
temele, …elevii le vor
realiza.
Completați spațiul liber cu câte
o conjuncție
potrivită:
1. E bine… mergi pe jos câte
patruzeci de minute pe zi.
2. E clar… te voi aștepta.
3. A luat nota zece la test,...a
învățat mult.
4. Eu voi merge la plimbare,
…afară plouă cu găleata.
4
Realizarea sensului

Observați cum sunt scrise conjuncțiile compuse!

Plouă, deși la meteo au transmis soare.

Am luat o notă rea, deoarece nu am învățat.
Ca să iau o notă bună, trebuie să mai citesc.
Profesorul i-a transmis mamei cum că eu am lipsit de la ore.

Observăm: Conjuncțiile compuse se scriu sudat (împreună) și

separat.

Realizarea sensului
Deschidem DOOM 2.
Conjuncțiile compuse se scriu
într-un cuvânt sau în cuvinte
separate.
1. Se scriu într-un cuvânt
conjuncțiile compuse la
origine, dar sudate:
deoarece, deși, fiindcă,
încât, întrucât, precum,
vasăzică.
6
✘ Nu am mers la ziua de
naștere, deoarece nu m-au
invitat.
✘ Deși ai apelat la ajutorul lui, el
nu te-a ajutat.
✘ Nu cred să reușești, fiindcă nu
ai depus efort sporit.
✘ Îl durea atât de tare capul,
încât nu putea vorbi.
✘ A lipsit de la școală, întrucât
era bolnav.
 7

Realizarea sensului

2. Se scriu în cuvinte Atenție la omonimia

separate conjuncțiile cuvintelor!
analizabile, formate din ✘În cât timp ai scris
două elemente compunerea?
conjuncționale: ca să, cum
✘A făcut atâtea
că, cum și, de să, încât
cumpărături, încât nu mai
să, precum că.
avea bani.

Atenție! Unele cuvinte pot avea diferite valori morfologice.
Precizează valoarea
morfologică a cuvintelor
subliniate din următoarele
enunțuri:
 Iarba a înverzit, iar pomii
au înmugurit. (conjuncție)
 Toți erau bucuroși, că iar a
venit vara. (adverb)
8
 Sora mea a primit un dar
minunat de ziua ei.
(substantiv)
 Aș vrea să particip, dar nu
cred să reușesc.
(conjuncție)
 Nu știe dacă rămâne sau
pleacă. (conjuncție)
 Prietenii mei s-au dus în
vacanță. (pronume+verb)
 9

Realizarea sensului

Identificați numărul de propoziții în Ați observat că aceste cuvinte

următoarele fraze. (pronume și adverbe) au
Remarcați cuvintele care leagă aceste rolul de a lega propozițiile
propoziții în fraze. în fraze?
1. Vă întreb care din voi cântă? În asemenea situații, ele se
2. Colegul m-a întrebat cum am comportă ca niște
rezolvat exercițiul la matematică. conjuncțiii.
3. Mama a precizat ce voi pregăti la Astfel, ele devin
cină.
4. Când a înnoptat, am ajuns acasă.
 10

Evidențiați cuvintele conjunctive din următoarele enunțuri.

Mănâncă ce-ți dau. Cine lipsește? Cum te îmbraci?

(cuvânt conjunctiv) (pronume) (adverb)

Mă întrebi cum am Nu te întreb unde ai

Unde te duci?
reușit? (cuvânt fost. (cuvânt
(adverb)
conjunctiv) conjunctiv)
 11

Cuvântul poate avea mai multe valori

morfologice.
Scrieți două enunțuri în care cuvântul de
va fi prepoziție și conjuncție.
De vii la mine, eu voi pregăti un tort.
Masa de lemn s-a deteriorat.
Să delimităm cuvintele.
Precizează valoarea morfologică a cuvântului de în următoarele
enunțuri:
1. Minte de îngheață apele. (încât, conjuncție)
2. Trenurile de le vezi în depărtare sunt de vânzare. (pe care, cuvânt
conjunctiv)
3. Nu râde de necazul altuia. (prepoziție)
4. De! Adevărul umblă cu capul spart. (interjecție)
5. De (conjuncție) treci codrii de aramă, de (prepoziție în
componența locuțiunii adverbiale) departe vezi albind/ș-auzi
mândra glăsuire a pădurii de (prepoziție) argint.
Atenție sporită!

Conjuncția să are un rol dublu:

1. Este marca modului conjunctiv. cred, nu cred.
2. Este element de relație între două propoziții. V-am spus
spălați vesela.
Punctuație!
1. Se utilizează virgula în
cadrul conjuncțiilor
coordonatoare adversative și
concluzive.
Exemple:
Mare să fii, dar de frică tot să
știi.
La apus se vede o sprânceană
luminoasă, așadar se
așteaptă să fie vreme
frumoasă.
2. Se utilizează virgula, când
conjuncția se repetă înaintea
fiecărui termen coordonat.
Exemple:
Ori taci, ori zi ceva mai bun
decât tăcerea.
Și cu oile toate, și cu lupii
prieten nu se poate.
 15

Punctuația în cadrul conjuncțiilor subordonatoare:

✘ De mi-i da o sărutare, ✘ Mi-ai spus că vii

nime-n lume n-a s-o duminică.
știe. (M. Eminescu) ✘ Dacă vrei să nu te
✘ Când pisica nu-i creadă, spune-le
acasă, șoarecii joacă adevărul.
pe masă. ✘ Țipă, de-ți sparge
✘ Nu trage prea mult, urechile.
că se rupe ața. ✘ Deși trudești, pe vânt
nu-l întreci.
 16

Reflecții
În loc de evaluare!
Dragi elevi, citiți cu atenție propozițiile și
completați-le cu elementele lipsă.
Conjuncția este o parte de vorbire …, care
leagă părți de vorbire și de propoziție.
Din punctul de vedere al structurii,
conjuncțiile se clasifică în 1......, 2....... și
3......................…
După criteriul sintactic, conjuncțiile
sunt:............și...............................…
Conjuncțiile compuse se scriu........și.......
 Verificați textul!

Conjuncția este o parte de vorbire neflexibilă, care

leagă părți de vorbire și de propoziție. Din punctul de
vedere al structurii, conjuncțiile se clasifică în simple,
compuse și locuțiuni conjuncționale. După criteriul
sintactic, conjuncțiile sunt coordonatoare și
subordonatoare. Conjuncțiile compuse se scriu sudat
și separat.
 18

Povestea cuvintelor
S-au strâns odată toate
cuvintele limbii române la o
horă de cuvinte. Și au tot
dansat feeric, schimbându -
și locul în propoziții și fraze,
dorind astfel să-şi arate
toată frumusețea,
splendoarea și strălucirea.

Povestea cuvintelor
Un grup de substantive
zvelte a ieșit în față și a
rostit tare: „Noi suntem cele
mai importante, noi putem
numi toate obiectele care
ne înconjoară: lucruri,
oameni, fenomene, dar și
sentimente, trăiri, simțiri”.
19
„Poate aveți dreptate, dar,
fără noi, adjectivele, se
pierde frumusețea
comunicării, noi descriem,
colorăm, îmbogățim
vorbirea. Dragile noastre
prietene substantive, noi
suntem un tot, ne acordăm
perfect, lăsați-ne lângă voi”.

Povestea cuvintelor
Articolele, puține la număr,
au sărit într-un picior și au
rostit, la început nehotărât,
apoi tot mai hotărât:
„Formăm o echipă
perfectă!”
„Ah! Aveți dreptate”, a
remarcat galant Interjecția.
20
Nu!, au strigat verbele, fără noi
nu există mișcare, evoluție, noi
însuflețim comunicarea, noi
povestim trecutul, fixăm prezentul
și gândim viitorul.
„Da, voi, verbele, cu modurile
voastre, stăpâniți acțiunile, dar
fără adverbe nu veți putea
preciza când, unde și cum se
desfășoară acțiunile voastre.
Avem și noi rolul nostru în
comunicare”, au decis adverbele.

Povestea cuvintelor
„Ani, cifre, cum ați ține minte
aceste lucruri fără noi?”, s-au
înghesuit în cerc numeralele;
„cine-i primul, cine-i ultimul,
lăsați-ne pe noi să decidem”.
Pronumele s-a fâstâcit un pic,
apoi a zis: „Eu, tu, el, ea – nu
contează cine e mai important,
atâta timp cât facem treabă
bună împreună”.
21
Prepoziția a încercat să spună
și ea ceva, dar s-a încurcat și a
șoptit doar: „Lângă voi e bine,
mergem pe la fiecare, când aveți
nevoie”.
Conjuncția, răbdătoare și fidelă
formei pe care o are, a apucat de
mână toate cuvintele și a zis: „Hai
să ne unim, să ne legăm, să ne
aranjăm frumos în hora
cuvintelor, căci numai așa putem
stăpâni propoziția și fraza, adică,
putem stăpâni lumea!”(L. Cibotaru)
 22

Povestea cuvintelor

Dragi elevi,
toate părțile de vorbire sunt
importante pentru
comunicarea noastră orală și
scrisă. Să le învățăm, să le
cunoaștem și să le aplicăm
corect în comunicare!
Succes!
 23

Vă mulțumesc!
 24

Surse Imagini
http://sanuuitam.blogspot.com/20
19/03/hora-cuvintelor.html

https://ro.pinterest.com/pin/3726
02569156337595/