Învățăm limba română în fiecare zi, iar acest fapt se justifică prin faptul că
limba este în continuă schimbare.
Dacă vrei să îți asiguri succesul, îngrijește-te de comunicarea corectă, indiferent ce profesie vei îmbrățișa. Așadar, deseori auzim exprimări calchiate din alte limbi, adică traduse anumite structuri care sunt străine limbii noastre, neadaptate și deloc necesare. Printre acestea, exprimarea: Cum la tine? este foarte des utilizată, deși este improprie limbii noastre, pentru că e o traducere după structura rusească: Как у тебя дела?Trebuie neapărat înlocuită cu exprimarea: Ce mai faci? De asemenea, aceeași situație este atestată și în cazul exprimării „Cum cu sănătatea?”/„Cu sănătatea cum?”, „Cum STAȚI cu sănătatea?”. Cu siguranță, că nu vor dispărea atare forme, întrucât s-au înrădăcinat suficient de mult în limbajul cotidian, dar avem totuși formele noastre românești: „Sunteți sănătos?”, „Sănătos? Voinic?”.
Limba mea cea românească (de Maria Butuc -Brigai)
Ai coborât, sacră zidire, din fila vechilor cazanii.
Ai perindat prin catehisme, acte domnești și ispisoace. Te-ai pomenit prin acalmie, războaie și aspre zâzanii. Și ai știut să-nvingi dușmanu-ți, și să râvnești la Sfânta Pace.
Nu știu de este mai frumoasă și mai sonoră limbă-n lume,
Dar știu c-asemeni mamei mele, te port în lumea-mi sufletească. Ești Patrie, izvor și freamăt, un fel de dragoste anume. Dulcea mea biruitoare, limba mea cea românească.
Azi, vreau să-ți cânt frumosul nume, ca să m-aud-o lume-ntreagă
Azi vreau, mai mult ca niciodată, ca toți care te-au dușmănit, Să te trateze ca pe-o doamnă, și, în sfârșit, să înțeleagă Că ai trecut prin foc și pară, dar, în final, ai biruit.
În fiecare zi din viața-mi, elogii sincere ți-oi face:
Te voi purta prin stropi de ploaie, prin policromul de pe cer, Te voi cânta în seri de vară, iar la icoană busuioace, Ți-oi pune-n nume de cinstire, ca să nu știi de efemer. Iar noi, urmași ai vechii Rome, cei care de la Râm ne tragem, Cu-aleasă cinste și cu slavă, să apărăm preasfânta limbă Căci pentru ea s-a vărsat sânge. Și noi acum să ne retragem? Să dovedim că demni mai suntem și nimic nu ne mai schimbă!