SALUTUL – studio de caz

Clasificarea formulelor de salut conform funcţiei sociale îndeplinite

• comunicativă – formule consacrate, formale, neutre, precum Bună dimineaţa!,

Bună seara!, decodificate: „Îţi doresc ca ziua, seara să fie bună”, stabilesc şi
constituie codul comun al celor ce se salută;
• fatică – de contact, se realizează atât în limbajul verbal, cât şi în cel nonverbal,
paraverbal (prin mimică, gesturi, intonaţie);
• conativă – de implicare, de atragere. Predomină în formulele de salut / adresare
utilizate de crainicii de la radio, TV, mai ales în emisiunile interactive.
Se pot stabili două tipuri principale de salut:
– convenţional, adică formal, neutru, de exemplu, salutul oficial, tradiţional, în
comunicarea scrisă: corespondenţa diplomatică, de afaceri, având în majoritatea
cazurilor funcţii comunicative (de ex., Bună ziua!, Sărut mâna!, Bun întâlnişul!, O
seară bună! etc.);
– nonconvenţional, adică nonformal, utilizat cu scopul de a capta atenţia, de a
impresiona; tendinţa utilizării acestui tip de salut este persuasivă, uneori ironică,
îndeplinind funcţia conativă, de ex., Ciao!, Hi!, Hai, noroc!, Pa! etc.

În limba vorbită şi, cu deosebire, în cea populară, dialogurile sunt iniţiate nu numai
prin formule de salut, ci şi prin anumite expresii interogative:
 Încotro?, Ce vânt te aduce?, Ce (mai) faci?, La apă?, Cum viaţa? (ultimul calchiat
din limba rusă), folosite în uz, alături de altele consacrate, tradiţionale: Bun găsit!,
Bun întâlnişul!, Bună calea!, Bună să-ţi fie inima, cum ţi-i căutătura!, Ne pare
bine / bucurăm că v-am văzut! etc. Acestea au funcţia fatică, de verificare, de
menţinere a codului şi a particularităţilor tematice concrete de comunicare, uneori
urcând pe o nouă treaptă semiotică, mai apropiată de situaţia concretă.

Prin salut se constată existenţa unor relaţii şi a unor anumite posibilităţi de

comunicare.

Vom observa aceasta în exemplele extrase din reviste:

• „Ce mai faceţi, domnilor ţărani?”, rubrică îngrijită de Viorel Mihail; alături
găsim parafrazarea: „Ce mai faceţi, fetelor?”;
• „Salut, dragă Samariteanca!”, „Salutări tuturor ce muncesc la această revistă!”;
o altă rubrică e denumită: „Hello! N-ar strica să-mi fac prieteni!” (revista
„Săptămâna”).
Particularităţile specifice ale salutului crainicilor de la radio, care este atractiv atât
prin formă, cât şi prin conţinutul paraverbal, evidenţiază funcţia fatică a
comunicării, în special la emisiunile interactive (de exemplu, „Ora preferată”,
„Dimineaţa pe Plai”, „3Intro”, „Unu din o mie”, „O melodie preferată” de la
posturile de radio, respectiv, Radio Plai, Radio Noroc): Salutare, plaiule! Ce face
ţara?; Radio Plai, pe-o undă de rai, bună dimineaţa!; Zdubii cântă, plaiul ascultă,
iar Diana Rotaru vă salută!; Vă transmit salutări de la poarta Norocului!; Salut,
norocoşilor!; Gata cu somnul! Dacă nu v-aţi trezit, vă trezim noi. Sergiu şi Lola
vor da startul unei dimineţi pe Plai. Pe loc treji!; La revedere!; Cele bune!; Pa,
pa!; Hai, deschide repede uşa că a revenit Andruşa!; Hai, deschide! Norocul e la
uşă!
Cel mai impresionant, de multe ori şocant, este salutul tinerilor / studenţilor.
Este evidentă prezenţa jargoanelor, anglicismelor, a unor cuvinte preluate din
limba rusă sau calchiate: Servus!, Vale!, Salut!, Bună!, Noroc!, Ciao!, Pa!, Hello,
darling!, Hi, puiuţ!, Privet!, Privetic, zaicic!, Bingo!, E brio!, E ok!, Hai, paca!,
Hai, davai!, Hai o mână caldă!, Hasta la vista baby!, Bye, bye!

Prin simpla accesare a câtorva site-uri în internet, se pot întâlni formule de salut
inedite, care diferenţiază comunicarea prin intermediul Internetului (poşta
electronică, skype, messenger), al telefonului mobil (SMS) de stilul comunicării
orale, obişnuite. Avem în vedere tendinţele, rolul stilistic pe care-l au aceste forme
de salut. Iată câteva caracteristici: prezenţa prescurtărilor: NB pentru „noapte
bună”, BD („buna dimineaţa”), Sal („salut”, „salutare”); forme / canale noi (SMS,
bloguri); salutul – semn iconic (smile-uri).
Formulele de salut sunt selectate după reguli sociolingvistice, care dictează
folosirea termenilor consideraţi adecvaţi atât pentru statutul interlocutorului, cât şi
pentru situaţia concretă de comunicare. Salutul, ca formă de comunicare, redă
specificul situaţiei, dar şi specificul culturii, al aptitudinilor obişnuite, stereotipe,
care sunt greu de decodificat pentru un interlocutor neavizat.

Salutul în funcție de oră

http://www.almanahonline.ro/formule-de-salut-potrivite-cu-momentul-zilei-2/

Când ne despărţim de cineva folosim ca formulă de salut „La revedere!” sau, în

funcție de momentul zilei, „Bună dimineața!”, „Bună ziua!”, „Bună seara!” sau
„Noapte bună!”.
În conformitate cu regulile internaționale acceptate, se recomandă folosirea unor
formule de salut standard în corelație cu ora la care sunt utilizate. Acestea pot suferi
modificări în funcție de țară, cultură sau obiceiuri, dar totuşi există nişte referințe ce
fac trimitere la intervalele orare, independent de fusul orar. Iată cum sunt împărțite
acestea în legătură cu orele unei zile.

Între orele 0:00 şi 6:00, interval ce este considerat dimineața devreme, se foloseşte ca
formulă de salut „Bună dimineața!”, iar ca formule de rămas bun „La revedere!” sau
„Noapte buna!”.

Între orele 6:00 şi 11:00, interval considerat dimineața, se salută cu „Bună

dimineața!”, iar ca formulă de despărțire „La revedere!”.

În intervalul orar cuprins de la orele 11:00 şi până la apusul soarelui, considerat zi, se
salută cu „Bună ziua!”, iar ca formulă de rămas bun se foloseşte „La revedere!” sau
tot „Bună ziua!”.

În intervalul orar cuprins între orele 18:00 şi 20:00, considerat seară, chiar dacă
soarele încă nu a apus, se pot folosi ca formule de salut atât „Bună ziua!”, cât şi
„Bună seara!”, iar ca formule de despărțire „Bună seara!” sau „La revedere!”.

După ora 20:00, până la ora 24:00, se consideră noapte şi se salută cu „Bună seara!”,
iar ca formule de rămas bun „Bună seara!”, „Noapte bună!” sau „La revedere!”. De
menționat că la miezul nopții, ora 24:00, se utilizează ca formulă de salut „Bună
seara!”, iar formule de despărțire „Noapte bună!” sau „La revedere!”.

O altă clasificare vizeaza :.

Salutul la întâlnire. Salutul oficial:
https://www.radiounirea.ro/cum-se-saluta-romanii-si-cate-forme-de-salut-
exista-21-noiembrie-ziua-mondiala-a-salutului-63422.html

♦ Bună dimineaţa/ Bună ziua/ Bună seara sunt formulele cele mai folosite cu
diferite ocazii oficiale, mai ales, pentru necunoscuţi (la intrarea într-o sală de curs
pentru a saluta auditoriul; la intrarea într-un magazin pentru a saluta vânzătorul, pe
stradă când este nevoie de a aborda pe cineva necunoscut, în curte, pentru a-i saluta
pe vecinii mai în vârstă etc.). Aceste formule pot fi însoţite de apelativele doamnă,
domnişoară/ domnule sau la plural doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, după
care, deşi nu este obligatoriu, este mai bine să se pronunţe numele şi nu prenumele
persoanei salutate. În cazul întâlnirilor cu caracter oficial, protocolul recomandă ca,
imediat după apelativele doamnă, domnişoară, domnule, să fie rostită clar şi apăsat
demnitatea, funcţia, gradul sau titlul persoanei salutate: Bună ziua, domnule
director… ; Vă salut, domnule profesor…/ domnule ministru…/ domnule doctor…/
domnule arhitect… etc.
♦ Vă salut!/ Salut!, este o altă formulă folosită des la întâlnire, formulă neutră,
folosită pentru prieteni şi colaboratori, după care, de obicei nu se foloseşte o altă
formă de adresare. Uneori pot fi folosite formule de adresare ca: doamnă,
domnişoară, domnule sau prieteni, colegi, parteneri etc.
♦ Omagiile mele, este o formulă de salut care denotă un respect deosebit. Este
adresat, în special femeilor, însoţită de formula de adresare doamnă/ doamnelor,
dar şi unor personalităţi ca profesori, preşedinţi, miniştri etc., însoţită de formulele
de adresare conforme situaţiei date. De exemplu, Omagiile mele, domnule
preşedinte. Sau: Primiţi omagiile mele, domnule ministru….
♦ Ce mai faceţi? Este o formulă de salut care însoţeşte, de obicei, formulele de mai
sus. Această formulă nu are sensul concret de activitate, ci are un sens general
referitor la felul cum se simte, cum o duce persoana salutată. Poate fi folosită în
egală măsură şi pe lângă Bună dimineaţa, ziua, seara, şi pe lângă Vă salut!/ Salut!,
Salutare! şi pe lângă Omagiile mele, la care se adaugă apelativele domnule,
doamnă + indicarea funcţiei profesor, manager, preşedinte, director + numele
persoanei etc. Astfel, sunt des atestate formule de salut complexe de tipul: Bună
ziua, domnule profesor, ce mai faceţi? Vă salut, doamnă Ionescu, ce mai faceţi?
Omagiile mele, domnule preşedinte, ce mai faceţi? etc.
♦ Să trăiţi, (Hai) Să trăieşti sunt formule de salut folosite în situaţii mai puţin
oficiale. Ele pot fi folosite cu şi fără alte formule de adresare. Se poate spune pur şi
simplu Să trăiţi! cu intonaţia respectivă şi Să trăiţi domnilor! sau Să trăieşti,
amice. Când sunt salutaţi copiii se adaugă urarea Să creşti mare!"Ritualul salutului
– situaţii de actualizare şi mijloace de exprimare p. 166 “
♦ Sărut mâna! Această formulă de salut se foloseşte, de regulă, la salutul neoficial,
dar poate fi folosită şi în situaţii oficiale ca salut reverenţios pentru femei: „Sărut
mâna, doamnă…”; Sărut mâna/ mâinile, doamnă profesor, ce mai faceţi?
♦ Hello, Hi sunt formule de salut împrumutate din limba engleză şi sunt folosite
mai des de adolescenţi, mai ales, la întâlnire.
Salutul neoficial, familiar are un întreg arsenal de mijloace de exprimare.
 ♦ Noroc, Noroace, Hai, noroc! Este foarte frecventă în comunicarea cotidiană cu
părinţii, prietenii, colegii.
♦ Salutare! Salut! Te salut! se foloseşte şi în situaţii familiare. Ca şi Noroc,
Noroace, această formulă de salut este însoţită de cele mai multe ori de: Ce mai
faci? Ce mai zici? Ce mai nou?
♦ Sărut mâna! (abreviat: Săr’na’) se foloseşte ca salut respectuos în familie,
adresat de către copii părinţilor sau persoanelor mai în vârstă: Sărut mâna, mamă;
şi în colectiv, adresat de către colegii bărbaţi femeilor: Sărut mâna, Ioana!
♦ Bună, ’neaţa, sar’na sunt formule de salut trunchiate. Ele nu sunt
recomandabile.
♦ Servus! Este o formulă de salut familiară răspândită în Ardeal şi Banat. Aceasta
este o rămăşiţă a unei expresii latineşti: servus humillimus ceea ce înseamnă sluga
[dumitale] preaplecată! Are o tentă glumeaţă în folosirea ei actuală. După cum
menţionează Cristian Gaspar [în Observatorul 5 (20) 2006], această expresie are
câteodată şi în anumite împrejurări un sens contrar celui primar (de pildă atunci
când e rostită de persoane mai în vârstă către cei mai tineri). La origine însă, prin
această expresie se transmitea o stimă deosebită faţă de persoana căreia îi era
adresată şi era folosită de regulă de către cei tineri la adresa celor mai în vârstă.
♦ Închinăciuni şi Plecăciuni sunt cuvinte rostite ca salut în situaţii neoficiale.
Însoţite, de obicei, şi de un gest concret care desemna supunerea, formulele de
salut menţionate au ajuns sa capete în limbă un sens foarte concret, care poartă încă
amintirea acestui gest. Astfel, după cum se subliniază în articolul sus-menţionat,
„în româneşte reverenţă înseamnă ca şi în latină, de unde se trage, «politeţe,
respect, bună cuviinţă», dar şi „plecăciune, închinăciune, compliment”, ca în
expresia a face reverenţe. Cu sensul acesta din urmă, cuvântul a pătruns la noi,
probabil, din limba franceză. Tot astfel, cuvântul de origine slavă plocon,
însemnând „dar, peşcheş” ori, cum se spune astăzi, atenţie (cuvânt cu o evoluţie
surprinzătoare în româneşte!), este legat de verbul a se ploconi.
♦ Salamalec este un cuvânt care înseamnă „pacea să fie cu tine!”. Provine dintr-o
formulă de salut arabă, dar a pătruns în limba română prin intermediul limbii turcă.
Cristian Gaspar consideră că „salutul acesta era, se vede, folosit între boieri,
persoanele de vază şi de cei care aveau relaţii cu autorităţile turceşti. Cu vremea,
salamalec a ajuns să se refere cu ironie şi chiar cu dispreţ la Elena Constantinovici
p.167 o comportare slugarnică, de tip fanariot (aşa cum sugerează expresia «a
umbla cu salamalecuri»), din pricina asocierii sale cu ceremonialul cu iz oriental,
bogat în plecăciuni şi ploconeli ori gesturi precum sărutarea poalei veşmântului ori
chiar a papucului, ce însoţea adresarea către înalţii demnitari turci”.
♦ Temenea este tot un cuvânt turcesc, provenit din arabă. Denumea un fel de salut
aparte, cu vârful degetelor duse la inimă, la gură şi la frunte. Şi acest cuvânt a
evoluat înspre un sens ironic şi dispreţuitor, fiind întâlnit astăzi aproape numai în
expresia „a face temenele”.
♦ Ciao, este o formulă de salut luată din italiană, frecvent folosită, mai ales de
tineri. Înseamnă acelaşi lucru ca şi servus, corespondentul său ardelean, deşi astăzi
puţini vorbitori mai ştiu că, adresându-se cuiva cu ciao, se declară „sluga,
servitorul” aceluia. În italiană, de unde a ajuns la noi, ciào este întrebuinţat ca salut
familiar şi prietenesc şi se trage dintr-o formă dialectală sci’ao (întrebuinţată în
nord, în zona Veneţiei) a substantivului schiavo „sclav, serv, slugă”, folosit, ca şi
latinescul servus drept formulă de salut respectuos („sluga dumitale!”).
♦ În campania electorală cea mai potrivită formulă de salut este Hai la vot! [Silvia
Ursu, Timpul 25.10, 2005, nr. 288].
♦ Salutul pescarilor: Ce faci mă, urâtule! Ai, salut! Iar tu? Du-te d`aici! Sunt nişte
formule de salut la întâlnire folosite de către băieţi când se atestă relaţii egale,
familiare între cei doi vorbitori.
Când salută o fată, formula conformă situaţiei este: Ce faceti sefa!? În unele
regiuni, formulele de salut familiare diferă în funcţie de genul persoanei salutate.
Astfel, Bună se foloseşte pentru a saluta o fată, iar Salut, noroc, pentru a saluta un
băiat
♦ Salve este o formulă de salut folosită la despărţire. Sinonimele ei sunt: salutare,
salut, să fii sănătos!
♦ Baftă! este un termen argotic şi înseamnă noroc, şansă.
♦ Sănătate, Cu sănătate! ♦ Numai bine, pace şi măsline! Cu referire la alte
întrevederi posibile sau stabilite deja: Pe curând/ mâine; Ne revedem mâine/ anul
viitor/ la anul /săptămâna viitoare. Ne revedem peste o lună, un an. Te pup/ Te-am
pupat/ Te-am pupăcit! Te pup, pa. Ne vedem mâine la sala de gimnastică. Salve
jupane/ jupâneaso merge, şi la întâlnire şi la despartire.
https://identitatea.ro/formule-de-salut-din-lumea-satului-de-odinioara-cum-erau-
salutati-oamenii-de-vaza-si-cum-isi-spuneau-taranii-atunci-cand-se-intalneau/
Salutul la nuntă
La sat, atunci când invitații ajung în locația unde tinerii însurăței petrec,
aceștia spun „Bună dimineața”, fiind întâmpinați de părinții mirilor, de miri și
de nași, care la rândul lor spun la fel, urându-le distracție plăcută și
mulțumind pentru prezență. Bătrânii satului spun că această urare se face
pentru a marca noul drum pe care vor păși tinerii căsătoriți, simbolizând
belșug, bunătate, spor și înțelegere în casă. Acest salut este adesea însoțit de
urări precum “Să-ți fie de bine coană mireasă!”, “Trăiască nașii” sau “Să vă fie
de bine”, adresat mirilor.

Salutul la înmormântări/pomeni
La înmormântare formula de adresare a celor veniţi cu lumânare era:
«Dumnezeu, să-l ierte!», ce-i din familie răspunzând cu “Să vă audă
Dumnezeu”. După înmormântare urmau pomenile pentru sufletul mortului.
Cei care participau la pomană obişnuiau să rostească în mai multe momente
ale ei formula: „Dumnezeu să-i primească!”. Copii strigau în cor de trei ori la
masa de pomană, formula de mulţumire, în folosul celui destinat: «Dumnezeu
să primească, / Lui «X» (numele) să pomenească!». Cu mai multe prilejuri
(zile, sărbători) se dădea de pomană (colac, colivă, lumânare aprinsă ş.a.), iar
cel care primea răspundea obişnuit prin: «Bogdaproste», aceastp formula
însemnând  «Doamne, primeşte!».

Salutul la botez

În cadrul obiceiurilor de naştere oamenii care vin la botez sunt întâmpinaţi de

tatăl copilului cu sticla cu băutură şi urarea: «Bine aţi venit!», răspunzându-i-
se tot printr-o urare, în contextul evenimentului «Trăiască pruncul ce s-a
creştinat! La Mulţi Ani!». De asemenea, se obișnuiește să se folosească și
urarea “Să vă trăiască și să vă bucurați de el!”.

Salutul de sărbători
Cu ocazia sărbătorilor calendaristice din perioada de iarnă – Crăciun, Anul
Nou, Boboteaza, Sfântul Ioan – oamenii, în loc de formula de salut obişnuită,
îşi adresau urarea „La Mulţi Ani!”. Aceeaşi urare se făcea şi cu ocazia altor
mari sărbători ori onomastice şi era adresată de obicei de stăpânul casei ori de
cel sărbătorit, pentru copiii săi şi pentru invitaţii la masa de sărbătoare. „Din
prima zi de Paşte până la Înălţare (timp de 40 de zile) oamenii se salutau cu
formula de adresare «Hristos a înviat!» şi primeau răspunsul «Adevărat a
înviat!». Actualmente, aceste formule „adresare – răspuns” sunt obişnuite
numai în cele trei zile de Paşte. (…) Dacă în zilele obişnuite ale anului salutul
era adresat de acela care se considera obligat, din motive de inferioritate –
vârstă, sex, stare socială, instruire etc. – de la Paşte la Înălţare adresarea
„Hristos a înviat!” era făcută de superior. De la Înălţare până la Rusalii, timp
de 10 zile, formula de salut era „Hristos s-a înălţat!” cu răspunsul «Adevărat s-
a înălţat!», făcută în împrejurări similare cu cele din perioada sărbătorilor de
Paşte“.