Ce este comunicarea nonverbala

In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii non verbale ci mai
multe si toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a
semnelor non ligvistice.

Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi
decodificate, crend Intelesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, Inlocui, completa sau accentua
mesajul transmis prin cuvinte

Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj In
sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare
(scrisul). Teoriile contemporane ale comunicarii influentate de discipline att de diverse ca lingvistica
enuntarii, psihologie, sociologie, antropologie, asigura astazi locul cuvenit comunicarii non verbale,
bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicarii umane. Comunicarea umana este
conceputa ca o enuntare eterogena rezultnd din combinarea de elemente vocal acustice si vizual

In literatura de specialitate comunicarea nonverbala a primit de-a lungul timpului o multitudine

de definitii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea definitiilor comunicarii non verbale vorbesc
despre aceasta comunicare nonverbala ca despre un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate
prin ajutorul cuvintelor, dar care totusi pot fi decodificate, putnd crea Intelesuri.

Ct de importanta este comunicarea non-verbala a demonstrat-o Albert Mehrabian, In anul 1967. In

urma unui studiu despre comunicarea nonverbala acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj
este transmis prin comunicare verbala In timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin
limbajul corpului.

Caracteristici, comunicarea nonverbala

Comunicarea nonverbala este neintentionata, ea ne tradeaza emotiile sau atitudinea chiar daca nu
dorim acest lucru, deci trebuie sa fim constienti ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce
afirmam;
- comunicarea nonverbala este alcatuita dintr-un numar de coduri separate pe care trebuie sa Invatam
sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind Intelese la fel In culturi diferite;
- Abilitatea de comunicare nonverbala creste odata cu vrsta, cu experienta Cei care comunica bine
non verbal, stapnesc In aceeasi masura si codurile non verbale si de obicei sunt acei care reusesc mai
bine In societate, construiesc relatii bune cu semenii lor si au un statut social mai bun ;
- Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaza informatii despre problemele
personale sau de relationarea la alti indivizi, despre care am fi jenati sa discutam.

Tipuri de comunicare nonverbala

Exista un tip de comunicare nonverbala numit sezonier, care se bazeaza la mesajele receptionate cu
ajutorul simturilor vazului, auzului, mirosului, tactil si gustativ ;
Un alt tip de comunicare nonverbala este si ceea ce se numeste comunicarea nonverbala
estetica (pictura, muzica, dans, imagine, etc) care are loc prin intermediul diferitelor forme de
exprimare artistica si comunica diferite emotii artistice ;
Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea Insemnelor (steaguri, insigne, uniforme, etc) si a
simbolurilor specifice, ca de exemplu, cele legate de religie (cruce, altar, icoane, etc) sau statut social
(gradele la ofiteri, titulatura, decoratiile, etc).

Principalele functii In comunicarea non-verbala

- comunicarea nonverbala are menirea de a o accentua pe cea verbala ; astfel, profesorul poate Intari
prin anumite elemente de mimica sau de gestica importanta unei anumite parti din mesaj din ceea ce
transmite, In timpul orelor, elevilor ;

- comunicarea nonverbala poate sa completeze mesajul transmis pe cale verbala ; In acest mod, sa ne
Inchipuim acelasi material Inregistrat si audiat apoi de elevi si, In al doilea caz, prezentat de cadrul
didactic la propriu; anumite parti ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate, ci, ele pot fi
completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motivatiei Invatarii ; cineva care spune o
gluma zmbeste In timp ce face acest lucru, cineva care anunta o veste trista are o mimica In
concordanta cu aceasta;

- comunicarea nonverbala poate, In mod deliberat, sa contrazica anumite aspecte ale comunicarii
verbale ; atunci cnd, spre exemplu, trebuie sa efectuam o critica, un zmbet care contravine
aspectului negativ al mesajului verbalizat poate sa instaureze o atmosfera pozitiva si relaxanta, care sa
faca - aparent paradoxal - critica mai eficienta In urmarirea scopurilor acesteia privind schimbari
comportamentale la nivelul persoanei mustrate;

- o alta functie a comunicarii non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunicational si de a
pondera dinamica proprie comunicarii verbalizate ;

- comunicarea nonverbala repeta sau reactualizeaza Intelesul comunicarii verbale, dnd posibilitatea
receptorului comunicarii sa identifice In timp real un Indemn aflat In spatele" unei afirmatii.

Elemente componente In comunicarea nonverbala

Limbajul tacerii
In comunicarea nonverbala. prin tacere (ascultare pasiva) se poate exprima intentia de continuare a
unei expuneri, dezvaluirea unor idei, sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interventie
verbala. O solutie pentru situatia In care nu se stie cum sa se interpreteze tacerea poate fi feedback-ul.

Limbajul timpului
Limbajul timpului este perceput diferit, In functie de societate sau cultura. Chiar si In aceleiasi culturi,
modul cum este perceput timpul poate fi diferit. Exemplu: 30 minute petrecute cu cineva care nu-ti
este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o
vesnicie".

Limbajul corpului
Miscarile corpului, numite si "limbajul corpului", pot avea uneori sens simbolic si In acest caz
participa la comunicarea nonverbala.

Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. Umerii lasati sau capul plecat indica
timiditate, deprimare, amaraciune, sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate, capul sus si
umerii drepti transmit multumirea si chiar superioritatea. Intr-o discutie aplecarea spre interlocutor
poate Insemna interes, atentie Retragerea corpului, dimpotriva sugereaza respingere. Incrucisarea
bratelor la piept semnifica Inchidere In sine fata de interlocutor sau subiectul discutat.

Miscarile capului au anumite semnificatii In comunicarea nonverbala

Datul din cap Inseamna aprobare sau descurajare
Expresiile fetei sunt cele mai usor de controlat. Fiecare parte a fetei noastre comunica. Fata exprima
reactia persoanei In cauza la tot ce se spune: surpriza, dezacord, neIntelegere, dezamagire, suparare,
durere, interes, dezinteres, etc.
Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte miscari ale corpului sau cu mesajele verbale. Expresia
fetei poate fi sincera sau simulata si de aceea uneori este chiar greu de descifrat.

Zmbetul este un gest foarte complex, capabil sa exprime o gama larga de stari, de la placere, bucurie,
satisfactie, la promisiune, cinism, jena. Interpretarea sensului zmbetului variaza Insa de la o cultura la
alta fiind In strnsa corelatie cu presupunerile specifice care se fac In legatura cu relatiile interumane
In cadrul acelei culturi.

Miscarile ochilor au un rol important In cadrul interactiunii sociale. De exemplu In cadrul unui dialog
persoanele se privesc In ochi 25-75 % din timpul conversatiei Scopul privirii In ochi este de a
receptiona mesajele vizuale suplimentare, care sa completeze cuvintele sau sa gaseasca In ochii
celuilalt un feedback, o reactie la cele afirmate.

Comunicarea de informatii
Modul In care privim si suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare, Incredere,
acceptare si prietenie. Chiar si a privi sau nu privi pe cineva are un Inteles Interlocutorii care te privesc
In ochi In timpul conversatiei sunt considerati mai credibili dect cei care evita contactul vizual
sugernd intentia de a ascunde ceva.
Personalitatea se evidentiaza si prin alte miscari ca : rosul unghiilor, jucatul cu o bijuterie, frecatul
nasului, etc. Este greu sa Intelegem sensul acestor miscari deoarece unele se fac inconstient si ele pot
ilustra doar o stare interioara (frica, jena, nerabdare). In acest sens nu vorbim de comunicare
nonverbala. Daca aceste semne se folosesc intentionat, pentru a spune ceva despre noi, atunci ele
constituie comunicare nonverbala.

Gestica In comunicarea nonverbala

Alte miscari ale partilor corpului (mini, brate, picioare), grupate sub denumirea de "gestica",
reprezinta mijloace frecvent folosite In comunicarea nonverbala.
comunicarea de informatii - pentru a Intari sensul cuvintelor sau a le Inlocui complet ;
comunicarea de emotii ;
sustinerea vorbirii - pentru a sublinia Intelesul cuvintelor, a indica diverse persoane sau obiecte , a
ilustra forme sau marimi ;
exprimarea unei relatii - "copierea" In oglinda a gesticii celeilalte persoane Interpretarea unor
gesturi:

Vocea In comunicarea nonverbala

Modul In care ne folosim vocea si calitatile vocale are importanta In procesul de comunicarea
nonverbala.
Inaltimea si intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. O voce stridenta, tipatoare, ascutita indica
mnie, amenintare In timp ce una joasa arata emotie, frica, disperare, tensiune. Volumul vocii ofera
indicatii privind personalitatea, atitudinea, sentimentele vorbitorului. Dictia si accentul vocii exprima
gradul de educatie si statutul social.

Accentele regionale ne ofera indicatii despre zona geografica de provenienta (moldovean, oltean,
ardelean, etc). Gradul de Incredere, autoaprecierea, siguranta de sine se pot transmite prin intermediul
vocii; toate aceste informatii despre noi Insine la putem oferi prin comportamentul nostru de
comunicare.

Aspectul fizic In comunicarea nonverbala.

Mesaje non verbale sunt transmise si prin intermediul Imbracamintei si accesoriilor pe care le purtam
(bijuterii, cravate, ochelari), prin machiaj, coafura/ freza, etc.

Se afirma ca " haina face pe om" si Intr-adevar stim ca oamenii bine Imbracati dau impresia de succes,
putere, educatie, bani, etc. Imbracamintea poate accentua frumusetea fizica, naturala, reprezinta un
simbol cultural (barbatii Intotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaza o traditie (kilt-ul scotian sau sari-
ul indian).

Felul In care ne Imbracam ofera si informatii personale. O femeie imbracata provocator poate exprima
disponibilitate, sfidarea regulilor sociale pe cnd o femeie Imbracata decent confera seriozitate,
Incredere si are posibilitati mai mari de promovare In piata muncii sau In functii de raspundere Nu
trebuie sa fiti eleganti In orice situatie, trebuie Insa sa aveti o tinuta adecvata oricarei situatii

Spatiul personal si teritoriul In comunicarea nonverbala

In general oamenilor le place sa aiba un spatiu propriu, ct de mic, pe care sa-l aranjeze conform
dorintelor proprii. Spatiul Imprumuta ceva din personalitatea omului si transmite mesaje non verbale
despre ocupant. Spatiul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea
contactului cu ceilalti

In domeniul comunicarii non verbale exista distantele diferite de comunicare functie de context si de
caracterul mesajului transmis.

Astfel:
zona intima (personala), Intre 0,5-1,2 m este pentru discutii cu caracter personal, fiind Insa total
inacceptabila In alte cazuri;
zona sociala (normala), Intre 1,2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala (colegi de
serviciu aflati pe aceiasi treapta ierarhica, prieteni, etc) ;
zona consultativa, Intre 2-3,5 m este folosita In situatii oficiale (superior, subordonat, consultant-
client, angajat - persoana care solicita angajarea, gospodina- vnzatoarea de la magazin) ;
zona publica, 3,5 m si mai mult In care comunicarea este formala (cursuri, sedinte, discursurile
politicienilor, etc) .

Daca o persoana se apropie mai mult dect este potrivit, poate aparea tensiune si chiar ostilitate, stari
care vor afecta comunicarea. Atunci cnd se produce invadarea (violarea) spatiului personal, persoana
In cauza se retrage pentru a restabili distanta iar In cazul In care acest lucru nu mai este posibil, se va
face tot posibilul ca "invadatorul" sa se retraga la distanta cuvenita. Nu stnjeniti pe cei cu care
discutati apropiindu-va de ei mai mult dect trebuie. De obicei cnd sunteti In picioare, distanta
necesara este aceea a strngerii minii.
Atingerea In comunicarea nonverbala
Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunicarii non verbale. Ea
exprima emotii sau sentimente diferite, de la sentimente calde: iubire, simpatie, Incurajare, pna la
agresiune fizica. Unii oameni evita orice atingere. Forta si tipul de atingere depinde In mare masura de
vrsta, statut, relatie si cultura. Gradul de atingere difera de la o cultura la alta. La japonezi, Inclinarea
capului Inlocuieste datul minii ca salut, In timp ce la eschimosi acest salut se exprima cu o lovitura
usoara pe umar

Temperatura, lumina si culoarea

Aceste elemente ale mediului, natural sau ambiant influenteaza modul In care oamenii comunica fara a
constitui Insa coduri non-verbale.

Iluminarea corespunzatoare a unui spatiu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect
stimulativ asupra atentiei Lumina si culoarea pot determina anumite stari si dispozitii fizice. De
asemenea, temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare. Culorile afecteaza
comunicarea sub urmatorul aspect: culorile calde (galben, portocaliu, rosu) stimuleaza comunicarea, In
timp ce culorile reci (albastru, verde, gri) inhiba comunicarea; monotonia , precum si varietatea
excesiva de culoare, inhiba si distrag atentia si comunicarea.

Copierea stilului in comunicarea nonverbala

Oamenii Ii accepta, In mod inconstient cu mai multa usurinta pe aceia cu care se aseamana Studiati cu
foarte multa discretie partenerii de discutie si aflati-le stilul. Incercati In cazul In care ei zmbesc sa
zmbiti iar daca sunt sobrii sa fiti si voi la rndul vostru. Vorbiti tare sau Incet, repede sau rar In stilul
partenerului de discutie

COMUNICAREA NON-VERBAL
-trei disciplinedin sferacomunicrii non-verbale:1.
chinezica
comunicarea pringestiexpresie facial; a aprut nc dinAntichitate(profesoriideretoric);2.
proxemica
studiaz relaia dintrespaiuicomunicare(corelaia dintre distana dintre oamenii modul de
comunicare);3.
haptica
hapto < gr. = a atinge; studiazcomunicarea tactil: oamenii sunt cea mai tactildintre specii; oamenii
consider tactilitatea ca fiind o form de comunicare maisincer

Paul EkmaniWallace Friesen(americani) au stabilit cinci categorii de

gesturi:a)embleme; b)ilustratori;c)gesturi de reglaj;d)micri afective;e)adaptori;

a)embleme= gesturi care nlocuiesc cuvinte, aa cum semnele electorale nlocuiesc numele partidelor
de ex.; un exemplu de emblem este atunci cnd faci semn cu mna cuiva care e departe nseamn
vino!
b)ilustratori= gesturi care nsoesc i completeaz cuvintele; sunt de mai multe feluri:

bastoane(saugesturi verticale) vezi gestulile folosite, de exemplu i de Ceauescun discursurile lui;

sunt folosite n general de oameniiautoritari, deoarece sunt gesturi amenintoare;
pictografele= gesturi care deseneaz n aer forma unor obiecte;

kinetografele= reproduc micri;

ideografele= redau ideile aa cum sunt ele organizate n mintea vorbitorului;

micri ritmice= nrudite cu kinetografele, cu deosebirea c insist asupracadenei;

gesturi spaiale= arat dimensiunile unor obiecte;

micri deictice deictic = arat ctre ceva, nu are un obiect precis (exemple decuvinte deictice:
acesta, cellalt, aici, acolo

ilustratorii emblematici= categorie intermediar ntre emblemei ilustratori; sunt embleme folosite
mpreun cu cuvintele care le denumesc; apare iredundana n aceast situaie; de asemeni,
sigurana comunicrii crete

c)gesturi de reglaj: regleaz mersul comunicrii; se creeaz un feed-back ;

adaptori: satisfac anumite nevoi personale; exist trei categorii:

autoadaptorii: gesturi de ngrijire; nu se fac de obicei n public;

alteradaptori: micri care recurg la unelte; de ex., spat, croetat etc.; pot s comunicen calitate
desemnale(nvei pe cineva s croeteze, sape etc.) sauindicii(felul cumsap, croeteaz cineva poate s arate
ceva);

adaptori obiectuali: nu folosesc obiectele n scopul n care au fost fcute; de ex., cinevacare bate cu
pixul n mas nu o face pentru a scrie, ci pentru a se relaxa etc.;

-Haptica:

se ocup de comunicarea tactil;

1 atingeri care transmit sentimente
2 atungeri rituale
3 . a t i n g e r i n joac: sunt similare cu cele precedente ns au alte
seminificaii;
4 . a t i n g e r i de control: cu ajutorul lor dirijm comportamentul celorlali;
suntunilaterale, pot fi fcute numai de persoana cu o poziie social mai nalt

Cum folosesti comunicarea nonverbala la interviu

Atunci cand te prezinti la un interviu de angajare te-ai putea gandi ca daca este candidatul cu cele
mai bune raspusuri la intrebarile recrutorului, vei obtine jobul. In realitate, acesta nu este un caz tipic.

Exista studii care afirma ca peste 50% din forta oricarui raspuns este data de limbajul corpului, in timp
ce continutul verbal inseamna aproximativ 10%. Paralimbajul si intonatia reprezinta restul. Astfel,
comunicarea nonverbala se dovedeste chiar mai importanta decat cea verbala.

Felul in care un angajator de evalueaza incepe din momentul in care intri pe usa si pana la finalul
interviului. Daca aptitudinile tale de comunicare nonverbala nu se ridica la un standard minim,
raspunsurile pe care le dai pot aproape sa nici nu conteze.
 Comunicarea nonverbala conteaza

Daca te prezinti la un interviu de angajare cu o tigara in coltul buzelor sau mestecand guma, vei porni
din start cu cateva puncte in minus. Acelasi lucru este valabil si in cazul in care te-ai dat cu prea mult
parfum sau nu este imbracat corespunzator.

Ce este important la tinuta ta in cazul unui interviu?

Intotdeauna trebuie sa te prezinti ca un profesionist si sa acorzi atentie deosebita intregului proces de

intervievare. Imbracamintea trebuie sa fie adaptata jobului pentru care te prezinti, cea general valabila
fiind tinuta office, nu foarte sofisticata, insa decenta.

Ce sa aduci cu tine la un interviu de angajare?

un portofoliu si/sau o copie a CV-ului;

agenda, stilou;
bomboane cu menta inainte de a intra in cladire;
pentru femei: o pereche de dresuri in plus (pastrata in geanta sau in masina).

Ce sa nu aduci cu tine

telefon deschis
guma
tigari
cafea
pantofi murdari sau orice alt articol de vestimentatie nu tocmai curat

Cat timp astepti sa intri in biroul angajatorului

Felul in care stai in fotoliu, felul in care saluti secretara sau intervievatorul si felul in care astepti pur si
simplu, toate au impact asupra impresiei pe care o lasi si conteaza pentru oferta de job.

Fii prietenos si placut, insa nu exagera. Daca trebuie sa astepti, stai linistit (fara telefoane) si rabdator.
Da mana cu intervievatorul ferm, nu agresiv sau prea moale. Ca sa eviti mainile transpirate, treci pe
la baie si spala-te pe maini sau sterge-le cu un servetel umed.

Comunicare nonverbala in timpul interviului

Priveste in ochii angajatorului pentru cateva secunde la o anumita perioada de timp.

Zambeste sau da din cap in semn de incuviintare (in momente adecvate) atunci cand
intervievatorul vorbeste, insa nu exagera. Nu rade, doar daca angajatorul o face el inainte. Fii
politicos si pastreaza un ton neutru in discutie. Nu fi prea zgomotos, dar nu vorbi nici prea incet.
Nu sta degeaba.
Relaxeaza-te si apleaca-te putin inspre angajator ca sa iti exprimi interesul.
Nu sta pe spate in scaun. Ai parea prea relaxat.
Tine-ti picioarele pe podea si spatele drept cand stai pe scaun.
Fii atent si asculta.
Nu intrerupe interlocutorul.
 Stai calm. Chiar daca ai avut o experienta neplacuta la un interviu anterior, pastreaza-ti
emotiile si nu te arata agresiv fata de angajator.
Nu esti sigur ce sa faci cu mainile? Tine un stilou sau propria agenda sau sprijina un brat pe
scaun sau in poala, ca sa para ca stai confortabil. Nu gesticula foarte mult atunci cand iti exprimi
punctul de vedere.

Comunicarea verbala este, de asemenea, importanta. Adu-ti aminte de maniere si multumeste

intervievatorului ca ti-a acordat timp. Nu folosi un limbaj prea comun, cu prescurtari si expresii mult
prea colocviale. Vorbeste clar si hotarat.

Este important sa iti aduci aminte ca imaginea pe care angajatorul si-o face despre tine la prima
impresie este cea care ramane. Daca esti incet, dezordonat sau emotionat nu va conta cat de bine ai
raspuns la intrebari. Cand te pregatesti pentru un interviu, concentreaza-te asupra comunicarii
nonverbale la fel de mult ca si in cazul raspunsurilor la diverse intrebari standard.

2. Strngerea ferm de mn. Potrivit ziarului The Guardian, candidaii n special femeile cu o
strngere ferm de mn au anse mai mari de a li se oferi un loc de munc, n comparaie cu cei a
cror strngere de mn este mai puin ferm. Atenie totui, s nu i strivii mna celui care v
intervieveaz!

3. Meninei o postur corect. Atunci cnd suntei invitat s luai loc, asigurai-v c nu v tolnii pe
scaun, deoarece vei prea lene, arogant sau chiar mai ru. ncercai s meninei o postur neutr, cu
spatele drept, ca i cum ar exista un fir invizibil ntre capul dumneavoastr i tavan, i s v inei
umerii trai spre spate i brbia ridicat.

4. Zmbii! Zmbetul este o modalitate simpl de a arta c suntei implicat i interesat de ceea ce
spune cel care v intervieveaz.

5. Contactul vizual. Contactul vizual este o modalitate excelent de a construi raporturi bune cu
interlocutorul. Meninei contactul vizual n permanen, explic consilierul de farmec personal,
Cynthia Burnham, n special n timpul strngerii de mn.

6. Nu v inei braele ncruciate. Braele sau picioarele ncruciate reprezint poziia NCHIS,
explic Serviciul pentru Cariere al Universitii din Kent, de obicei semnific o atitudine defensiv
sau negativ.

7. Controlai-v ticurile nervoase! ncercai s evitai s v jucai cu prul, cu capacul de la pix sau cu
cravata Acest lucru poate fi foarte deranjant pentru celui care v intervieveaz i vei da impresia c
suntei anxios. Unele persoane recomand aezarea minilor, ntr-o poziie relaxat, pe mas.

8. i, n cele din urm, ncercai s v relaxai i s fii dumneavoastr niv. Aezai-v pe

scaun cu picioarele ntr-o poziie confortabil pe podea i ncercai s v bucurai de interviu. Reinei
c interviul este o ocazie n care dumneavoastr aflai mai multe lucruri despre companie n aceeai
msur n care i compania afl mai multe lucruri despre dumneavoastr.