1.

Dimensiuea economica a sistemului mass-media

O mare parte a produselor specifice industriilor culturale se integreaza in

logica editoriala; majoritatea bunurilor generate de industriile mass-media
se integreaza in logica fluxului (sunt bunuri perisabile, a caror valoare de
consum se deterioreaza foarte repede, trebuie inlocuite permanent cu alte
bunuri).
Acest aspect are mai multe consecinte: 1. Marfurile mass-media trebuie sa fie
produse in mod constant, sa nu existe pe piata momente de lipsa a unor
asemenea marfuri, 2. Produsele mass-media trebuie sa fie realizate si
distribuite la preturi convenabile (pretul mic pe unitate asigura accesibilitatea
produsului), pentru ca productia sa fie continua, 3. Distributia trebuie sa se
faca pe o piata intinsa numar mare de cumparatori, 4. Produsele mass-
media nu pot fi stocate (cu mici exceptii : filme, muzica, piese de teatru), 5.
Succesul comercial al acestor produse este asigurat de reactiile si de
comportamentul consumatorilor(consumatorul decide daca va investi un
anumit capitol pentru produsul respectiv cumpara un ziar sau poate vrea
ciocolata, daca va opta pentru unul sau mai multe tipuri de mass-media
citeste un ziar, asculta radio sau daca va alege dintre mai multe tipuri de
produse un anumit ziar).
Moduri de finantare se fac prin venituri obtinute pe mai multe cai: 1.
Vanzarea la bucata, 2. Vanzarea sau inchirierea dreptului de acces
(abonamente, taxe pentru cablu), 3. Vanzarea spatiului sau timpului mediatic
catre client care vor sa distribuie propriile mesaje pe suportul oferit de
institutiile de presa (reclame, anunturi), 4. Sume obtinute ca subventii din
partea statului sau donatii, scutiri sau regimuri financiare preferentiale,
oferite de autoritatile publice.
F. Balle : Industria mass-media trebuie sa satisfaca nevoi numite de
autodepasire.
Industria presei este ocupata sa limiteze costurile de productie sau sa
gaseasca solutii alternative de finantare sis a-si largeasca in permanent aria
de distributie.
In industria mass-media costurile fixe de productie sunt foarte mari, iar cele
marginale sunt foarte mici.
Dupa unele estimari, cheltuielile fixe ar reprezenta 50% din costuri pentru
cotidiene si 60% pentru saptamanale si lunare.
Pentru realizarea unui bun de consum in sfera mass-media, producatorul are
nevoie de material prime, energie, echipamente, forta de munca bine
calificata, informatii sau creatii cultural.
Exceptand oferta energetic, celelalte resurse au cunoscut o crestere
constanta a costurilor.
Investitiile necesare lansarii unei publicatii se amortizeaza in 3-4 ani, unui
post de televiziune in 8-10 ani.
 Jurnalistii, tehnicienii si managerii care asigura crearea unor produse mass-
media sunt oameni cu o calificare profesionala complexa si o forta de munca
foarte scumpa. Jurnalistii beneficiaza de venituri mai mari decat celelalte
categorii profesionale apropiat. ( explicatie : o institutie mass-media nu poate
face fata unei greve a lor) rationament economic si politic.
In presa scrisa, forta de munca si costurile sunt concentrate in domeniul
tipografic, care ocupa 50% din efective si consuma 20-40% din costuri; in
audiovisual, costurile de productie sunt distribuite intre productia
tehnica(45%) si personalul (55%).
Costurile legate de productia bunurilor mass-media trebuie corelate cu
costurile de distributie. La presa scrisa, costurile cuprind sumele platite
pentru expedierea postala, transport, comisioane pentru distribuitori, alte
sume aditionale. Produsul de presa scrisa se confrunta cu unele costuri de
distributie paradoxale: daca nu se vinde, acumuleaza cheltuieli legate atat de
distribuirea, cat si de recupererea sa. Retuurile reprezinta o povara financiara
aparte, publicatiile incearca sa o evite prin echilibrarea relatiei tiraj-public
cumparator si prin frecvente campanii de promovare in alte media.
Distributia poate ajunge pana la 50% din costurile totale ale intreprinderii de
presa scrisa.
Discriminarea prin pret: acelasi produs este vandut la preturi diferite.
Tehnici uzuale de scadere a fortei de munca: tehnologizarea, limitarea
cresterilor salariale, reducerea fortei de munca. Solutii interne: asocierea
producatorilor in retele, trustizarea, vanzarea de spatiu/timp pentru
publicitate. Solutii externe: finantarea alternativa prin subventii,
sponsorizari sau obtinerea de reduceri de taxe. In afara de subventii si ajutoar
din partea statului, restul se bazeaza pe conceptul de cerere-oferta al pietei.
Trustul de presa = integrarea institutiilor intr-un conglomerat complex,
care s-a nascut fie prin procese de asociere benevola, fie prin procese de
asimilare.
Concentrare = procesul prin care grupurile de presa ajung sa ia in stapanire
tot mai multe institutii de profil; se poate realiza pe orizontala (sunt
asimilate intreprinderi care produc bunuri de acelasi fel) sau pe verticala
(integrarea unor unitati care asigura material prima sau distribuirea
produselor). Permite reducerea unor costuri: informatiile si materialele sunt
distribuite prin toate canalele grupului, se reduce astfel numar de jurnalisti
angajati, iar serviciile de tip managerial, tehnic si juridic sunt efectuate de un
numar limitat de specialist. Avantajele concentrarii sunt de ordin financiar.
Adversarii concentrarii critica acest fenomen din doua perspective:
a) Perspectiva politica = presa are un rol major in mentinerea
democratiei, asigura informarea corecta a publicului, trebuie sa existe
conceptii si atitudini diverse pentru a se putea forma o opinie publica
realista, corect informata
b) Perspectiva profesionala = pentru ca marile grupuri de presa au ca
obiectiv principal maximizarea profitului, liderii acestor grupuri sunt
 preocupati de reducerea costurilor de productie, fabricarea si vanzarea
unor produse atragatoare (produse simple, pentru a fi intelese de un
numar cat mai mare de oameni si produse spectaculoase, pentru a starni
interesul, emotia, dorinta de a consuma)
Unele grupuri sunt construite pe baza capitalului national (Intact, Realitatea-
Academia Catavencu), altele sunt filial ale unor grupuri internationale
(Ringier, RPG, Sanoma), iar in altele exista un ameste intre capitalul strain si
capitalul local (Media PRO).
Sistemul mass-media apare ca o piata oligopolista = dominate de un numar
restrans de grupuri de presa.
Trustizarea duce la reducerea ponderii jurnalismului civic si la
cresterea ponderii jurnalismului de divertisment.
Punerea in retea aka network : o retea este formata din mai multe posturi
care difuzeaza simultan aceleasi programe. Acest sistem are doua avantaje
economice:
a) Costurile de productie pentru programe sunt impartite intre diferiti
membri ai retelei
b) Veniturile din publicitate cresc
Piata produselor masss-media este limitata: aria de circulatie a unui produs e
constransa de elemente de natura fizica (zona de acoperire), culturala
(obstacole lingvistice, de traditie), sociala( grandul de alfabetizare, gradul de
dotare cu echipamente de receptie), fiziologica.
Unele produse apar ca bunuri personale, care se cumpara la un anumit pret,
altele circula ca servicii publice, pe care statul le ofera in conditii de
subventionare si de distribuire in conditii avantajoase, bunuri generatoare de
profit, pentru care publicul nu plateste (informatiile de pe Internet).
Produsele mass-media, dupa continut, au un caracter mixt: incorporeaza
mesaje create de jurnalisti, ca rezultat al activitatii lor si mesaje care apartin
unor indivizi care vor sa transmita anumite informatii despre anunturi si
reclame pe suporturile oferite de presa. Aceste mesaje au o functie de
persuasiune, care subordoneaza elementele de informare si divertisment. In
antiteza, materialele de presa trimit la problem, fapte si situatii de larg
interes.
Anunturile si reclamele tin de sfera interesului privat, iar articolele
si emisiunile jurnalistice se integreaza in zona interesului public.
Reclama a aparut pentru:
a) Obtinerea veniturilor suplimentare
b) Eliberarea intreprinderilor mass-media de sub tutela finantarii de catre
partidele politice sau stat
c) Scaderea pretului de vanzare a ziarelor cresterea audientei
Sistemul publicitar = vanzarea spatiului si/sau a timpului de care dispun
produsele mass-media unor persoane sau institutii care doreau sa-si plaseze
mesajele proprii
Acest sistem de functionarea pe o piata dubla (V de la cumparatori si
V de la distribuitorii de anunturi si reclame) a impins mass-media sa
 functioneze pe o piata duala = un produs participa la doua piete separate, iar
comportamentul lui pe o piata afecteaza comportamentul de pe cealalta
piata.
Produsele mass-media evolueaza:
a) Pe o piata a bunurilor culturale de cosnum purtatoare de mesaje cu
continut informativ, de divertisment
b) Pe o piata a anunturilor si reclamelor atrag firmele si persoanele
care vor sa difuzeze respectivele mesaje
Piata presei = bunurile mass-media raspund nevoilor de informare si
divertisment ale publicului, ele sunt oferite spre consum unor audiente
diversificate, care investesc atat bani, cat si timp. Proprietarul intreprinderii
de presa este ravnit atat de oamenii politici, cat si de oamenii de afaceri.
Piata publicitatii = produsul mass-media raspunde nevoii unor persoane
sau institutii de a face ca mesajele lor sa atinga un numar cat mai mare de
potentiali cumparatori, bunurile mass-media sunt inchiriate ca suport pentru
mesaje de alte natura decat cele produse de jurnalisti. Cei care doresc sa-si
plaseze mesajele, cumpara spatiul tipografic sau timpul de emisie. Ei devin
proprietarii de drept.
Veniturile obtinute pe piata presei sunt limitate, cele din vanzarea
spatiului/timpului sunt mai mari
Anchetele realizate cu ajutorul chestionarului si al jurnalului se impart in
doua categorii: anchetele in scris, realizate pe baza unui chestionar
completat de subiectii inclusi in esantion si anchetele prin telefon.
Anchetele care utilizeaza dispozitive electronice:
a) Meter-ul din gospodarie = existenta unei cutii atasate fiecarui aparat din
gospodarie, inregistreaza momentele cand aparatul e deschis/inchis, data
si momentul, etc
b) People Meter, cand o persoana incepe sa priveasca sau inceteaza sa
urmareasca un anumit program
Presa scrisa : tiraj si audienta.
Tiraj = numarul de exemplare tiparite de o publicatie
Audienta = numarul de persoane care au citit
Audiovizual : punctul de rating si cota de piata.
Punctul de rating = numarul total de case care au un televizor
Cota de piata = procentul de audienta care a urmarit un anume program, in
raport cu audienta totala a acelei media
In Romania : people metrie, cercetarile sunt sefasurate pe filialele
locale ale unor organizatii international
Prime-time = momente de maxima audienta, 18-19 sau 21-22
Supravietuirea presei independente este complet dependeta de
evolutia pietei publicitatii
Finantarea prin publicitate a permis desprinderea institutiilor de presa de
structurile politice care le subventionau, obligau un anumit mod de
functionare, detasarea de stilul partisan si reorganizarea genurilor jurnalistice
 Jurnalism popular stil de presa axat pe divers, pe spectacularizarea
evenimentelor, simplificarea fenomenelor.
Concesiile facute publicului devin o povara pentru jurnalisti.
Modelul presei comerciale se opune presei de serviciu public.
Presa comerciala priveste publicul ca un client / consummator si se supune
capriciilor si dorintelor sale immediate
Presa de serviciu public priveste publicul ca un cetatean, incearca sa
raspunda aspiratiilor sale civice si nevoilor de echilibru global al societatii.
Influenta publicitatii asupra muncii jurnalistice poate fi directa sau indirecta.
Directa : interesele publicitare ataca esenta muncii jurnalistice, anumite
persoane, teme, domenii, nu pot face obiectul unor investigatii, deoarece
sunt legate prin interese contractual de institutia de presa.
Indirecta: modelarea stilului jurnalistic, prin reducerea constanta a
spatiului/timpului consacrat materialelor jurnalistice in favoarea mesajelor
publicitare/
Un exemplu interesant al eficacitatii finantarii din publicitate este presa
gratuita de informare :PGI. Modelul economic al PGI este modelul produsului
mass-media de platforma : existent unui public numerous atrage firmele
care doresc sa isi faca publicitate, iar acest public este obtinut prin
renuntarea la un principiu istoric al presei scrise: vanzarea la bucata,
mecansim ce introducea o discriminare prin pret
PGI functioneaza dupa schema PULL: ea atrage publicul prin gratuitate, in
antiteza cu ziarele traditionale, care merg dupa schema PUSH, imping
produsul catre cumparator prin reclame, reduceri la abonamente, etc
Institutiile de presa pot fi sprijinite prin contributii directe, subventii si
finantari sau indirecte, reduceri de taxe, tarife preferentiale piata libera a
ideilor
Mecenatul asumarea integrala de catre un partener extern, manat de
interese pur filantropice, a tuturor costurilor legate de producerea si
distribuirea operei, publicatiei, emisiunii respective.
Parenajul / Sponsorizarea = o intreprindere comerciala se asociaza la
producerea unei emisiuni sau publicatii, preluand o parte din costuri.